2r-246/20 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

Dosarul nr.2r-246/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. D. Crigan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. L.Pruteanu, M. Anton, A. Panov)

DECIZIE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul

Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Galițchi

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

faptului judecării în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei Galițchi,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc,

c o n s t a t ă:

La 13 august 2018, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova solicitând constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei în

termen rezonabil, încasarea de la bugetul de stat a sumei de 35000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil și a sumei de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Galițchi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea faptului judecării în termen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc și s-a menținut

hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc.

La 23 decembrie 2019, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc, a depus cerere de revizuire, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură

1

civilă, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 09 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, rejudecarea cauzei în instanța de fond.

Prin încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul

Nicolae Daniliuc.

La 20 martie 2020, Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc,

a declarat recurs împotriva încheierii din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate, soluționarea

prin decizie a cererii de revizuire, admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a

hotărârii din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, rejudecarea

cauzei în instanța de fond, Judecătoria Chișinău, de către o instanță imparțială și

independentă.

În motivarea recursului s-a invocat interpretarea abuzivă a art. 449 Cod de

procedură civilă. Citând prevederile art.1, art. 4, art.7, art. 20, art. 66 din Constituția

Republicii Moldova, a opinat că nu este de competența instanței de judecată

naționale să interpreteze abuziv, ilegal și din propria convingere a unei norme de

drept, a unei legi, a prevederilor art. 449 Cod de procedură civilă.

Totodată, a menționat că Curtea de Apel Chișinău a considerat că, art. 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019, nu pot servi temei de

revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

De asemenea, a menționat că încheierea contestată, precum și hotărârile

judecătorești pronunțate până la 08 iunie 2019 și după 08 iunie 2019, sunt în

contradicție cu art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale, deoarece instanțele de judecată nu au fost independente și

imparțiale.

Partea recurentă a opinat că, faptul că judecătorii înfăptuiesc justiția în interesul

unor clanuri mafiotice contravine art. 116 din Constituția Republicii Moldova și cu

art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,

anume aceste fapte și constituie temei de revizuire a hotărârilor judecătorești,

inclusiv a hotărârii din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 05 martie 2020, iar

Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, a declarat recurs la 20

martie 2020, ceea ce denotă că recursul este în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va respinge recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc și va menține încheierea contestată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, Recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

2

În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că prin încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei

Galițchi, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc (f.d.142-143).

Inițial Colegiul menționează că în sensul art. 451 alin. (1) Cod de procedură

civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

Prin cererea de revizuire depusă de către Alexei Galițchi, reprezentat de

avocatul Nicolae Daniliuc, deși, a fost indicat ca temei art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă, în esență, s-a invocat dezacordul cu aprecierea și constatarea

circumstanțelor cauzei, precum și că judecătorii înfăptuiesc justiția contrar

prevederilor legislației naționale și art. 6 § 1 din CEDO, precum și interpretarea

abuzivă a art. 449 Cod de procedură civilă.

Colegiul relevă că instanța de revizuire corect a conchis asupra inadmisibilității

cererii de revizuire, or, instanța de revizuire a accentuat că circumstanțele invocate

în cererea de revizuire nu cad sub incidența art. 449 Cod de procedură civilă și nu

constituie temei de revizuire.

De altfel, în conformitate cu art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Pornind de la textul normei de drept citate în raport cu argumentele

recurentului, Colegiul notează că legiuitorul a stabilit expres cazurile de declarare a

revizuirii.

În speță, instanța de revizuire a reținut că cererea de revizuire a hotărârii din 09

noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, nu se încadrează în

prevederile art. 449 Cod de procedură civilă.

Mai mult, cu referire la temeiul de revizuire invocat de partea revizuentă,

Colegiul notează că prin prisma art.449 lit.b) Cod de procedură civilă, se

condiționează ca circumstanțele devenite cunoscute să aibă importanță esențială

pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată.

Corelând normele de drept cu situația de fapt, Colegiul învederează că instanța

de revizuire corect a conchis că circumstanțele redate în cererea de revizuire nu

constituie temei de revizuire în sensul art. 449 Cod de procedură civilă.

Totodată, în ceea ce vizează alegațiile recurentului cu referire la Hotărârea

Parlamentului nr. 39 din 08 iunie 2019 pentru adoptarea Declarației cu privire la

recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, prin care s-ar fi

denunțat controlul ilegal exercitat asupra sistemului judecătoresc, Colegiul

evidențiază că judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de

înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor

judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii și

iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții,

3

influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea

oricărei autorități, inclusiv judiciare.

Cu referire la argumentul recurentului precum că s-ar fi interpretat abuziv

prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul menționează că nu au fost

redate aspectele care, în opinia revizuentului/recurentului, denotă interpretarea

abuzivă a normei menționate.

În corolar, raportând dispozițiile legale enunțate anterior și criticile aduse de

partea recurentă, Colegiul atestă lipsa unor motive întemeiate care ar putea fi reținute

de către instanța de recurs în sensul casării actului judecătoresc contestat. De altfel,

argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea prevederilor legale de către

instanța de revizuire la examinarea cererii, în situația în care instanța a concluzionat

asupra inadmisibilității cererii de revizuire raportând circumstanțele inserate în

cererea de revizuire la prevederile art.449 Cod de procedură civilă.

Alte argumente aduse de către recurent nu pot fi reținute, deoarece nu exprimă

anumite încălcări a prevederilor legale admise de instanța de revizuire la examinarea

cauzei în ordine de revizuire.

Concomitent, Colegiul învederează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 Cod de procedură civilă. La fel, aceasta nu necesită rejudecarea cauzei în

mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă

existența temeiurilor în acest sens, în caz contrar poate avea loc o ingerință asupra

securității raportului juridic.

La fel, se accentuează că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc

redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Instanța de recurs reiterează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă,

între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza

Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității

raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat. Acest

principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite

revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării

procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Or, existența a două păreri

asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție, se

face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor

fundamentale și obligatorii. Astfel, admiterea cererii de revizuire în circumstanțele

detaliate va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor

juridice (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat cu menținerea încheierii contestate.

4

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de avocatul

Nicolae Daniliuc.

Se menține încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei Galițchi,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexei Galițchi împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea faptului judecării în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5