2ra-538/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-538/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-538/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând cererea lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Galițchi,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin

încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și

încasarea cheltuielilor de judecată

constată:

La 23 aprilie 2018, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 5 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Alexei Galițchi și menținută hotărârea primei instanțe.

La 16 ianuarie 2019, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

Totodată, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a depus

și o cerere cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, solicitând

1

sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate în privința art. 6 alin. (4) din Legea nr. 87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și art. 68 alin. (2), (21) din Legea

finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014.

În motivarea cererii a invocat că prin hotărârea Curții Constituționale a RM

nr. 32 din 17 noiembrie 2016 au fost declarate neconstituționale unele prevederi

din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 și Legea nr. 181 din 25 iulie 2014.

Astfel, a precizat că Curtea Constituțională a RM a hotărât că până la

operarea modificărilor de rigoare de către Parlament, hotărârile judecătorești emise

în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

urmează a fi puse în executare neîntârziat după rămânerea hotărârii definitive și

executate nu mai târziu de trei luni de zile de la această dată, similar termenului de

executare a hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Prin urmare, modificările operate ulterior în Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011

și Legea nr. 181 din 25 iulie 2014 sunt în contradicție cu hotărârea Curții

Constituționale a RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016 și art. 120 din Constituția RM.

Examinând cererea lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

Conform art. 121 alin. (2) CPC, la ridicarea excepției de neconstituționalitate

și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra

temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate,

limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

De altfel și conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din

9 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din

Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie

singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa

pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege,

drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea menționează că dreptul de

acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța

constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

2

Conform § 82-83 din aceiași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar

nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu

Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii

următoarelor condiții:

(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135

alin. (1) lit. a) din Constituție;

(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia,

sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile

contestate.

Raportând la caz prevederile enunțate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că condițiile

indicate supra, necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, nu sunt

întrunite în cererea înaintată de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc cu

privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 121, art. art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul

Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire

la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

3

Dosarul nr. 2ra-538/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexei

Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Galițchi,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin

încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Alexei Galițchi și menținută hotărârea din

5 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 23 aprilie 2018, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 26 septembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea

civilă înaintată de el în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 împotriva

Republicii Moldova, reprezentată în instanțele de judecată de Ministerul Justiției al

RM cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la

4

judecare în termen rezonabil a cauzei și încasarea cheltuielilor suportate pentru

restabilirea dreptului încălcat.

Prin decizia din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de el, casată hotărârea din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost admisă

acțiunea parțial, constatată încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a

cauzei penale de învinuire a lui în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 206

alin. (2), 206 alin. (3) și 361 alin. (2) Cod penal.

A fost încasată din bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui suma de 60000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

asistența juridică.

Decizia din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău este definitivă și

executorie din data adoptării, însă, deși au trecut mai mult de trei luni, decizia

menționată nu este executată până în prezent.

Astfel, prin tergiversarea intenționată a executării hotărârii judecătorești i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil și într-un termen rezonabil garantat de

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, dar și alte drepturi garantate de Protocoalele adiționale la

Convenție, fiindu-i cauzat prejudiciu moral pe care îl estimează la 30000 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8 din Declarația Universală

a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile

și politice, art. 1, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, hotărârii Curții Constituționale a

RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului lui la executare

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea din bugetul de stat al

Republicii Moldava în beneficiul lui a sumei de 30000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și a sumei de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

asistența juridică.

Prin hotărârea din 5 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Alexei Galițchi și menținută hotărârea primei instanțe.

La 16 ianuarie 2019, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii, constatarea faptului încălcării dreptului lui la executare în

termen legal a hotărârii judecătorești, încasarea din bugetul de stat al Republicii

5

Moldava în beneficiul lui a dobânzii de întârziere pentru neexecutare în termen a

deciziei din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău pentru perioada 19 ianuarie

2018 – 7 august 2018 în sumă de 4172,76 de lei cu titlu de prejudiciu material, a

sumei de 30000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului

la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a sumei de 6000 de lei

cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o nefondată.

Instanța de apel a respins apelul fără a invoca vre-un motiv concret de

respingere a acțiunii și a făcut trimitere la niște hotărâri ale Curții Europene a

Drepturilor Omului care nu au nimic comun cu speța dată și care, chipurile, ar

permite instanțelor de judecată interne să încalce hotărârea Curții Constituționale a

RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016, care obligă intimatul să execute decizia din

18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău imediat, începând cu 19 ianuarie 2018.

Astfel, instanța de apel a interpretat eronat și a aplicat greșit practica Curții

Europene a Drepturilor Omului și a refuzat să aplice prevederile hotărârii Curții

Constituționale a RM nr. 32 din 17 noiembrie 2016.

Temeiurile invocate de instanța de apel în decizia contestată sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii, prima instanță a interpretat eronat și a

aplicat greșit normele de drept material, nefiind independentă și imparțială la

adoptarea hotărârii judecătorești.

A obiectat că, în temeiul art. 60 alin. (21) CPC, prin încheiere protocolară,

prima instanță a restituit cererea prin care dânsul a înaintat o nouă pretenție în

temeiul art. 60 CPC – încasarea dobânzii de întârziere pentru neexecutare imediată

a deciziei din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

A remarcat că prin cererea din 4 iulie 2018 nu a fost modificat temeiul și

obiectul acțiunii, or, prin cererea depusă dânsul a majorat cuantumul pretențiilor în

acțiune, aceasta fiind în corespundere cu prevederile art. 60 alin. (3) CPC.

Instanța de apel nu s-a pronunțat nici asupra unui temei invocat în cererea de

apel, a interpretat eronat și a aplicat greșit normele de procedură civilă.

Același complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău, prin decizia

din 18 ianuarie 2018, a constatat încălcarea dreptului lui la judecare în termen

rezonabil a cauzei penale și a încasat prejudiciul moral cauzat și cheltuielile de

judecată, însă prin decizia din 13 decembrie 2018, contestată în prezenta cauză, a

respins cererea de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 16 ianuarie 2019 împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

6

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Galițchi,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc ca inadmisibil.

7

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

8