1ra-1314/2020 — art.187 alin.2 lit. b, e, f; art. 187 alin.2 lit. f; art. 188 alin.2 lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 aprilie 2019, inculpatul Railean Sergiu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f), art. 187 alin. (2), lit. f), art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa după cum urmează: - în baza art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal (episodul din 30.03.2018) - 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă; - în baza art. 187 alin. (2), lit. f) Cod Penal (episodul din 13.07.2018) - 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă; - în baza art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal– 8 (opt) ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor, i s-a stabilit inculpatului Railean Sergiu XXXXX pedeapsa de 8 (opt) ani 6 (șase) luni închisoare, fără amendă. În baza art. 84 alin. (4) Cod Penal, la pedeapsa aplicată lui Railean Sergiu s-a adăugat pedeapsa neexecutată stabilită lui prin sentința din 17.08.2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 8 (opt) ani 6 (șase) luni închisoare și 1 amendă în mărime de 1050 unități convenționale, ceea ce constituie 52 500 lei, cu executarea separată a fiecărei pedepse.

În sentință, prima instanță a constatat că: inculpatul Railean Sergiu la XXXXX, în perioada de timp între orele 24:00 - 01:00, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord cu Danu Igor, materialele în privința căruia au fost disjunse în procedură aparte, aflându- se la stația transportului public situată pe str. Ion Creangă, 74/1, mun. Chișinău, s-au apropiat de Spinei Valentin, l-au stropit cu sprey lacrimogen pe față, provocând lui dureri fizice, iar apoi din buzunarele hainei lui Spinei Valentin i-au sustras în mod deschis un telefon mobil de model „Asus” cu cartela SIM XXXXX la prețul de 3000 lei, portmoneul la prețul de 1000 lei, în care se afla buletinul de identitate pe numele lui Spinei Valentin, un card bancar emis de BC „Moldova Agroindbank”, bani în numerar în sumă de 680 lei, după care au părăsit locul săvârșirii infracțiunii deplasându-se într- o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate Spinei Valentin daună materială considerabilă în sumă totală de 4680 lei. Tot Railean Serghei la XXXXX, în jurul orelor 22:00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane printr-un atac, acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord cu Stratieva Veronica și Danu Igor, materialele în privința cărora au fost disjunse în procedură aparte, l-au urmărit pe Cușnir Vitalie până la intersecția străzilor Ion Aldea-Teodorvici și Ion Pelivan, mun. Chișinău, unde l-au înconjurat și Danu Igor i-a aplicat o lovitură în regiunea capului cu o steclă pe care a pregătit-o din timp, apoi Railean Sergiu i-a aplicat multiple lovituri cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii ale integrității corporale, iar apoi Stratieva Veronica, acționând conform planului elaborat din prealabil și continuând acțiunile lor comune din buzunarele de la haina lui Cușnir Vitalie i-a sustras în mod deschis un telefon mobil de model „Samsung Galaxy J3” cu IMEI nr. XXXXX și IMEI-2 nr. XXXXX în care era instalată cartela SIM XXXXX la prețul de 3000 lei și bani în numerar în sumă de 2000 lei, după care Railean Sergiu împreună cu Stratieva Veronica și Danu Igor au părăsit locul săvârșirii infracțiunii deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate Cușnir Vitalie daună considerabilă în sumă totală de 5000 lei. Tot Railean Sergiu la XXXXX, aproximativ orele 23:00, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, aflându-se pe str. N. Titulescu 16, mun. Chișinău, sub pretextul de a efectua un apel telefonic a solicitat de la Salcuțanu Valeriu telefonul mobil 2 de model „Samsung Galaxy J3” cu nr. IMEI XXXXX la prețul de 3500 lei, după care a început să fugă de la locul comiterii infracțiunii, ignorând cerințele lui Salcuțanu Valeriu de a restitui telefonul, deposedându-l astfel în mod deschis de acest bun și cauzându-i părții vătămate Salcuțanu Valeriu daună considerabilă în valoare de 3500 lei.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Railean Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat de învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f), 187 alin. (2), lit. f), 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal. 3.1. În susținerea apelului declarat, inculpatul a menționat că: - a fost condamnat fără a fi prezentate careva probe în acest sens, astfel fiind încălcate prevederile art. 8 Cod procedură penală; - în cadrul ședinței de judecată nu s-au prezentat părțile vătămate, deși inculpatul a solicitat să fie prezente acestea; - la fel, în cadrul ședinței de judecată nu a fost asigurată prezența martorilor, și anume martorul Culic Stanislav, colaborator de poliție care știe tot adevărul; - la ultima ședință de judecată atunci când inculpatului i s-a stabilit pedeapsa nu a participat nici acuzatorul de stat, dar și nici apărătorul, fapt care constituie o încălcare din partea instanței de judecată; - în cadrul ședinței de judecată a fost audiat un prieten care a declarat că el a comis această infracțiune.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2020, apelul declarat de către inculpatul Railean Sergiu a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate, fără careva modificări. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Railean Sergiu, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, vina în comiterea infracțiunilor incriminate nu a recunoscut-o, iar în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a recunoscut vina pe episodul de jaf în privința părții vătămate Cușnir Vitalie și parțial pe episodul de jaf în privința părții vătămate Salcuțanu Valeriu, vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele prezentate de către partea acuzării, printre care declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și documentele cercetate în ședința de judecată, și anume: - declarațiile părții vătămate Sălcuțanu Valeriu date în cadrul ședinței primei instanțe (f.d.72, vol. IV); 3 - declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie, fiind audit la faza urmăririi penale, declarațiile cărora au fost date citirii în cadrul ședinței de judecată (f.d.9, vol. III); - declarațiile părții vătămate Spinei Valentin, fiind audiat la faza urmăririi penale, declarațiile cărora au fost date citirii în cadrul ședinței de judecată(f.d.16-17, 19-20, vol. II); - declarațiile martorului Biciuc Dorian date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond(f.d.73, vol. IV); - procesul-verbal de ridicare și examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe numărul XXXXX de la SA „Moldtelecom” Serviciul Telefonie Mobilă „Unite” la 01.08.2018 (f.d.33-36, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 14.08.2018, prin care partea vătămată Salcuțanu Valeriu a recunoscut persoana cu numărul 3 care i-a sustras telefonul mobil de model „Samsung”, care este Railean Sergiu(f.d.40-42, vol. I); - procesul-verbal de confruntare la 20.08.2018 între partea vătămată Salcuțanu Valeriu și bănuitul Railean Sergiu(f.d.57-61, vol. I); - procesul-verbal de examinare la 02.07.2018 a descifrărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe numărul XXXXX ridicate de la SA „Orange”(f.d.26-30, vol. II); - procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din 16.05.2018 și 18.05.2018, prin care de la Biciuc Dorian a fost ridicat și examinat telefonul mobil de model „Samsung Galaxy J3”(f.d.11, vol. III); - procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 29.05.2018 telefonului mobil de către partea vătămată Cușnir Vitalie; (f.d.14-15, vol. III); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.05.2018 prin care Cușnir Vitalie l-a recunoscut pe Danu Igor ca persoana care l-a agresat (f.d.16-17, vol. III); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 29.05.2018 prin care Cușnir Vitalie a recunoscut-o pe Stratieva Veronica(f.d.18, vol. III); - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. XXXXX din 31.05.2018 prin care la partea vătămată Cușnir Vitalie au fost depistate vătămări corporale medii(f.d.21-22, vol. III); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 18.05.2018 și anume a telefonului mobil de model „Samsung”(f.d.33-34, vol. III); - ordonanța de recunoaștere și transmitere a corpurilor delicte la păstrare - telefonul mobil de model „Samsung SM-J320F/DS” și cartelele cu IMEI(f.d.32, vol. III); 4 - sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27.07.2018, prin care Danu Igor a fost condamnat; - sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13.02.2019, prin care Danu Igor a fost condamnat; - declarațiile (inculpatului) Danu Igor. Instanța de apel a constatat că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Railean Sergiu încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal (episodul din 30.03.2018) – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 187 alin. (2), lit. f) Cod Penal (episodul din 13.07.2018) – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal– tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpatului Railean Sergiu în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f), 187 alin. (2), lit. f), 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal se dovedește prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra, și anume prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului penal, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. Astfel, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de inculpatul Railean Sergiu nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, or, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Railean Sergiu în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f), art. 187 alin. (2), lit. f), art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal. Instanța de apel a invocat că, obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal, îl formează bunurile mobile. 5 La caz, obiectul material al infracțiunii îl reprezintă bunurile părții vătămate Spinei Valentin, care au fost sustrase în mod deschis de către inculpatul Railean Sergiu împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal este compusă din: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv și care nu are un caracter considerabil; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) modul deschis. Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă. La calificare, este obligatorie stabilirea scopului special – a scopului de cupiditate. Circumstanța agravantă „săvârșită de două sau mai multe persoane” operează în oricare din următoarele trei ipoteze: a) coautoratul (inclusiv coautoratul cu repartizarea rolurilor); b) săvârșirea infracțiunii de către o persoană care întrunește semnele subiectului infracțiunii, în comun cu o persoană care nu întrunește aceste semne; c) săvârșirea infracțiunii de către o persoană care întrunește semnele subiectului infracțiunii, prin intermediul unei persoane care cu bună-știință nu este pasibilă de răspundere penală. Cu referire la agravanta reglementată la lit. e), alin. (2) art. 187 Cod Penal, instanța de apel a notat că prin „aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe”, se înțelege fie cauzarea intenționată a leziunilor corporale, care nu au drept urmare nici dereglarea sănătății, nici pierderea capacității de muncă, fie aplicarea intenționată a loviturilor sau săvârșirea altor acțiuni violente care cauzează o durere fizică, însă nu creează pericol pentru viața și sănătatea victimei. Cu referire la agravanta reglementată la lit. f), alin. (2) art. 187 Cod Penal, „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” instanța de apel a notat că în conformitate cu art. 126 alin. (2) Cod Penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatului Railean Sergiu în comiterea infracțiunii de jaf a fost dovedită prin declarațiile părții vătămate Spinei Valentin, care fiind audiat la faza 6 urmăririi penale a indicat că de el s-a apropiat două persoane de gen masculin necunoscute, aceștia s-au oprit în fața lui și la un moment dat unul din ei a îndreptat mîina spre el și a fost stropit cu gaz lacrimogen în față și a simțit o durere puternică la ochi, a căzut la pământ și se ținea cu mîinele de față. Atunci a auzit ca unul din ei i-a spus celuilalt să se uite prin buzunare să vadă ce mai are, tot atunci a simțit că a fost controlat în buzunarele scurtei. Ulterior a depistat că i-a fost sustras telefonul mobil și portmoneul. Instanța de apel a apreciat pertinența, concludența și veridicitatea declarațiilor părții vătămate Spinei Valentin în coroborare cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13.02.2019, prin care Danu Igor a fost condamnat pentru faptul că, la data de XXXXXaproximativ ora 00:00 - 01:00, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Railean Sergiu, pe str. I. Creangă, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, în mod deschis au sustras de la Spinei Valentin bunuri materiale cu cost total de 4680 lei, acțiunile lui fiind încadrate conform art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal, cu aplicarea lui a unei pedepse privative de libertate. Cauzele penale privind învinuirea lui Danu Igor conform art. 188 alin. (2) și 187 alin. (2) Cod Penal au fost judecate conform procedurii stabilite prin art. 364/1 Cod de procedură penală și în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești a acestor cauze Danu Igor a depus declarații prin care a recunoscut complicitatea lui Railean Sergiu în comiterea acestor infracțiuni. În acest sens, instanța de apel a stabilit în acțiunile inculpatului Railean Sergiu existența laturii obiective a infracțiunii de jaf care s-a materializat prin acțiunea de sustragere în mod deschis de la partea vătămată Spinei Valentin a bunurilor, și anume a telefonului mobil de model „Asus”, la prețul de 3000 lei, portmoneul la prețul de 1000 lei, în care se afla buletinul de numele lui Spinei Valentin, un card bancar emis de BC „Moldova Agroindbank”, bani în numerar în sumă de 680 lei, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 4680 lei. Din declarațiile părții vătămate Spinei Valentin, instanța de apel a stabilit că sustragerea a avut loc în mod deschis, or, partea vătămată a indicat în acest sens că a simțit cum a fost verificat prin buzunarele scurtei și a pantalonilor și în timp ce era verificat prin buzunare el conștientiza că îi sunt sustrase careva bunuri, însă din motiv că era în stare de șoc și că avea durere insuportabilă a ochilor, la acel moment el nu a înțeles ce bunuri anume îi sunt sustrase. Sub aspectul laturii subiective, instanța de apel a stabilit că inculpatul Railean Sergiu a acționat cu intenție directă, cu scop de cupiditate, or, la 7 momentul comiterii infracțiunii ultimul își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, a dorit în mod conștient, survenirea acestor urmări. Instanța de apel a stabilit că infracțiunea de jaf a fost comisă în prezența agravantei prevăzută de lit. b) alin. (2) art. 187 Cod Penal, de două sau mai multe persoane”, prin participație simplă de către inculpatul Railean Sergiu, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Danu Igor, astfel, după cum rezultă din declarațiile părții vătămate Spinei Valentin, care a indicat că de el s-au apropiat două persoane de gen masculin care îi erau necunoscute, precum și din sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13.02.2019, prin care Danu Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal. La fel, instanța de apel a stabilit prezența agravantei reglementată la lit. e), alin. (2) art. 187 Cod Penal, „cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei”, ce se confirmă prin declarațiile părții vătămate Spinei Valentin, care a indicat că a fost stropit cu gaz în față și a simțit o durere puternică a ochilor, a căzut la pământ și se ținea cu mâinile de față. Ține minte că în timp ce se ținea de fată a auzit că unul din ei a zis ca să mai de-a încă o dată cu gaz că el este cu ochelari și a simțit că a mai fost stropit cu acel gaz în față, tot atunci a mai auzit că unul din ei i-a zis celuilalt ca să se uite prin buzunare să vadă ce mai are, tot atunci a simțit că a fost controlat în buzunarele scurtei. Cu referire la agravanta reglementată la lit. f), alin. (2) art. 187 Cod Penal, „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” instanța de apel notează că în rezultatul infracțiunii părții vătămate Spinei Valentin i s-a cauzat un prejudiciu în mărime de 4680 lei și reieșind din declarațiile acestuia care a indicat că suma prejudiciului cauzat este considerabil pentru el, în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) Cod Penal, instanța de apel apreciază că și-a găsit confirmare și agravanta prevăzută la lit. f) alin. (2) art. 187 Cod Penal. Nerecunoașterea vinei în comiterea infracțiunii de jaf de către Railean Sergiu, instanța de apel a apreciat-o ca o simplă negare a inculpatului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invoca împrejurări credibile pentru a răsturna probele prezente la materialele prezentei cauze. Instanța de apel a notat că prin justificarea elementelor de fapt expuse, au fost probate toate aspectele importante pentru stabilirea faptei și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, iar mijloacele de probă cercetate au un conținut probant suficient la caz, pe măsură să înlăture toate dubiile 8 privind vinovăția inculpatului. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Railean Sergiu nu echivalează cu achitarea ultimului de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblul lor, din punct de vedere al coroborării, dovedesc vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii incriminate. Cu referire la episodul de jaf din 13.07.2018 în privința părții vătămate Salcuțanu Valeriu, instanța de apel în cadrul cercetării judecătorești a stabilit că vinovăția inculpatului Railean Sergiu a fost demonstrată prin declarațiile părții vătămate Salcuțanu Valeriu care a indicat că inculpatul Railean Sergiu l-a rugat să-i dea telefonul lui mobil pentru a suna. A dat telefonul inculpatului, care a sunat-o pe soția sa, apoi a pus telefonul pe scaun, între dânșii. Apoi, în timp ce el căuta niște lucruri în geantă a văzut cum inculpatul a luat telefonul și a început să se îndepărteze de locul unde el ședea pe scaun. Observând acest fapt a început să-l strige pe inculpat să-i întoarcă telefonul, însă acesta a continuat să se depărteze. El s-a pornit după inculpat, însă acesta a intrat într-o ogradă și i-a pierdut urma. Declarațiile părții vătămate Salcuțanu Valeriu coroborează cu procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 14.08.2018, prin care se atestă că partea vătămată a recunoscut persoana cu numărul 3, care i-a sustras telefonul mobil de model „Samsung” și care este Railean Sergiu, precum și cu procesul-verbal de confruntare din 20 august 2018 dintre partea vătămată Salcuțanu Valeriu și bănuitul Railean Sergiu, prin care se atestă că partea vătămată și-a menținut declarațiile și anume că Railean Sergiu i-a sustras telefonul mobil. În acest sens, instanța de apel, în baza probelor administrate la dosar, a stabilit în acțiunile inculpatului Railean Sergiu existența laturii obiective a infracțiunii de jaf care s-a materializat prin acțiunea de sustragere în mod deschis de la partea vătămată Salcuțanu Valeriu a telefonului mobil de model „Samsung Galaxy J3”, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 3500 lei. Din declarațiile părții vătămate Salcuțanu Valeriu, instanța de apel a stabilit că sustragerea a avut loc în mod deschis, or, partea vătămată a indicat în acest sens că a văzut cum inculpatul a luat telefonul și a început să se îndepărteze de locul unde el ședea pe scaun. Observând acest fapt a început să-l strige pe inculpat să-i întoarcă telefonul, însă acesta a continuat să se depărteze. Sub aspectul laturii subiective, instanța de apel a stabilit că inculpatul Railean Sergiu a acționat cu intenție directă, cu scop de cupiditate, or, la momentul comiterii infracțiunii ultimul își dădea seama de caracterul 9 prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, a dorit în mod conștient, survenirea acestor urmări. În ceea ce privește agravanta reglementată la lit. f), alin. (2) art. 187 Cod Penal, „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” instanța de apel a notat că în rezultatul infracțiunii părții vătămate Salcuțanu Valeriu i s-a cauzat un prejudiciu în mărime de 3500 lei și reieșind din declarațiile acestuia care a indicat că suma prejudiciului cauzat este considerabil pentru el, în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) Cod Penal, instanța de apel a apreciat că și-a găsit confirmare agravanta prevăzută la lit. f) alin. (2) art. 187 Cod Penal. Cu referire la elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal, instanța de apel a notat că obiectul juridic principal al infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod Penal, îl constituie relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile. Obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei (în cazul aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate) sau libertatea psihică (morală) a persoanei (în situația amenințării cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate). Obiectul material principal al infracțiunii prevăzute de art.188 Cod Penal este constituit din bunurile care au o existență materială, dispun de valoare materială și cost determinat, iar obiectul material secundar în cazul în care este aplicată violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, îl formează corpul persoanei. Victimă a infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod Penal este persoana agresată. Ca victimă a infracțiunii date poate evolua proprietarul bunurilor sau persoana în posesia ori sub a cărei pază se găsesc bunurile sau oricare altă persoană care, în opinia făptuitorului, poate stingheri acțiunile lui infracționale. În speță, instanța de apel a stabilit că inculpatul Railean Sergiu, prin acțiunile sale intenționate, a periclitat în principal relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor părții vătămate Cușnir Vitalie, iar în plan secundar relațiile sociale cu privire la sănătatea părții vătămate Cușnir Vitalie, precum și asupra libertății psihice a acestuia. Respectiv, instanța de apel apreciază că în speță obiectul juridic și-a găsit confirmare integral. Referitor la latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod Penal, instanța de apel a reținut că tâlhăria reprezintă o formă specifică de sustragere, care nu se încadrează în tiparul tradițional al noțiunii de 10 sustragere. Tâlhăria este definită în lege nu ca luare a bunurilor altei persoane, ci ca atac, săvârșit în scopul sustragerii bunurilor altei persoane. Așadar, specificul tâlhăriei se exprimă în faptul că luarea bunurilor altei persoane, deci cauzarea prejudiciului material victimei, se găsește în afara limitelor laturii obiective a infracțiunii analizate. Tocmai datorită acestui fapt, infracțiunea se consideră consumată din momentul declanșării agresiunii. Această particularitate a componenței de tâlhărie face, de regulă, imposibilă etapa de tentativă. Tâlhăria se consideră consumată din momentul atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, săvârșite cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violente. Instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Railean Sergiu au fost individualizate ca fiind tâlhărie în varianta agravată prevăzută la art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Analizând mijloacele de probă administrate la materialele cauzei de acuzare în susținerea învinuirii formulate, instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpatului Railean Sergiu sunt prezente semnele necesare specifice laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie în varianta imputată acestuia, or, în cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat faptul că inculpatul Railean Serghei la 06.05.2018, în jurul orelor 22:00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane printr-un atac, acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord cu Stratieva Veronica și Danu Igor, materialele în privința cărora au fost disjunse în procedură aparte, l-au urmărit pe Cușnir Vitalie până la intersecția străzilor Ion Aldea-Teodorvici și Ion Pelivan, mun. Chișinău, unde l-au înconjurat și Danu Igor i-a aplicat o lovitură în regiunea capului cu o steclă pe care a pregătit-o din timp, apoi Railean Sergiu i-a aplicat multiple lovituri cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii ale integrității corporale, iar apoi Stratieva Veronica, acționând conform planului elaborat din prealabil și continuând acțiunile lor comune din buzunarele de la haina lui Cușnir Vitalie i-a sustras în mod deschis un telefon mobil de model „Samsung 17 Galaxy J3”, cu IMEI nr. XXXXX și IMEI-2 nr. XXXXX în care era instalată cartela SIM XXXXX la prețul de 3000 lei și bani în numerar în sumă de 2000 lei, după care Railean 11 Sergiu împreună cu Stratieva Veronica și Danu Igor au părăsit locul săvârșirii infracțiunii deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate Cușnir Vitalie daună considerabilă în sumă totală de 5000 lei. În speță, instanța de apel a atestat că în acțiunile inculpatului Railean Sergiu sunt întrunite semnele laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod penal, or, inculpatul Railean Sergiu, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane printr-un atac, acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord cu Stratieva Veronica și Danu Igor, a aplicat multiple lovituri cu picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate Cușnir Vitalie, cauzându-i vătămări corporale medii ale integrității corporale, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 31.05.2018, după care Stratieva Veronica, acționând conform planului elaborat din prealabil și continuând acțiunile lor comune din buzunarele de la haina lui Cușnir Vitalie i-a sustras în mod deschis un telefon mobil de model „Samsung Galaxy J3”, la prețul de 3000 lei și bani în numerar în sumă de 2000 lei. Prin aprecierea declarațiilor martorului Biciuc Dorian cu procesul- verbal de ridicare și examinare a obiectului din 16.05.2018 și 18.05.2018, Colegiul Penal a stabilit că de la martorul Biciuc Dorian a fost ridicat și examinat telefonul mobil de model „Samsung Galaxy J3”, care a fost recunoscut de către partea vătămată Cușnir Vitalie, fapt confirmat prin procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 29.05.2018. Totodată, instanța de apel a atestat că declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie coroborează cu procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.05.2019 prin care Cușnir Vitalie l-a recunoscut pe Danu Igor ca persoana care l-a agresat, 18 precum și cu procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 29.05.2018 prin care Cușnir Vitalie a recunoscut-o pe Stratieva Veronica. Comiterea faptelor imputate inculpatului Railean Sergiu se confirmă și prin declarații lui Danu Igor, date la faza urmăririi penale, Cu referire la declarațiile lui Danu Igor, instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, la examinarea cauzei penale, a declarat că inculpatul Railean Sergiu nu are nici o atribuție la aceste infracțiuni și nu a participat la săvârșirea lor, iar în cadrul urmăririi penale a depus declarații împotriva lui Railean Sergiu sub presiunea poliției, fiind amenințat, instanța de apel le va aprecia critic, ca fiind declarații nesincere, or, în cadrul urmăririi penale, Danu Igor a fost audiat cu participarea 12 apărătorului și respectarea cerințelor procesuale, din care motive, instanța de fond a reținut declarațiile lui Danu Igor date la faza urmăririi penale ca fiind veridice și le-a admis ca probe în cadrul procesului penal. Totodată, instanța de apel a apreciat că declarațiile lui Danu Igor precum că inculpatul Railean Sergiu nu are nici o atribuție la aceste infracțiuni și nu a participat la săvârșirea lor nu au nici un suport probatoriu, fiind combătute integral prin probele administrate la dosar de către acuzatorul de stat, care au fost apreciate ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, și care apreciate în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor au dovedit vinovăția inculpatului. Tot în acest context, instanța de apel a reținut și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27.07.2018, prin care Danu Igor a fost condamnat pentru faptul că, la 06.05.2018, aproximativ ora 22:00, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Railean Sergiu și Stratieva Veronica, la intersecția str. Aldea-Teodorovici cu str. I. Pelivan au atacat pe Cușnir Vitalie și aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea acestuia au sustras de la dânsul bunuri cu cost total în sumă de 5000 lei, acțiunile lui Danu Igor fiind încadrate conform art. 188 19 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal al RM, cu aplicarea unei pedepse privative de libertate. Astfel, instanța de apel a apreciat că toate probele expuse supra coroborează între ele și dovedesc fără niciun dubiu că inculpatul Railean Sergiu, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord cu Stratieva Veronica și Danu Igor a comis faptele imputate acestuia. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 188 Cod Penal se caracterizează, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă și scopul de cupiditate. Instanța de apel apreciază că în speță sunt întrunite semnele laturii subiective a infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod Penal. Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani, astfel se apreciază că inculpatul Railean Sergiu cade sub incidența acestei noțiuni. Instanța de apel a apreciat că faptele inculpatului au fost just încadrate în baza art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e) și f) Cod Penal, or, acesta a comis atacul, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord cu Stratieva Veronica și Danu Igor, prin participație simplă, astfel după cum rezultă din declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie, declarațiile lui Danu Igor, precum și din sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27.07.2018, prin care Danu Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal. 13 Cu referire la agravantă prevăzută la lit. e) alin. (2) art. 188 Cod Penal, „cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă”, instanța de apel a constatat că urmare a aprecierii declarațiilor părții vătămate Cușnir Vitalie și a declarațiilor lui Danu Igor faptul că la comiterea atacului tâlhăresc asupra părții vătămate Cușnir Vitalie a fost utilizată o steclă pregătită din timp, cu care Danu Igor a aplicat o lovitură în regiunea capului părții vătămate. În ceea ce privește agravanta reglementată la lit. f), alin. (2) art. 188 Cod Penal, „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” instanța de apel a notat că în rezultatul infracțiunii părții vătămate Cușnir Vitalie i s-a cauzat un prejudiciu în mărime de 5000 lei și reieșind din declarațiile acestuia care a indicat că suma prejudiciului cauzat este considerabil pentru el, în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) Cod Penal, instanța de apel apreciază că și-a găsit confirmare agravanta prevăzută la lit. f) alin. (2) art. 188 Cod Penal. Cu referire la argumentele inculpatului Railean Sergiu potrivit căruia în cadrul ședinței de judecată nu s-au prezentat părțile vătămate, deși inculpatul a solicitat să fie prezente acestea, instanța de apel a reținut că în conformitate cu art. 371 20 alin. (1), pct. 2) Cod procedură penală, instanța de fond a dispus citirea declarațiilor părților vătămate Spinei Valentin și Cușnir Vitalie, date la faza urmăririi penale, iar în legătură cu faptul că declarațiile acestora au fost confirmate prin alte probe obiective acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța de fond le-a apreciat ca fiind probe concludente și pertinente în vederea constatării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate. În acest sens, instanța de apel verificând soluția instanței de fond reține că prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani privind aducerea silită din 04 martie 2019 s-a dispus aducerea silită a părții vătămate Spinei Valentin, pentru participare la examinarea cauzei în fond; (f.d.248, vol. III). Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani privind aducerea silită din 04 martie 2019 s-a dispus aducerea silită a părții vătămate Cușnir Vitalie, pentru participare la examinarea cauzei în fond(f.d.4, vol. IV). În cadrul ședinței de judecată din 19.03.2019, acuzatorul de stat în legătură cu faptul că nu a fost posibil de stabilit locul aflării părților vătămate și nu a putut asigura prezența acestora în ședința de judecată, a solicitat de a fi date citirii declarațiilor depuse de părțile vătămate la faza urmăririi penale. În acest sens, instanța de fond reieșind din faptul că persoanele nominalizate au fost indicate de către acuzator în lista anexată la materialele 14 cauzei penale, ca probe a acuzării și procurorul refuză de audierea acestora în cadrul ședinței de judecată, prin încheiere protocolară a admis renunțarea procurorului. Instanța de apel a apreciat că deși părțile vătămate Spinei Valentin și Cușnir Vitalie nu au fost audiați în cadrul ședinței de judecată, din motive obiective (în urma măsurilor întreprinse de acuzatorul de stat privind dispunerea aducerii silite a părților vătămate, acestea au fost imposibil de executat, nefiind cunoscut locul aflării părților vătămate), declarațiile acestora au fost apreciate în coroborare cu celelalte probe administrate și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată, și anume declarațiile părții vătămate Spinei Valentin au fost apreciate în coroborare cu declarațiile lui Danu Igor, precum și cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13.02.2019, iar declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie au fost apreciate în coroborare cu declarațiile martorului Biciuc Dorian, declarațiile lui Danu Igor, procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din 16.05.2018 și 18.05.2018, procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 29.05.2018, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.05.2018, procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 29.05.2018, raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. XXXXX din 31.05.2018, precum și cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27.07.2018. În acest context, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a admis careva erori prin faptul că, a dispus citirea declarațiilor părților vătămate Spinei Valentin și Cușnir Vitalie depuse în cursul urmăririi penale, care au fost reținute la baza sentinței de condamnare, dat fiind faptul că, a fost probată imposibilitatea de a se asigura prezența acestora la ședința de judecată. Mai mult ca atât, instanța de apel a relevat că declarațiile părților vătămate Cușnir Vitalie și Spinei Valentin nu constituie unica proba incriminatorie, în acest sens, acuzatorul de stat a administrat un sistem de probe, care au fost apreciate în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală și, având în vedere că la faza urmăririi penale nu a fost efectuată confruntarea dintre părțile vătămate respective și inculpatul Railean Sergiu, declarațiile părților vătămate au fost reținute, ca urmare a aprecierii acestora prin coroborare cu probele pertinente și concludente administrate în proces, probe care au fost cercetate nemijlocit în ședința de judecată. În acest sens, instanța de apel a stabilit că declarațiile părților vătămate Spinei Valentin și Cușnir Vitalie nu au un caracter determinat și decisiv în probarea vinovăției inculpatului, or, la materialele cauzei penale au fost 15 administrate probe pertinente și concludente, cu care acestea coroborează și demonstrează vinovăția inculpatului Railean Sergiu în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal (episodul în privința părții vătămate Cușnir Vitalie) și art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal (episodul în privința părții vătămate Spinei Valentin). Cu referire la argumentele inculpatului Railean Sergiu precum că în ședința de judecată nu a fost asigurată prezența martorilor, și anume martorul Culic Stanislav, colaborator de poliție, instanța de apel a notat că partea apărării este în drept să solicite audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și audierea martorilor acuzării. Or, în acest sens, instanța de apel reține că în cadrul ședinței de judecată din 19.03.2019, avocatul Liviu Capcelea în interesul inculpatului a solicitat termen pentru citarea unor martori în vederea prezentării unor informații în favoarea inculpatului, ca probe a părții apărării, respectiv, instanța de fond prin încheiere protocolară a admis demersul avocatului Liviu Capcelea și a acordat termen părții apărării pentru a asigura prezența martorilor apărării(f.d.54, vol. IV). Totodată, la ședința de judecată din 21.03.2019 avocatul Liviu Capcelea a precizat că a fost în imposibilitate de a asigura prezența martorilor, obligându-se pentru ședința viitoare de a asigura prezența acestora în ședința de judecată (f.d.54, vol. IV), iar, la ședința de judecată din 02.04.2019 avocatul Liviu Capcelea a anunțat instanța de judecată despre faptul că martorii apărării au refuzat să se prezinte la ședința de judecată, din care motiv a refuzat la audierea acestora(f.d.56, vol. IV). În contextul dat, instanța de apel a atestat că instanța de fond a respectat dreptul la un proces echitabil al inculpatului Railean Sergiu, a acordat părții apărării posibilitatea de a audia martorii apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării, însă, ca urmare a faptului că partea apărării nu a asigurat prezența martorilor, instanța de fond a declarat finisată cercetarea judecătorească, ținând cont de poziția atât a părții acuzării, cât și a părții apărării care au indicat că nu au alte probe pentru a le prezenta la ședința de judecată. Cu referire la argumentele inculpatului Railean Sergiu potrivit căruia la ultima ședință de judecată, atunci când inculpatului i s-a stabilit pedeapsa nu a participat nici acuzatorul de stat și nici apărătorul, instanța de apel nu a stabilit careva încălcări a dreptului inculpatului la un proces echitabil, având în vedere că instanța de fond a anunțat întrerupere pentru deliberarea sentinței și pronunțarea sentinței, etapă la care, absența părților la proces, nu împiedică pronunțarea sentinței. 16 În ceea ce privește solicitarea inculpatului Railean Sergiu privind aplicarea unei pedepse mai blânde, deoarece are soție, care are nevoie de ajutorul lui și doi copii minori la întreținere, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate, or, la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului, instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de apel a constatat, în afara oricăror dubii rezonabile, în baza materialelor dosarului penal că inculpatul Railean Sergiu a comis infracțiunile prevăzute de art. art. 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f), art. 187 alin. (2), lit. f), art. 188 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod Penal. Prin urmare, instanța de apel și-a întemeiat decizia de menținere a sentinței de condamnare a inculpatului pentru comiterea infracțiunilor incriminate atât în baza probelor administrate de către acuzatorul de stat, care au fost cercetate și examinate atât în cadrul primei instanței, cât și în instanța de apel, cât și cu concursul analizei faptului dacă condamnarea este justificată, „în afara oricăror dubii rezonabile” (hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Irlanda c. Regatului Unit, 18 ianuarie 1978).

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2020, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Railean Sergiu, prin care a solicitat casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare. 5.1. În motivarea recursului, inculpatul a indicat că: - și-a recunoscut vina doar în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) Cod penal, însă pe celelalte episoade este nevinovat, ceea ce poate fi confirmat de către grupa operativă a INI Buiucani; - partea vătămată Cușnir Vitalie a declarat că inculpatul nu are nici o legătură cu celelalte episoade; - în ședința instanței de fond i-au fost încălcate drepturile sale prevăzute în Codul de procedură penală; - neîntemeiat a fost respinsă cerința sa privind audierea martorilor în ședința de judecată a primei instanțe, prin care mi-a fost încălcat dreptul la apărare.

Referință asupra recursului declarat nu a fost depusă.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din considerentele ce urmează. 17 Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Soluția instanței de recurs în drept, se fundamentează pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel. De fapt, urmează a fi elucidate următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată nerespectarea prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, 18 la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să se expună în hotărârea adoptată asupra situației de fapt reținute pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. La caz, deși autorul recursului nu și-a întemeiat solicitările de casare a deciziei, pe nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, din conținutul recursului, Colegiul atestă că recurentul face trimitere la temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța admițând și o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția emisă. Colegiul penal lărgit reține că, inculpatul formulează mai multe critici îndreptate împotriva soluției pronunțate, în acest sens consemnând că, nu au fost aduse probe concrete care ar dovedi vinovăția sa, nu au fost audiate părțile vătămate cu toate că au fost făcute solicitări atât în ședința de judecată a primei instanțe cât și în instanța de apel, precum și nu s-a asigurat prezența martorilor în ședința de judecată. Verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală, nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspunsuri complete la toate motivele esențiale invocate în apel de către inculpat. În esență, inculpatul menționează în recursul depus precum că, instanța de apel nu a procedat la o examinare proprie a circumstanțelor acestei cauze și nu a respins motivat fiecare argument invocat în cererea de apel. De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) 19 din Convenție, înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotararea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței [MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat. Desfășurând ideea că, observațiile inculpatului nu au fost dezbătute de instanța de apel, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, instanța de apel la emiterea deciziei atacate s-a limitat exclusiv la trecerea în revistă a probelor cu preluarea argumentelor expuse în sentința primei instanțe. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, dar s-a expus în mod general asupra cumulului de probe. Astfel, se constată că, de către instanța de apel au fost selectate numai faptele care au considerat de cuviință, nefiind examinate în ansamblu toate probele care în mod evident dovedesc cu certitudine faptul că inculpatul are tangență cu săvârșirea infracțiunilor imputate. Reieșind din conținutul hotărârii atacate, Colegiul penal lărgit scoate în evidență faptul că, nu a fost combătută critica invocată de inculpat, cu referire la aprecierea dată de către instanțele de judecată declarațiilor martorilor, lipsind argumentarea și analiza amplă a acestor declarații, în coroborare cu probele administrate în ansamblu. De asemenea, instanța de apel a omis a argumenta soluția emisă în legătură cu faptul neprezentării părților vătămate în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel pentru a fi audiate suplimentar în ședința instanței de apel, după cum au solicitat inculpatul și avocatul acestuia. Respectiv, instanța de recurs reține că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel din 12 februarie 2020 (f.d.106, vol. IV), deși avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului și inculpatul au fost împotriva examinării cauzei penale în lipsa părților vătămate, instanța de apel fără o motivare bine argumentată a dispus începerea examinării cauzei penale în lipsa părților vătămate Spinei Valentin, Cușnir Vitalie și Salcuțanu Valeriu. În acest sens, Colegiul penal lărgit scoate în evidență faptul că, nu au fost date aprecierii argumentele prin care s-a invocat contradictorialitatea 20 examinării cauzei, prin faptul că nu au fost audiate părțile vătămate și martori apărării în ședința instanței de apel. Nu se regăsește în actele judecătorești audierea în cadrul instanței de apel a părții vătămate Cușnir Vitalie, dat fiind că anume aceste declarații constituie unica probă de învinuire a inculpatului Railean Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Or, în decizia contestată, la baza constatării vinovăției au fost puse declarațiile acestuia date la faza de urmărire penală prin care a indicat că, „la data de 06.05.2018, s-a întâlnit cu o femeie a cărui nume nu-l cunoaște, de aproximativ 25 de ani, cu care a consumat băuturi alcoolice până aproximativ la orele 22:00, după care aceasta la chemat la ea la domiciliu, spunând că locuiește în apropiere. S-a întors apoi în bar ca să-și ia sacoșa și când a ieșit cu sacoșa afară, doamna vorbea la telefon cu cineva și el a auzit numai cuvintele „Hai davai”, după care doamna a terminat convorbirea. Au mers spre casele de locuit cu 5 etaje aproximativ 100 metri, apoi cineva la lovit în regiunea feței cu un obiect greu. El a căzut jos și apoi a simțit prin haine cum i-au sustras banii în sumă de 2000 lei și telefonul mobil de model „Samsung Galaxy J3” la preț de 3000 lei”. Prin urmare, instanța de apel, în lipsa unei motivări ample a tuturor circumstanțelor cauzei, pripit a concluzionat referitor la vinovăția inculpatului Railean Sergiu pe episodul privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e), f Cod penal(episodul în privința părții vătămate Cușnir Vitalie). Totodată, Colegiul atestă contradictorialitate în motivarea soluției de către instanța de apel, deoarece inițial instanța de apel invocă că vinovăția inculpatului Railean Sergiu privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e), f Cod penal este dovedită prin declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie, iar apoi susține că declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie nu au un caracter determinant și decisiv în probarea vinovăției inculpatului, or, la materialele cauzei au fost administrate probe pertinente și concludente cu care acestea coroborează și demonstrează vinovăția inculpatului (episodul în privința părții vătămate Cușnir Vitalie). Astfel, Colegiul constată o apreciere unilaterală și parțială a cumulului de probe administrat în speță, instanța de apel acceptând în mod prioritar probele acuzării, ne fiind combătute argumentat probele apărării prin care este pusă la îndoială vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de tîlhărie, nerespectându-se în consecință cerințele art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală, conform cărora sentința de condamnare se adoptă numai în condițiile în care, în urma cercetări judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate 21 de instanța de judecată, ori sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și criticile în instanța de judecată în absența lor. Tot aici, instanța de recurs evidențiază că, referitor la învinuirea pe art. 188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, instanța de apel nu a indicat concret care sunt probele care ar demonstra vinovăția inculpatului Railean Sergiu în cele incriminate, limitându-se doar la descrierea elementelor constitutive ale componenței de infracțiune, în coroborare cu declarațiile date de către partea vătămată Cușnir Vitalie la faza de urmărire penală. De asemenea, instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor inculpatului Railean Sergiu potrivit cărora, partea vătămată Cușnir Vitalie la faza de urmărire penală a declarat că inculpatul nu are nici o tangență cu săvârșirea infracțiunii. Astfel, instanțele au pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie, acesta ne fiind audiat, și fără a argumenta concret în ce măsură declarațiile acestuia date la urmărirea penală constituie o mărturie acuzatoare incontestabilă. În contextul dat, Colegiul penal lărgit atestă că sunt neîntemeiate argumentele instanței de apel precum că a fost respectat dreptul la un proces echitabil al inculpatului Railean Sergiu, or, instanțele au acordat părții apărării posibilitatea de a audia martorii apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării, însă, deoarece partea apărării nu a asigurat prezența martorilor, instanțele au declarat finisată cercetarea judecătorească. Aici, Colegiul menționează că, instanța de apel în mod doar declarativ s-a pronunțat referitor la respingerea argumentelor și versiunilor părții apărării, neluarea în considerare a argumentelor ca fiind nefondate, aprecierea critică a declarațiilor inculpatului, părților vătămate, evitând expunerea argumentată a unor asemenea deducții. Astfel, se atestă că învinuirea înaintată inculpatului Railean Sergiu (episodul în privința părții vătămate Cușnir Vitalie) și starea de fapt constatată de instanțele de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar probele administrate au fost apreciate în mod arbitrar. Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel și-a bazat concluziile doar pe probele acuzării și ale părții vătămate, fără combaterea argumentată și analiza versiunilor și probelor apărării. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanțele de fond nu au ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-101 Cod de procedură 22 penală, nu au cercetat sub toate aspectele probele prezentate de apărare, nu le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă separate, și toate în coroborare, aduse de apelant în susținerea apărării sau acuzării și nu s-au expus în mod convingător de ce resping aceste probe. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța, învinuirea adusă inculpatului și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate În asemenea circumstanțe, decizia instanței de apel, care urma a fi pronunțată în cadrul continuării procesului de judecată în condițiile art.413, 414 din Codul de procedură penală, este una incompletă sub aspectul motivării, pentru a fi apreciată în final ca fiind pronunțată în urma examinării obiective și multilaterale a cauzei. În contextul rigorilor prevăzute de art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, care stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date, instanța de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or, se atestă utilizarea formulărilor generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei și a oferi aprecierea concretă a fiecărei probe în parte conform art. art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date, de fiind respectate în deplină măsură aceste prevederi legale. Aici, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. 23 Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale, pentru a evita în final concluzii defectuoase, în prezența căror se conturează erorile de drept . Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de apel în partea motivării soluției adoptate prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către părți în ordine de apel, care în opinia acestora au importanță în cauză, admițând astfel eroarea de drept prevăzută de pct. 6), alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul declarat la caz, cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit 24 și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel și recurs, nominalizate și în prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate inculpatului, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și stabilirii pedepsei, în caz de adoptare sau menținere a unei soluției de condamnare, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, subsidiar pronunțându-se și asupra argumentelor acuzatorului de stat, pentru a pronunța o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Railean Sergiu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Railean Sergiu XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 25