2ra-538/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-538/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. R. Pascari) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 24 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând cererea lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată constată: La 23 aprilie 2018, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 5 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexei Galițchi și menținută hotărârea primei instanțe. La 16 ianuarie 2019, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a depus și o cerere cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, solicitând 1 sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate în privința art. 6 alin. (4) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și art. 68 alin. (2), (21) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. În motivarea cererii a invocat că prin hotărârea Curții Constituționale a RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016 au fost declarate neconstituționale unele prevederi din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 și Legea nr. 181 din 25 iulie 2014. Astfel, a precizat că Curtea Constituțională a RM a hotărât că până la operarea modificărilor de rigoare de către Parlament,

hotărârile judecătorești emise în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești urmează a fi puse în executare neîntârziat după rămânerea hotărârii definitive și executate nu mai târziu de trei luni de zile de la această dată, similar termenului de executare a hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, modificările operate ulterior în Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 și Legea nr. 181 din 25 iulie 2014 sunt în contradicție cu hotărârea Curții Constituționale a RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016 și art. 120 din Constituția RM.

Examinând cererea lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

Conform art. 121 alin. (2) CPC, la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

De altfel și conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea menționează că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

2 Conform § 82-83 din aceiași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Raportând la caz prevederile enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că condițiile indicate supra, necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, nu sunt întrunite în cererea înaintată de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc. În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 121, art. art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 3 Dosarul nr. 2ra-538/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. R. Pascari) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 24 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Alexei Galițchi și menținută hotărârea din 5 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 23 aprilie 2018, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de el în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 împotriva Republicii Moldova, reprezentată în instanțele de judecată de Ministerul Justiției al RM cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la 4 judecare în termen rezonabil a cauzei și încasarea cheltuielilor suportate pentru restabilirea dreptului încălcat.

Prin decizia din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de el, casată hotărârea din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea parțial, constatată încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale de învinuire a lui în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 206 alin. (2), 206 alin. (3) și 361 alin. (2) Cod penal. A fost încasată din bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui suma de 60000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Decizia din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău este definitivă și executorie din data adoptării, însă, deși au trecut mai mult de trei luni, decizia menționată nu este executată până în prezent. Astfel, prin tergiversarea intenționată a executării hotărârii judecătorești i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și într-un termen rezonabil garantat de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dar și alte drepturi garantate de Protocoalele adiționale la Convenție, fiindu-i cauzat prejudiciu moral pe care îl estimează la 30000 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 1, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, hotărârii Curții Constituționale a RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016. A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului lui la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldava în beneficiul lui a sumei de 30000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a sumei de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Prin hotărârea din 5 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexei Galițchi și menținută hotărârea primei instanțe.

La 16 ianuarie 2019, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, constatarea faptului încălcării dreptului lui la executare în termen legal a hotărârii judecătorești, încasarea din bugetul de stat al Republicii 5 Moldava în beneficiul lui a dobânzii de întârziere pentru neexecutare în termen a deciziei din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău pentru perioada 19 ianuarie 2018 – 7 august 2018 în sumă de 4172,76 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 30000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a sumei de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o nefondată.

Instanța de apel a respins apelul fără a invoca vre-un motiv concret de respingere a acțiunii și a făcut trimitere la niște hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului care nu au nimic comun cu speța dată și care, chipurile, ar permite instanțelor de judecată interne să încalce hotărârea Curții Constituționale a RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016, care obligă intimatul să execute decizia din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău imediat, începând cu 19 ianuarie 2018. Astfel, instanța de apel a interpretat eronat și a aplicat greșit practica Curții Europene a Drepturilor Omului și a refuzat să aplice prevederile hotărârii Curții Constituționale a RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016. Temeiurile invocate de instanța de apel în decizia contestată sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, prima instanță a interpretat eronat și a aplicat greșit normele de drept material, nefiind independentă și imparțială la adoptarea hotărârii judecătorești.

A obiectat că, în temeiul art. 60 alin. (21) CPC, prin încheiere protocolară, prima instanță a restituit cererea prin care dânsul a înaintat o nouă pretenție în temeiul art. 60 CPC – încasarea dobânzii de întârziere pentru neexecutare imediată a deciziei din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău. A remarcat că prin cererea din 4 iulie 2018 nu a fost modificat temeiul și obiectul acțiunii, or, prin cererea depusă dânsul a majorat cuantumul pretențiilor în acțiune, aceasta fiind în corespundere cu prevederile art. 60 alin. (3) CPC. Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra unui temei invocat în cererea de apel, a interpretat eronat și a aplicat greșit normele de procedură civilă.

Același complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 18 ianuarie 2018, a constatat încălcarea dreptului lui la judecare în termen rezonabil a cauzei penale și a încasat prejudiciul moral cauzat și cheltuielile de judecată, însă prin decizia din 13 decembrie 2018, contestată în prezenta cauză, a respins cererea de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 16 ianuarie 2019 împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

6 Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc ca inadmisibil. 7 În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 8