ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.05.2021

1ra-827/2021 — art.186 alin.2 lit. d, art.186 alin.2 lit. d, art.186 alin.2 lit. c, d CP.

HOTĂRÂRE
20.05.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.186 alin.2 lit. d, art.186 alin.2 lit. d, art.186 alin.2 lit. c, d CP.
Temei legal
articolul 427 alin.1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-827/2021 — art.186 alin.2 lit. d, art.186 alin.2 lit. d, art.186 alin.2 lit. c, d CP. (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-827/2021

Curtea Supremă de Justiție

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Babără Marian în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2020 și sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 16 septembrie 2020, în cauza penală în privința

lui,

Trifan Sergiu XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 07.10.2019 – 16.09.2020

instanța de apel: 22.10.2020 – 01.12.2020

instanța de recurs: 25.01.2021 – 21.04.2021

Trifan Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art.186 alin.(2) lit. d), art.186 alin.(2) lit. d) și art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod

penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, i s-a stabilit pedeapsa după cum urmează:

- în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, (episodul I din 21.07.2019)

stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu

executare în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, (episodul II din 23-26.02.2020)

stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu

executare în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, (episodul III din

17.04.2020) stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, se stabilește lui Trifan Sergiu pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

1

Până la intrarea în vigoare a sentinței în privința lui Trifan Sergiu, a

fost menținută starea de arest, dispunându-se deținerea în continuare în

penitenciarul nr.13-Chișinău ANP MJ.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din data

pronunțării sentinței – 16.09.2020.

Acțiunea civilă înaintată de Bucicovschi Andriana, Guliga Serghei și

Nemerenco Viorica privind încasarea prejudiciului material s-a admis

integral.

S-a încasat de la Trifan Sergiu în beneficiul părții civile Bucicovschi

Andriana cu titlul de prejudicial material suma 2880 (două mii opt sute opt

zeci) lei.

S-a încasat de la Trifan Sergiu în beneficiul părții civile Guliga Serghei

cu titlul de prejudicial material suma 12 600 (douăsprezece mii șase sute) lei.

S-a încasat de la Trifan Sergiu în beneficiul părții civile Nemerenco

Viorica cu titlul de prejudicial material suma 10 000 (zece mii) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

2019, aflându-se în apartamentul nr. XXXXX de pe str. XXXXX, mun.

XXXXX, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane,

conștient fiind că nu este văzut ori observat de nimeni, pe ascuns un telefon

mobil de model Samsung Galaxy A 20 de culoare albastră cu numărul de

IMEI XXXXX și IMEI 2 XXXXX, în valoare de 2880 lei, în care era înserată

cartela sim cu nr. XXXXX, astfel cauzându-i părții vătămate cet. Bucicovschi

Andriana a.n 26.07.1971 o daună materială în proporții considerabile, în

sumă totală de 2880 lei.

Astfel inculpatul Trifan Sergiu prin acțiunile sale intenționate, a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, Furt-

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

Tot el, în una din zilele din perioada de timp 23.02.2020-26.02.2020, în

timp ce se afla în apartamentul nr. XXXXX a blocului locativ din str. XXXXX

mun. XXXXX, acționând cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane pe

ascuns, prin acces liber, a sustras un televizor de model „Philips” în valoare

de 12600 lei, cauzându-i astfel proprietarului Gulica Serghei, daune

considerabile.

Astfel inculpatul Trifan Sergiu prin acțiunile sale intenționate, a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, Furt-

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

2

Tot el, Trifan Sergiu, la 17.04.2020 în perioada de timp de la ora 00:55

min până la ora 12:00 min, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor

altei persoane, prin acces liber a pătruns în coridorul comun de la etajul 11

al blocul locativ, amplasat pe str. XXXXX, mun. XXXXX, de unde pe ascuns

a sustras o bicicletă de culoare neagră, de model necunoscut, la preț de 10

000 MDL, după care cu bunurile sustrase s-a deplasat într-o direcție

necunoscută astfel, cauzându-i părții vătămate Nemerenco Viorica un

prejudiciu material, în proporții considerabile în sumă totală de 10 000 MDL.

Astfel inculpatul Trifan Sergiu prin acțiunile sale intenționate, a

săvârșit Furtul - adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

numele inculpatului Trifan Sergiu, care a solicitat casarea acesteia, și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă non

privativă de libertate, la fel și calificare acțiunilor cu excluderea literei ,,d”

din acțiunile inculpatului.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Babără Marian în numele

inculpatului Trifan Sergiu a menționat că:

- pe episodul I din 27.07.2019, unde suma prejudiciului era de doar

2880 lei, a fost eronat calificată de prima instanță ca fiind daună

considerabilă;

- în cazul episodului II din perioada de timp 23.02.2020 – 26.02.2020, a

fost sustras un televizor uzat, costul de achiziție ar căruia ar fi constituit

12600 lei, ce a fost apreciată ca fiind considerabilă, instanța nu a ținut cont

de prevederile art. 126 alin.(2) Cod penal și de faptul că proprietarul are mai

multe bunuri imobile, activează peste hotarele țării și înregistrează venituri

substanțiale, împrejurări care de către instanță nu putea fi apreciate ca daună

considerabilă;

- la determinarea pedepsei prima instanță urma să țină cont de

prevederile art. 61, 75 Cod penal.

decembrie 2020, a fost respins apelul avocatului Babără Marian în numele

inculpatului Trifan Sergiu, ca nefondat, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 16 septembrie 2020, privindu-l pe Trifan

Sergiu.

În termenul executării pedepsei a fost inclusă perioada aflării

inculpatului în stare de arest din 16.09.2020-01.12.20.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

3

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Trifan Sergiu a

săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost

corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de apel a reiterat că, deși inculpatul Trifan Sergiu vina în

comiterea furtului încriminat a recunoscut-o, acesta este demonstrată și prin

sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele, cum ar fi:

- episodul nr. I din 21.07.2019 - declarațiile părții vătămate Bucicovschii

Andriana (f.d.12 Vol. I); Procesul-verbal de ridicare din 23.09.2019, potrivit

căruia de la Trifan Sergiu a.n XXXXX a fost ridicat telefonul mobil de model

Samsung Galaxy A 20 (f.d.47 Vol. I); procesul-verbal de examinare a

obiectului din 23.09.2019, obiectul constituie telefonul mobil de model

Samsung Galaxy A 20 de culoare albastru IMEI 1: XXXXX și IMEI 2:

- episodul nr. II din 23.02.2020-26.02.2020 - declarațiile

reprezentantului victimei, Zanfirov Alexei (f.d.32 Vol. II); declarațiile

martorului, Prus Roman (f.d.41-42 Vol. II); declarațiile martorului Șimcova

Ana (f.d.45-46 Vol. II); declarațiile martorului Bodorin Victor (f.d.52 Vol. II);

declarațiile martorului Barbuța Sergiu (f.d.49 Vol. II); circumstanțele indicate

în procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care s-a

constatat că martorul Barbuța Sergiu l-a recunoscut pe Trifan Sergiu ca fiind

persoana care i-a luat buletinul de identitate. (f.d.53-53a Vol. II);

circumstanțele indicate în procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie prin care s-a constatat că martorul Bodorin Victor l-a recunoscut

pe Trifan Sergiu ca fiind persoana care a gajat televizorul. (f.d.54-54a Vol. II);

circumstanțele indicate în procesul-verbal de ridicare prin care de la SRL

„Techno Lombard” au fost ridicate actele întocmite la gajarea televizorului

sustras. (f.d.71- 73 Vol. II); circumstanțele indicate în procesul-verbal de

examinare a actelor ridicate de la SRL „Techno Lombard” (f.d.74 Vol. II);

- episodul III din 17.04.2020 - proces-verbal de audiere a părții

vătămate cet. Nemerenco Viorica (f.d.16 Vol. III); procesul-verbal de audiere

a martorului Nemerenco Vadim (f.d.28 Vol. III); procesul-verbal de audiere

a martorului Guciu Doru (f.d.30 Vol. III); proces-verbal de cercetare la fața

locului din 17.04.2020 (f.d.8-12 Vol. III); proces-verbal de ridicare din 24

aprilie 2020 (f.d.21 Vol. III); proces-verbal de examinare a obiectului din 18

mai 2020 (f.d.22-25 Vol. III).

4

Instanța de apel analizând în ansamblu circumstanțele cauzei,

conchide că instanța de judecată corect a dedus comiterea infracțiunii

imputate inculpatului Trifan Sergiu de către dânsul, odată ce, pe parcursul

cercetării judecătorești s-a confirmat, cu certitudine, vinovăția acestuia.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond, ținând seama în plină

măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub

toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat partea vătămată și

martorul, a cercetat probele administrate la dosar, dând citire proceselor-

verbale și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor și ca urmare corect au stabilit starea de

fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Trifan Sergiu.

Instanța de apel a reiterat că, din momentul ce instanța a constatat

suficiența probatoriului, inclusiv și în partea demonstrării cauzării de daune

în proporții considerabile părților vătămate (procesul verbal de audiere a

părții vătămate Bucicovschi Andriana (f.d.48-50 vol. I) și procesul verbal de

audiere a reprezentantului părții vătămate Zanfirov Alexei (f.d.32 vol. II), iar

inculpatul nu invocat careva ilegalități comise de către organul de urmărire

penală sub prisma art. 94 Cod de procedură penală, partea apărări poate

exercita calea de atac apelul sub aspectul individualizării pedepsei.

Instanța de apel a menționat că, cererea de apel nu cuprinde careva

critici referitor la aplicarea procedurii simplificate de examinare a cauzei

penale, totuși instanța de apel a verificat, din oficiu, îndeplinirea cerințelor

dispozițiilor art. 364/1 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, constatând că

în principiu, dispozițiile menționate nu au fost încălcate. Prin urmare nu

poate fi reținută o altă situație de fapt și o altă încadrarea juridică decât cea

reținută în rechizitoriu și de către prima instanță, astfel acest argument,

invocat în cererea de apel, nu poate fi reținut și urmează a fi respins ca

neîntemeiat.

Cu referire la pedeapsă instanța de apel a conchis că, nu este întemeiată

critica apărătorului Babără Marian adusă referitor la asprimea pedepsei

aplicate. Astfel, solicitarea apărătorului de a-i fi stabilită inculpatului o

pedeapsă mai blândă, neprivative de libertate cu suspendarea executării

pedepsei închisorii pe o anumită durată de probațiune, în temeiul art.90

Codul penal nu poate fi acceptată, or pedeapsa non-privativă de libertate

nu-și va atinge scopul deplin din considerentul că inculpatul a mai fost

anterior condamnat, nu a făcut concluziile corespunzătoare și a perseverat

pe cale infracțională.

Instanța de apel a reținut că infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2)

lit. c), d) Cod penal se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1350

5

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de

la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.

Analizând materiale cauzei penale, audiind declarațiile inculpatului

Trifan Sergiu, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a constat

că în privința acestuia este oportun de aplicat o pedeapsă sub formă de

închisoare, această categorie de pedeapsă va asigura pe deplin corectarea și

reeducarea inculpatului Trifan Sergiu. Cu toate că sancțiunea art. 186 alin.(2)

lit. d) Cod penal prevede și pedeapsa sub formă de amendă, în privința

inculpatului nu poate fi aplicată pedeapsa cu amendă deoarece în

accepțiunea instanței nu-și va atinge scopul deplin, dar și din considerentul

că inculpatul nu este angajat în câmpul muncii, nu are surse financiare legale

care ar permite achitarea unei eventuale amenzi. Totodată în privința

acestuia nu poate fi aplicată pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul

comunității, deoarece în privința lui Trifan Sergiu a fost anterior aplicată

pedeapsă cu închisoare fiind eliberat din locurile de detenție la 05.06.2018,

respectiv nu a dus la corectare lui ci din potrivă continuă să comită

infracțiuni.

Totodată, ținând cont de faptul că pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului

și are drept scop restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane,

instanța de apel a constatat că în privința inculpatului Trifan Sergiu este

echitabil de aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare.

Instanța de apel a reținut că, circumstanțe atenuante în conformitate

cu prevederile art.76 Cod penal, nu au fost stabilite. Circumstanțe agravante,

prevăzute de art.77 Cod penal, în privința inculpatului Trifan Sergiu

acuzatorul de stat a invocat, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare.

Reieșind din circumstanțele cauzei, anume, că infracțiunile comise de

Trifan Sergiu, conform art. 16 Codul penal se califică ca infracțiuni mai puțin

grave, de faptul că inculpatul a recunoscut vina, potrivit istoricului lui cu

antecedentele penale nestinse și a personalității acestuia, anterior

condamnat prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21.07.2010

în baza art.264/1 alin.(4) Cod penal la 3 luni închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, sentința judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27.02.2012 în

baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal la 3 ani, cu ispășirea în penitenciar de

tip închis. Prin Sentința judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 24.07.2012

în baza art.190 alin.(4) lit. c) Cod penal la 7 ani, închisoare, cu ispășirea în

penitenciar de tip închis. Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 13.12.2012

s-a menținut sentința fără modificări. Prin sentința judecătoriei Centru, mun.

6

Chișinău din 30 mai 2012 în baza art.264/1 alin.(4) Cod penal pe un termen

de 6 luni, în penitenciar de tip semiînchis. Prin Decizia Curții de Apel

Chișinău din 25.09.2019 s-a menținut sentința fără modificări. Prin

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20.07.2017 conform

art.84 alin.(4) prin cumul parțial al pedepselor sub formă de închisoare

aplicate lui Trifan Sergiu prin Sentința judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 30.05.2012, sentința judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27.02.2012,

sentința judecătorie Hâncești (art.264 alin.(4) Cod penal) din 28.11.2012 s-a

stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip închis. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

01.11.2017 fiindu-i micșorat termenul cu 1/3, în baza legii privind amnistia.

Prin încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05.04.2018 i-a fost

respinsă cererea privind liberarea condiționată înainte de termen. Prin

Decizia Curții de Apel Chișinău din 21.05.2018 s-a menținut încheierea din

05.04.2018. La evidența medicului narcolog și psihiatru inculpatul nu se află,

(f.d.57, 571 , 58-61, 142-165 vol. I) (f.d.95, 97, 98-100, 100- 103, 104-107vol.II)

(f.d.40-42 vol. III).

Ținând cont de faptul că infracțiunile în cauză au fost săvârșite de către

acesta la 21.07.2019, 23-26.02.2020, 17.04.2020, instanța de apel a constatat că

la acel moment inculpatul avea antecedentele nestinse.

Conform art.111 Cod penal alin.(1) lit. g), se consideră ca neavând

antecedente penale persoanele condamnate la închisoare condamnate la

închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni grave – dacă au expirat 6 ani

după executarea pedepsei; Termenul de stingerea a antecedentelor penale

urma să expire la data de 05.06.2024, instanța de judecată constată că

inculpatul Trifan Sergiu a comis infracțiunile în baza art.art.186 alin. (2) lit.

d) și art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal în cadrul acestui termen. Raportând

norma menționată la cazul supus examinării, instanța de apel a ajuns la

concluzia că instanța de fond corect a stabilit în privința inculpatului o

pedeapsă sub formă de închisoare, luând în considerație persoana acestuia

și comportamentul lui după eliberarea din locurile de detenție.

Instanța de apel a accentuat că pedeapsa aplicată inculpatului trebuie

să fie proporțională, legală și individualizată, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal și

stabilirea pedepsei în limitele fixate în Partea specială. Limitele termenelor

de pedeapsă, prevăzute în Partea specială, sunt determinate de calificarea

juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea

acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul

urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse

7

sau care sar fi putut produce. Cuantumul pedepsei, în afară de gravitatea

infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat,

care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială,

familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale,

comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, deci

este vorba de personalitatea infractorilor.

Instanța de apel a relevat că la stabilirea pedepsei în privința

inculpatului Trifan Sergiu, instanța de fond a ținut cont de prevederile art.

61, 75 Cod penal.

Având în vedere circumstanțele cauzei, instanța de apel a conchis că

instanța de fond corect a ajuns la concluzia de al recunoaște vinovat pe

Trifan Sergiu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d),

186 alin.(2) lit. d), 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și reieșind din faptul că

infracțiunea comisă face parte din categoria celor mai puțin grave, ținând

cont de scopul pedepsei penale, instanța de judecată consideră rațional de

aplicat față de inculpatul Trifan Sergiu, pedeapsa sub formă de închisoare în

limitele fixate de norma art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal pe un termen de 2

ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, în baza art.186 alin.(2) lit. d)

Cod penal se va stabili pedeapsă în mărime de 2 ani închisoare cu executare

în penitenciar de tip semiînchis, și în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal

se stabilește pedeapsă pe un termen de 2 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, ținându-se cont de prevederile alin.8 art. 364/1 Cod de procedură

penală.

La stabilirea pedepsei instanța de fond a aplicat art. 84 alin. (1) din

Codul penal, care prevede că dacă o persoană este declarată vinovată de

săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată

pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru

fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de

infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un

termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor

care nu au atins vârsta de 18 ani – pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6

luni. Astfel, instanța a stabilit pedeapsa definitivă – închisoare pe un termen

de 3ani 6 luni cu executare pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a conchis că pedeapsa aplicată va duce la restabilirea

echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiunii și va atinge scopul prevăzut la art. 61 Cod penal.

Astfel instanța de fond corect a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea

acestuia e posibilă prin aplicarea în privința lui a unei pedepse sub formă de

închisoare, prevăzute la art. 186 alin.(2), lit. d), 186 alin.(2), lit. d), 186 alin.(2),

8

lit. c), d) Codul penal și a ținut cont de faptul că, inculpatul Trifan Sergiu

anterior a fost condamnat.

Astfel, instanța de apel a conchide că pedeapsa numită inculpatului

Trifan Sergiu este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de

fond, sentința fiind legală și întemeiată, iar apelul este nefondat și pasibil de

a fi respins.

avocatul Babără Marian în numele inculpatului Trifan Sergiu, prin care

invocând în calitate de temeiuri pentru recurs ordinar prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 10, 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

parțială a deciziei și sentinței în partea referitoare la calificarea primelor

două episoade și la stabilirea pedepsei lui Trifan Sergiu, calificând corect

acțiunile lui în baza art. 186 alin.(1) Cod penal (episodul I din 21.07.2019); în

baza art. 186 alin.(1) Cod penal (episodul II din 23-26.02.2020) și numindu-i

o pedeapsă definitivă fără privarea de libertate.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Babără Marian în

numele inculpatului Trifan Sergiu a menționat că:

- în episodul nr. 1 din 27.07.2019, unde suma prejudiciului era de doar

2880 lei, a fost eronat calificată de instanțe ca fiind daună considerabilă. Or,

potrivit prevederilor art.126 alin.(2) Cod penal, caracterul considerabil sau

esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea,

cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și

venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei. Episodul dat

presupune sustragerea unui telefon uzat, simplu, fără nici o valoare

importantă pentru proprietară, costul de achiziție al căruia a fost de 2880 lei,

prețul reala al lui fiind mult mai mic. Prin urmare, fapta dată, recunoscută

de recurent, urma să fie calificată prin prisma art.186 alin.(1) Cod penal și nu

pe alin.(2), eroare ce trebuie să fie remediată de instanța de recurs, atât timp

cât instanțele inferioare au ignorat-o;

- în cazul episodului II din perioada de timp 23.02.2020-26.02.2020, a

fost sustras un televizor uzat, costul de achiziție al căruia ar fi constituit

12600 lei, ce a fost apreciată ca fiind considerabilă. în această privință

accentuăm că instanțele, din nou, nu au ținut cont de prevederile art.126

alin.(2) Cod penal, inclusiv de faptul că proprietarul are mai multe bunuri

imobile, activează peste hotarele țării și înregistrează venituri substanțiale,

împrejurări în care suma prejudiciului efectiv nu putea fi apreciată de

instanță ca fiind daună considerabilă. Și acest episod urma să fie corect

9

calificat în baza art.186 alin.(1) Cod penal, eroare ce urmează să fie corectată

de instanța de recurs;

- la determinarea pedepsei instanțele urmau să țină cont că, potrivit

prevederilor art. 61, 75 Cod penal;

- în cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea

săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică

atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară

aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu

și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative

prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care

o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu

închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată;

- faptele incriminate corect art. 186 alin.(1) și art. 186 alin. (2) Cod penal

prevăd sancțiuni alternative: amendă, muncă neremunerată în folosul

comunității sau închisoare;

- instanțele nu au ținut cont și de recomandarea nr.29 a Curții Supreme

de Justiție, privind judecarea cauzelor penale pe baza probelor administrate

în faza urmăririi penale, care prevede că; „Inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de

reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu amendă”.

prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului declarat, ca fiind

vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu în baza materialelor din dosar.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet

format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate

asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

10

Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept

procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și/sau material.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că

titularul acestuia invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței

de apel pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au

fost întrunite elementele infracțiunii; s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, Colegiul penal, analizând conținutul recursului

declarat în raport cu decizia atacată, conchide că temeiul invocat, nu și-a

găsit confirmare dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. art. 414 alin.(1) și 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat atât asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, cât și a argumentelor primei instanțe ce a

concluzionat aplicarea unei pedepsei sub închisoarea pe un termen de 3 ani

6 luni, decizia atacată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția.

În această ordine de idei, Colegiul penal notează că potrivit art. 414

alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

11

Verificând hotărârea atacată, Colegiul apreciază că aceasta cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care

instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

Așadar, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurentului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și

ilegală, deoarece nu au fost luate în considerație probele prezentate de către

partea apărării.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată că

aceasta a fost emisă cu respectarea cerințelor art. 414 Cod de procedură

penală. Astfel, instanța de apel, judecând cauza a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

Instanța de apel și-a motivat hotărârea prin analiza și sinteza actelor și

lucrărilor dosarului. Instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat

justificat de a respinge apelul avocatului Babără Marian în numele

inculpatului Trifan Sergiu, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței primei

instanțe fără modificări.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurent, Colegiul penal

verificând suplimentar lucrările dosarului, remarcă că judecând apelul

instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, a cercetat

materialele dosarului, adoptând în consecință o soluție corectă.

Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din

textul deciziei atacate, instanța de apel s-a expus asupra tuturor motivelor

esențiale invocate în cererea de apel, motivându-și decizia în conformitate

cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv

hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la

respingerea apelului declarat de către Babără Marian în numele inculpatului

Trifan Sergiu, cu menținerea sentinței primei instanțe, precum a fost expus

mai sus în pct. 4 al prezentei decizii.

Instanța de recurs remarcă faptul că, deși recurentul a invocat temeiul

de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

partea motivată a recursului nu au desfășurat pretinsele încălcări, motivarea

reducându-se mai mult la o simplă enumerare a unor probe, care în opinia

apărării au fost apreciate eronat.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece soluția adoptată de către

instanța de apel este legală, întemeiată și motivată.

12

Cu referire la incidența în speță a temeiului prevăzut la art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, invocată de recurent, Colegiul penal

lecturând lucrările cauzei nu a constatat careva erori comise de către instanța

de apel prin prisma respectivului temei.

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când

nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat

elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Astfel, din textul recursului rezultă, că în viziunea recurentului

probele administrate nu confirmă vina lui Trifan Sergiu în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. d), art.

186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, astfel instanța de apel la condamnat pe baza

presupunerilor.

Reieșind din materialele dosarului se constată, că inculpatul a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin.

(2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal după semnele calificative: furt

– adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, precum și prin pătrundere în alt loc pentru

depozitare.

În prezenta speță, instanța de recurs consideră, că instanța de apel

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, Trifan Sergiu în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2)

lit. d), art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală.

Colegiul atestă că, în prezenta speță autorul recursului își exprimă

dezacordul cu prezența în acțiunile inculpatului Trifan Sergiu a elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d)(episodul I din 21.07.2019),

art. 186 alin. (2) lit. d)(episodul II din 23.02.2020-26.02.2020) Cod penal,

insistând asupra faptului că acțiunile inculpatului urmau a fi calificate

conform art. 186 alin.(1) Cod penal.

Opozant criticilor invocate de recurent la acest capitol, precum că în

acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii

imputate, Colegiul penal menționează, că instanța de apel a descris clar

constatarea vinovăției inculpatului, care a fost probată integral prin

13

mijloacele de probă prezentate de către procuror care au fost apreciate de

instanță ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între

ele, acestea fiind cercetate în ședința judiciară a instanței de apel, consemnate

în procesul verbal și analizate de către instanța de apel în motivarea soluției

adoptate.

La acest capitol Colegiul reține că, instanța de apel corect a

concluzionat suficiența probatoriului privind calificarea infracțiunilor

inculpatului Trifan Sergiu conform art. 186 alin. (2) lit. d)(episodul I din

21.07.2019), art. 186 alin. (2) lit. d)(episodul II din 23.02.2020-26.02.2020),

invocând totodată faptul că cauza s-a examinat în ordinea art. 3641 Cod de

procedură penală, iar din conținutul acestei norme se desprinde că aplicarea

procedurii simplificate este posibilă numai atunci când din probele

administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie

infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Decizia instanței de apel conține motivarea faptului precum că,

părților vătămate Bucicovschi Andriana și Gulica Serghei le-au fost cauzate

daune în proporții considerabile(proces verbal de audiere a părții vătămate

Bucicovschi Andriana (f.d.48-50, vol. I) și procesul verbal de audiere

reprezentantului părții vătămate Zanfirov Alexei (f.d.32, vol. II), or,

caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se

în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă,

starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei.

Față de lucrul judecat, Colegiul penal constată motivarea amplă și

temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a

probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina

inculpatului Trifan Sergiu, astfel Colegiul penal conchide asupra faptului că

hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

De asemenea instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de

recurent, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de

apel, cărora instanța le-a dat o motivare argumentată, așa cum este indicat

în pct. 4.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-a însușit-

o și a cărei reluare nu se mai impune.

Instanța de recurs rezumă că, argumentele invocate de recurent prin

prisma pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului ordinar și ca urmare acestea nu sunt

suficiente pentru a constitui erori procesuale ce ar putea influența

autenticitatea concluziilor instanței de apel.

14

În opinia Colegiului, nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru

recurs invocat de către partea apărării prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanțele de fond și-

au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficientă

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind

justificat că recunoașterea vinovăției inculpatului a fost apreciată prin faptul

examinării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

prin reducerea cu o treime a limitelor de pedepse, în temeiul art. 3641 alin.(8)

Cod de procedură penală și nu poate fi recunoscută ca circumstanță

atenuantă.

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată

o individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului Trifan Sergiu,

instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal,

la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea

pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar,

persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii,

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

15

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip,

și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea

scopului legii penale. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative

prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care

o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu

închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată.

Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În speță, Colegiul penal conchide că executarea reală a pedepsei cu

închisoare stabilite prin sentință îi va determina pe inculpatul Trifan Sergiu

să conștientizeze încă o dată faptele comise și consecințele survenite.

Pedeapsa aplicată prin sentință este una echitabilă și legală, fiind ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul săvârșirii acesteia, persoana

celui vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea inculpatului, influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării persoanei condamnate și condițiile de viață a familiei

condamnatului.

În privința inculpatului Trifan Sergiu, instanțele de fond corect au

reținut că infracțiunea comisă de acesta face parte din capitolul infracțiunilor

contra patrimoniului, care atentează la una din valorile supreme – dreptul

la proprietate, de personalitatea inculpatului și de faptul că infracțiunea a

fost săvârșită cu intenție.

Totodată, instanțele de fond au reținut în calitate de circumstanță

agravantă în privința inculpatului Trifan Sergiu, săvârșirea infracțiunii de

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare,

circumstanțe atenuante nu au fost stabilite.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că este rațional ca inculpatul

Trifan Sergiu să execute pedeapsa închisorii, cu executare reală, doar așa vor

fi atinse scopurile pedepsei prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal de

restabilire a echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

Astfel, instanța de recurs apreciază că, la individualizarea pedepsei și

îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanțele de fond au acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatând că pedeapsa

aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce corespunde normelor

legale și va atinge scopul de corectare și resocializare a inculpatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate

16

alegațiile recurentului privind efectuarea contrară prevederilor legale de

către instanța de apel a unei individualizări a pedepsei în privința lui Trifan

Sergiu, or, recurentul nu a expus care anume prevederi legale au fost eronat

aplicate și în ce a constat concret eroarea admisă de către instanțele de fond

la individualizarea executării pedepsei.

În aceste condiții, Colegiul penal consideră că, în prezenta speță nu s-

au reținut careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Se mai reține că, recurentul invocă în prezenta speță incidența cazului

de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Respectiv instanța de recurs reține că, din argumentele recursului declarat

se constată, că în opinia recurentului, nu a fost confirmată vina în comiterea

infracțiunii de furt cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată

inculpatului, Colegiul penal apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului

pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât din

materialele cauzei se atestă că atât la etapa urmăririi penale cât și judecarea

cauzei în primă instanță și în apel, inculpatul și apărătorul acestuia nu au

invocat careva erori cu privire la încadrarea greșită a faptelor inculpatului.

Colegiului penal reține că, în recursul declarat recurentului critică în

bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că instanța de

apel nu a ținut cont de prevederile art. 126 Cod penal, astfel eronat a calificat

acțiunile inculpatului Trifan Sergiu conform art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal

(episodul I din 21.07.2019) și art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal (episodul II din

23.02.2020-26.02.2020). Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către

instanța de apel, Colegiul penal consideră că criticile menționate nu și-au

găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât

cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate

de către partea apărării și inculpat, toate au fost apreciate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, iar instanța de apel corect a constatat că Trifan

Sergiu a comis infracțiunile în baza art. 186 alin.(2) lit. d), 186 alin.(2) lit. d)

Cod penal.

Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal reiterează că

acesta se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin

urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se

constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de

instanțele de fond, după care în cele din urmă conchide că acestea constituie

un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă nevinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

17

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția

ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar

convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța

de apel în vederea încadrării faptei inculpatului și conținutul real al probelor

sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea

altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

În acest context, instanța de recurs reține dispozițiile art. 8 alin. (3) Cod

de procedură penală, potrivit cărora, concluziile despre vinovăția persoanei

de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate

dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului,

inculpatului.

Astfel, Colegiul penal a stabilit că cumulul de probe cercetat și analizat

în cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au fost

deplin cercetate de instanța de apel ce i-a permis de a ajunge la concluzia că,

prin acțiunile sale inculpatul Trifan Sergiu, a săvârșit infracțiunile prevăzute

de art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal după semnele calificative: furt – adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile,

precum și prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, iar soluția este una

corectă, respectiv decizia atacată corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, este legală și motivată, fiind apreciat just probatoriul

administrat, indicând motive clare pe care și-a întemeiat hotărârea emisă,

criticile din recursul declarat fiind neîntemeiate.

Ținând cont de cele menționate, Colegiul penal conchide că conținutul

deciziei corespunde prevederilor legale sus menționate fiind oferite

răspunsuri la toate motivele relevante invocate în apel în raport cu

motivarea soluției primei instanțe.

În aceste condiții, Colegiul penal consideră că, în prezenta speță nu s-

au reținut careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

18

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța

de apel s-a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei

chestiuni esențiale invocate în apelul declarat, iar motivarea din decizia

acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca

o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune dispunerea inadmisibilității recursului ordinar

declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Babără

Marian în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 01 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Trifan Sergiu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 mai 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

19

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-10-28
0,95
1ra-1047/2021 — art.186 alin.2 lit. c, d CP; art.186 alin.2 lit. c, d CP; art.186 alin.2 lit. c, d CP; art.186 alin.2 lit. c, d CP; art.186 alin.2 lit. c, d CP; art. 349 alin 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-1047/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 septembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, examinând,
CSJ 2021-07-29
0,95
1ra-1407/2021 — art.186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1407/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 07 iulie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, examinând, fără
CSJ 2021-03-01
0,95
1ra-240/2021 — art. 187 alin. 2 lit. f, art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-240/2021 1ra-2044/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Boico și
CSJ 2020-12-28
0,95
1ra-1314/2020 — art.187 alin.2 lit. b, e, f; art. 187 alin.2 lit. f; art. 188 alin.2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1314/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 03 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țu
CSJ 2021-07-22
0,95
1ra-1131/2021 — art.186 alin.2 lit. c, d CP; art.186 alin.2 lit. c, d CP;
Dosarul nr. 1ra-1131/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, examinând, fără
Sursă