2ra-1052/19 — constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-1052/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (D. Crigan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexei Galițchi, reprezentat

de avocatul Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Galițchi

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea faptului

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 13 august 2018 Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a

adresat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova solicitând constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului moral în mărime de 35 000 de lei

precum și a cheltuielilor de judecată în mărime de 6 000 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 26 februarie 2018 reclamantul a înaintat

în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, acțiune civilă în temeiul Legii nr.87 din

21 aprilie 2011 împotriva Republicii Moldova, reprezentată în instanțele de

judecată de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu privire la repararea

prejudiciului moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil

a cauzei, compensarea cheltuielilor suportate pentru restabilirea dreptului încălcat.

A invocat că în conformitate cu prevederile art. (4) al Legii nr.87 din 21

aprilie 2011 cererea de chemare în instanța de judecată se examinează de către

instanța de judecată sesizată în cel mult 3 luni de la depunerea ei. Astfel,

reclamantul Alexei Galițchi a depus cererea în instanța de judecată la 26 februarie

2018, instanța de judecată sesizată a examinat cererea tocmai la 02 august 2018,

peste termenul limită legal, stabilit de norma de drept sus menționată.

1

A susținut că instanța de fond a încălcat în mod flagrant termenul legal de

examinare a cererii de chemare în instanța de judecată, examinând cererea în afara

termenului legal, astfel în asemenea circumstanțe i-a fost violat reclamantului

Alexei Galițchi dreptul la judecare în termen legal a cauzei.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată intentată de către Alexei Galițchi împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea faptului încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului moral și

a cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Alexei Galițchi, cu menținerea hotărârii din 09 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel instanța de apel a indicat că prima instanța a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a

dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

La fel, Colegiul a reținut că instanța de fond just a concluzionat că cererea de

chemare în judecată a fost depusă la 26 februarie 2018, și examinată la 02 august

2018, peste 5 luni de la depunerea cererii, deși, legea prevede un termen expres de

examinare a cauzei, a conchis că prevederile art.6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului și Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 garantează examinarea

cauzei într-un termen rezonabil și nu într-un termen stabilit de lege.

De asemenea, instanța de apel a susținut că instanța de fond just a considerat că

în speță nu este o tergiversare a termenului de judecare a pricinii, odată ce

Judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Petru Harmaniuc, a fost

degrevat de atribuțiile de la locul de muncă permanent pentru perioada 23 mai

2018 - 05 iunie 2018 inclusiv, iar în temeiul dispoziției Președintelui Judecătoriei

Chișinău, nr.31 din 21 mai 2018, a fost prelungită perioada de degrevare începând

cu data de 23 mai 2018 până la 05 iunie 2018 inclusiv, totodată, în perioadele 04

iunie 2018 - 27 iunie 2018 și 28 iunie 2018 - 31 iulie 2018, s-a aflat în concediu

anual de odihnă, astfel au dus la amânarea ședințelor de judecată. Cereri privind

urgentarea cauzei, Galițchi A. n-a depus, a tolerat stabilirea cauzei spre examinare

pentru 02 august 2018.

Colegiul a conchis că prima instanță just a concluzionat de a respinge ca fiind

neîntemeiate pretențiile reclamantului, iar repararea prejudiciului moral fiind o

pretenție ce reiese din încălcarea termenului de examinare a pricinii, încălcare ce

urma a fi imputabilă instanței de judecată, care nu s-a constatat.

La 03 aprilie 2019 Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniluc a

declarat recurs solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 14

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 09 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central ca nefondate, cu pronunțarea unei hotărâri noi

de admitere integrală a acțiunii, constatarea faptului încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul Republicii Moldova a

2

prejudiciului moral în mărime de 35 000 de lei precum și a cheltuielilor de judecată

în mărime de 6 000 de lei (f.d. 91-95).

În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul față de decizia din

14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, și a hotărârii din 09 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, și a menționat că, temeiurile invocate de

către instanța de apel în hotărârea judecătorească sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei, iar instanța de fond nu a fost independentă și imparțială la

adoptarea hotărârii judecătorești, și a interpretat eronat și a aplicat greșit normele

de drept material.

A specificat că, nu a participat nici la o ședință de judecată în instanța de fond,

din motivul că este deținut în Penitenciarul nr. 13, la fel nu poartă nici o vină că

Ministerul Justiției nu a prezentat la timp raportul privind cauza dată.

De asemenea a afirmat că având în vedere că judecătorul a fost desemnat în

participarea unei comisii, dosarul urma să fie transmis unui alt judecător pentru a fi

examinat în termenul legal.

A conchis că perioada de examinare a cauzei fiind 26 februarie 2018 – 02

august 2018 (5 luni și 7 zile) este cu mult peste termenul limită legal, stabilit de

norma de drept. Astfel consideră că instanța de fond a încălcat flagrant termenul

legal de examinare a cererii de chemare în judecată și a examinat în afara

termenului legal, prin urmare violându-i dreptul la judecare în termen legal a

cauzei.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 429-445 Cod de procedură

civilă.

În conformitate cu art.434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 14 februarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 20

martie 2019 (f.d. 88), însă la dosar lipsește confirmarea recepționării deciziei de

către părți.

Prin urmare recursul declarat la 03 aprilie 2019 de către Alexei Galițchi,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniluc, se consideră a fi depus în termenul

prevăzut de lege.

La 23 aprilie 2019 în adresa intimatului a fost expediată copia recursului

declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniluc, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d. 97).

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

3

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat

de avocatul Nicolae Daniluc, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat

de avocatul Nicolae Daniluc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Alexei Galițchi,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniluc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și respectiv este inadmisibil.

5

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de

avocatul Nicolae Daniluc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecătorul

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6