1ra-1064/2022 — art. 187 alin. 2 lit. b,e,f, 187 alin. 2 lit. f, 188 al. 2 lit. b,e,f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. b,e,f, 187 alin. 2 lit. f, 188 al. 2 lit. b,e,f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 2, 6 CPP
1ra-1064/2022 — art. 187 alin. 2 lit. b,e,f, 187 alin. 2 lit. f, 188 al. 2 lit. b,e,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1064/2022
1-18173330-01-1ra-19072022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ghenadie Plămădeală, Victor Burduh,
Nicolae Craiu,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar,
declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugărenu,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022, în
privința inculpatului
Railean Sergiu XXXX,
anterior condamnat prin:
1) sentința Judecătoriei Chișinău din 17.08.2018, în
baza art. 1921 alin. (1), 199 alin. (1), 2641 alin. (4), 312
alin. (1), 84 Cod penal la amendă în mărime de 1050 unități
convenționale.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 24.07.2018 – 11.04.2019,
instanța de apel 11.12.2019 – 12.02.2020,
instanța de recurs: 14.05.2020 – 03.11.2020,
instanța de apel 09.02.2021 – 19.05.2022,
instanța de recurs: 19.07.2022 – 16.01.2023.
Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 11 aprilie 2019, Railean Sergiu a fost
condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, art. 187
alin. (2) lit. f) Cod penal la 5 ani închisoare și art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal
la 8 ani închisoare.
1
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-
a fost stabilită pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare.
Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea pedepsei neexecutate
aplicate potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău din 17.08.2018, i-a fost stabilită
pedeapsa definitivă de 8 ani și 6 luni închisoare, cu amendă în mărime de 1050 unități
convenționale, 52.500 lei, cu executare în penitenciar de tip semiînchis din 11.04.2019,
cu includerea termenului arestării preventive de la 16.07.2018 până la 11.04.2019.
Instanța de fond a constatat că inculpatul Railean Sergiu, la 30.03.2018, în
perioada de timp între orele 24:00 - 01:00, urmărind scopul sustragerii deschise a
bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă,
împreună și de comun acord cu Danu Igor, materialele în privința căruia au fost
disjunse în procedură aparte, aflându-se la stația transportului public situată pe str. Ion
Creangă, 74/1, mun. Chișinău, s-au apropiat de Spinei Valentin, l-au stropit cu sprey
lacrimogen pe față, provocând lui dureri fizice, iar apoi din buzunarele hainei lui Spinei
Valentin i-au sustras în mod deschis un telefon mobil de model „Asus” cu cartela SIM
XXXX la prețul de 3000 lei, portmoneul la prețul de 1000 lei, în care se afla buletinul
de identitate pe numele lui Spinei Valentin, un card bancar emis de BC „Moldova
Agroindbank”, bani în numerar în sumă de 680 lei, după care au părăsit locul săvârșirii
infracțiunii deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate Spinei
Valentin daună materială considerabilă în sumă totală de 4680 lei.
Tot el, la 06.05.2018, în jurul orelor 22:00, urmărind scopul sustragerii bunurilor
altei persoane printr-un atac, acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă,
împreună și de comun acord cu Stratieva Veronica și Danu Igor, materialele în privința
cărora au fost disjunse în procedură aparte, l-au urmărit pe Cușnir Vitalie până la
intersecția străzilor Ion Aldea-Teodorvici și Ion Pelivan, mun. Chișinău, unde l-au
înconjurat și Danu Igor i-a aplicat o lovitură în regiunea capului cu o steclă pe care a
pregătit-o din timp, apoi Railean Sergiu i-a aplicat multiple lovituri cu picioarele peste
diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii ale integrității
corporale, iar apoi Stratieva Veronica, acționând conform planului elaborat din
prealabil și continuând acțiunile lor comune din buzunarele de la haina lui Cușnir
Vitalie i-a sustras în mod deschis un telefon mobil de model „Samsung Galaxy J3” cu
IMEI nr. XXXX și IMEI-2 nr. XXXX în care era instalată cartela SIM XXXX la prețul
de 3000 lei și bani în numerar în sumă de 2000 lei, după care Railean Sergiu împreună
cu Stratieva Veronica și Danu Igor au părăsit locul săvârșirii infracțiunii deplasându-
se într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate Cușnir Vitalie daună
considerabilă în sumă totală de 5000 lei.
Tot el, la 13.07.2018, orele 23:00, urmărind scopul sustragerii deschise a
bunurilor altei persoane, acționând cu intenție 3 directă, aflându-se pe str. N. Titulescu
16, mun. Chișinău, sub pretextul de a efectua un apel telefonic a solicitat de la
Salcuțanu Valeriu telefonul mobil de model „Samsung Galaxy J3” cu nr. IMEI XXXX
la prețul de 3500 lei, după care a început să fugă de la locul comiterii infracțiunii,
ignorând cerințele lui Salcuțanu Valeriu de a restitui telefonul, deposedându-l astfel în
mod deschis de acest bun și cauzându-i părții vătămate Salcuțanu Valeriu daună
considerabilă în valoare de 3500 lei.
2
Instanța a reținut că inculpatul nu și-a recunoscut vina și a declarat că în noaptea
de 06.05.2018 împreună cu Danu Igor și Stratieva Veronica au stat într-un bar, în care
se afla și Cușnir Vitalie, care dormea la o masă. Când barul s-a închis, ei au ieșit în
stradă, iar barmanul l-a scos pe Cușnir afară. Stratieva s-a apropiat de Cușnir și au
vorbit ceva. Danu Igor s-a pornit spre Cușnir și l-a lovit cu o sticlă peste cap. Când
Cușnir a căzut jos, Danu a început a sări peste acesta cu picioarele. El a strigat la Danu
să-l lase pe Cușnir în pace. Danu și Stratieva 1-au buzunărit pe Cușnir. A doua zi
Stratieva a vândut telefonul mobil luat de la Cușnir. El nu a știut de intenția lui Danu
de a-1 lovi pe Cușnir, de a-i sustrage telefonul, nu a participat la sustragerea bunurilor
acestuia.
Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele administrate,
inclusiv:
declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie că, la data de 06.05.2018, seara, a intrat
în barul de la stația „Cinematograful Flacăra”, unde a făcut cunoștințe cu Stratieva. Au
consumat băuturi alcoolice până la orele 22:00. După, aceasta l-a chemat în ospeție,
spunând că locuiește în apropiere. Când au ieșit afară, ea a vorbit la telefon cu cineva.
El a auzit cuvintele „Hai davai”. Au mers spre casele de locuit cu 5 etaje aproximativ
100 m, apoi cineva l-a lovit în regiunea feței cu un obiect greu. A căzut jos și a simțit
prin haine cum i-au sustras banii în sumă de 2000 lei și telefonul mobil de model
„Samsung Galaxy J3” la prețul de 3000 lei, în care era activă cartela SIM. Consideră
că doamna a pus la cale infracțiunea, deoarece el comanda pentru amândoi pahare cu
coniac și ea a văzut că avea bani la el. Iar, prin acel apel telefonic, s-a înțeles cu altă
persoană ca să îl atace și să-i sustragă bunurile;
declarațiile martorului Biciuc Dorian că, activa la buticul de reparație a
telefoanelor mobile de pe str. Mitropolit Varlam. La începutul lunii mai 2018, de la o
domnișoară a procurat un telefon mobil de model „Samsung GT J320”, la prețul de
1000 lei. Domnișoara i-a comunicat că telefonul îi aparține surorii sale, care nu mai are
nevoie de dânsul, i-a prezentat buletinul său de identitate, pe care l-a fotografiat. Peste
câteva zile, de el s-a apropiat inculpatul care l-a întrebat dacă a procurat un telefon
mobil de la o doamnă. El a confirmat. Peste două zile, a venit poliția și a ridicat
telefonul, care s-a dovedit a fi furat. El a prezentat poliției copia buletinului de
identitate a domnișoarei de la care a procurat telefonul mobil;
procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din 16.05.2018 și
18.05.2018, prin care de la Biciuc Dorian a fost ridicat și examinat telefonul mobil de
model “Samsung Galaxy J3”;
procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 29.05.2018 - telefonului mobil
de către partea vătămată Cușnir Vitalie;
procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.05.2018 - prin care Cușnir
Vitalie l-a recunoscut pe Danu Igor ca persoana care l-a agresat;
procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din
29.05.2018 - prin care Cușnir Vitalie a recunoscut-o pe Stratieva Veronica;
raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. XXXX din 31.05.2018 prin care
la partea vătămată Cușnir Vitalie au fost depistate vătămări corporale medii;
declarațiile martorului Danu Igor că, la 06.05.2018, seară, împreună cu Railean
Serghei și Stratieva Veronica au mers la barul de la stația „Cinematograful Flacăra”,
3
unde au consumat băuturi alcoolice în. Railean Serghei l-a văzut în bar pe Cușnir, care
era în stare de ebrietate avansată și dormea cu capul pe masă. Railean Serghei i-a zis
lui Veronica Stratieva „ia ce jertvă”, spunându-i că el îl va scoate afară, iar ea să
comunice cu acesta și sa vadă dacă are ceva bunuri, sau bani. Railean Serghei a
exclamat de ce în bar doarme pe masa o persoană aceasta în stare de ebrietate și cineva
l-a scos pe Cușnir afară. Veronica s-a apropiat de el și au discutat. Cușnir a arătat că
are bani și comanda pentru Stratieva băuturi alcoolice, consumând amândoi alcool în
timp de aproximativ 1 oră. Ulterior, Veronica i-a propus să plece la ea acasă ca să
întrețină raport sexual. După, Veronica i-a făcut dânsului și lui Serghei semn cu mâina
și s-au pornit spre str. Teodorovici. El cu Railean, reacționând la acel semn, a luat sticla
cu vodcă care o serveau la masă și au început să meargă din urma lor. Veronica și
Cușnir s-au oprit și vorbeau ceva, el l-a lovit pe Cușnir cu sticla de vodcă în partea
dreaptă a capului. Acesta a căzut jos la pământ și a întrebat pentru ce l-a lovit, la care
Railean i-a spus „amuș îți arăt pentru ce” și a început să-l lovească cu picioarele.
Veronica i-a spus că ajunge și a început să-i umble prin buzunarele lui Cușnir. Ulterior,
în trei s-au deplasat la o gheretă 24/24 unde au cumpărat băuturi alcoolice. Veronica i-
a zis că a sustras 1400 lei și pe acei bani au cumpărat băuturi spirtoase. Pe drum
Veronica l-a întrebat pe Railean unde este telefonul pe care l-au furat. Railean l-a scos
din buzunar și a zis „e la mine”. În următoarea zi au plecat la „Piața Centrală” în trei.
Railean nu avea buletin de identitate și a chemat-o pe Stratieva care, având buletinul
de identitate asupra ei, l-a prezentat unei persoane, cărei i-a vândut telefonul. Stratieva
i-a comunicat că a vândut telefonul la prețul de 800 sau 900 lei, nu ține minte deoarece
era în stare de ebrietate. De săvârșirea infracțiunii sincer se căiește.
Cauza penală privind învinuirea lui Danu Igor, conform art. 188 alin. (2) și 187
alin. (2) Cod penal, a fost judecată conform procedurii stabilite de art. 3641 Cod de
procedură penală. În cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, Danu Igor a
depus declarații prin care a recunoscut complicitatea lui Railean Sergiu în comiterea
acestor infracțiuni. Prin sentința din 27.07.2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Buiucani), Danu Igor a fost condamnat pentru faptul că la 06.05.2018, orele 22:00,
acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Railean Sergiu și Stratieva
Veronica, la intersecția str. Aldea-Teodorovici cu str. I. Pelivan, l-au atacat pe Cușnir
Vitalie și, aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea acestuia, au sustras de
la dânsul bunuri la preț total de 5000 lei. Acțiunile lui Danu Igor fiind încadrate
conform art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă privativă
de libertate.
Această sentință, la moment definitivă, de asemenea confirmă vinovăția lui
Railean Sergiu în comiterea infracțiunilor incriminate.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a săvârșit un șir de
infracțiuni grave, anterior în mod repetat a mai fost condamnat pentru comiterea unor
infracțiuni intenționate și similare, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este
posibilă, rațională și echitabilă doar prin izolare de societate.
Inculpatul a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.
Apelantul a invocat că are o soție și doi copii minori la întreținere, nu au fost
aduse probe concrete care i-ar dovedi vinovăția, nu au fost audiate părțile vătămate și
colaboratorul de poliție, Culic Stanislav, deși a solicitat.
4
Mai mult, în instanță a fost audiat un prieten, care a comis această infracțiune și
care a fost forțat de către organele de urmărire penală să declare că au fost împreună.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie
2020, apelul a fost respins, ca nefondat.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond, cercetând în cumul probele
administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și
concludenței, utilității și veridicității, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor
reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare.
Inculpatul a declarat recurs ordinar, solicitând rejudecarea cauzei.
Recurentul a indicat că recunoaște vina doar pe art. 187 alin. (2) Cod penal,
privind infracțiunea comisă în sect. Botanica. Restul episoadelor nu le recunoaște.
Acest lucru poate fi confirmat de colaboratorul de poliție, Culic Stanislav, or, în cadrul
urmăririi penale, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii. Totodată, însăși partea
vătămată Cușnir V. a confirmat că el nu are careva tangență cu infracțiunea incriminată.
Prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03
noiembrie 2020, recursul a fost admis, casată total decizia menționată și dispusă
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Instanța de recurs a statuat că de către instanța de apel au fost selectate numai
faptele care au considerat de cuviință, nefiind examinate în ansamblu toate probele care
în mod evident dovedesc cu certitudine faptul că inculpatul are tangență cu săvârșirea
infracțiunilor imputate.
Reieșind din conținutul hotărârii atacate, nu a fost combătută critica invocată de
inculpat, cu referire la aprecierea dată de către instanțele de judecată declarațiilor
martorilor, lipsind argumentarea și analiza amplă a acestor declarații, în coroborare cu
probele administrate în ansamblu.
De asemenea, instanța de apel a omis a argumenta soluția emisă în legătură cu
faptul neprezentării părților vătămate în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel
pentru a fi audiate suplimentar în ședința instanței de apel, după cum au solicitat
inculpatul și avocatul acestuia.
În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel din 12.02.2020, deși avocatul
Capcelea L. și inculpatul au fost împotriva examinării cauzei penale în lipsa părților
vătămate, instanța de apel fără o motivare bine argumentată a dispus începerea
examinării cauzei în lipsa părților vătămate Spinei V., Cușnir V. și Salcuțanu V.
În acest sens, nu au fost date aprecierii argumentele prin care s-a invocat
contradictorialitatea examinării cauzei, prin faptul că nu au fost audiate părțile
vătămate și martori apărării în ședința instanței de apel.
Nu se regăsește în actele judecătorești audierea în cadrul instanței de apel a părții
vătămate Cușnir V., dat fiind că anume aceste declarații constituie unica probă de
învinuire a inculpatului Railean Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188
alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Or, în decizia contestată, la baza constatării vinovăției
au fost puse declarațiile acestuia date la faza de urmărire penală prin care a indicat că,
„la data de 06.05.2018, s-a întâlnit cu o femeie a cărui nume nu-l cunoaște, de
aproximativ 25 de ani, cu care a consumat băuturi alcoolice până aproximativ la orele
22:00, după care aceasta la chemat la ea la domiciliu, spunând că locuiește în apropiere.
S-a întors apoi în bar ca să-și ia sacoșa și când a ieșit cu sacoșa afară, doamna vorbea
5
la telefon cu cineva și el a auzit numai cuvintele „Hai davai”, după care doamna a
terminat convorbirea. Au mers spre casele de locuit cu 5 etaje aproximativ 100 metri,
apoi cineva la lovit în regiunea feței cu un obiect greu. El a căzut jos și apoi a simțit
prin haine cum i-au sustras banii în sumă de 2000 lei și telefonul mobil de model
„Samsung Galaxy J3” la preț de 3000 lei”.
Prin urmare, instanța de apel, în lipsa unei motivări ample a tuturor
circumstanțelor cauzei, pripit a concluzionat referitor la vinovăția inculpatului Railean
Sergiu pe episodul privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b),
e), f Cod penal (episodul în privința părții vătămate Cușnir Vitalie).
Totodată, inițial instanța de apel invocă că vinovăția inculpatului privind
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal este
dovedită prin declarațiile părții vătămate Cușnir V., iar apoi susține că declarațiile părții
vătămate Cușnir Vitalie nu au un caracter determinant și decisiv în probarea vinovăției
inculpatului, or, la materialele cauzei au fost administrate probe pertinente și
concludente cu care acestea coroborează și demonstrează vinovăția inculpatului
(episodul în privința părții vătămate Cușnir V.).
Astfel, instanța de apel acceptând în mod prioritar probele acuzării, nefiind
combătute argumentat probele apărării prin care este pusă la îndoială vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunii de tâlhărie, nerespectându-se în consecință
cerințele art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală, conform cărora sentința de
condamnare se adoptă numai în condițiile în care, în urma cercetări judecătorești,
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de
probe cercetate de instanța de judecată, ori sentința de condamnare nu poate fi bazată
pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse
în timpul urmăririi penale și criticile în instanța de judecată în absența lor.
Totodată, referitor la învinuirea pe art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,
instanța de apel nu a indicat concret care sunt probele care ar demonstra vinovăția
inculpatului Railean Sergiu în cele incriminate, limitându-se doar la descrierea
elementelor constitutive ale componenței de infracțiune, în coroborare cu declarațiile
date de către partea vătămată Cușnir V. la faza de urmărire penală.
De asemenea, instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor inculpatului
Railean Sergiu potrivit cărora, partea vătămată Cușnir V. la faza de urmărire penală a
declarat că inculpatul nu are nici o tangență cu săvârșirea infracțiunii.
Astfel, instanțele au pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părții
vătămate Cușnir V., acesta nefiind audiat, și fără a argumenta concret în ce măsură
declarațiile acestuia date la urmărirea penală constituie o mărturie acuzatoare
incontestabilă.
În contextul dat, sunt neîntemeiate argumentele instanței de apel precum că a
fost respectat dreptul la un proces echitabil al inculpatului, or, instanțele au acordat
părții apărării posibilitatea de a audia martorii apărării în aceleași condiții ca și martorii
acuzării, însă, deoarece partea apărării nu a asigurat prezența martorilor, instanțele au
declarat finisată cercetarea judecătorească.
Respectiv, instanța de apel în mod doar declarativ s-a pronunțat referitor la
respingerea argumentelor și versiunilor părții apărării, neluarea în considerare a
argumentelor ca fiind nefondate, aprecierea critică a declarațiilor inculpatului, părților
vătămate, evitând expunerea argumentată a unor asemenea deducții.
6
Astfel, învinuirea înaintată inculpatului (episodul în privința părții vătămate
Cușnir V.) și starea de fapt constatată de instanțele de fond nu și-a găsit pe deplin
confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar probele administrate au fost apreciate
în mod arbitrar.
Prin urmare, instanța de apel și-a bazat concluziile doar pe probele acuzării și ale
părții vătămate, fără combaterea argumentată și analiza versiunilor și probelor apărării.
Astfel, instanțele nu au ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27,
99-101 Cod de procedură penală, nu au cercetat sub toate aspectele probele prezentate
de apărare.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022,
pronunțată de judecătorii Iurie Iordan, Elena Cojocari și Alexandru Gafton, apelul
a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.
Railean Sergiu a fost achitat pe art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, deoarece
fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
Lui Railean Sergiu, recunoscut vinovat pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) și art.
187 alin. (2) lit. f) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa pe art. 187 alin. (2) lit. b), e),
f) Cod penal de 5 ani închisoare și pe art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal de 5 ani
închisoare, fără amendă.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-
a fost stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, fără amendă.
În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea pedepsei
neexecutate potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 17.08.2018,
i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1050
unități convenționale (52.500 lei), cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
În rest, sentința a fost menținută.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și just
a încadrat acțiunile inculpatului în dispoziția art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal
(episodul din 30.03.2018), ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei
persoane, săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața
și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, și art. 187 alin.
(2) lit. f) Cod penal (episodul din 13.07.2018), ca jaful, adică sustragerea deschisă a
bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Totodată, s-a constatat că conform actului de învinuire, Railean Sergiu se
învinuiește pentru faptul că: „la 06.05.2018, în jurul orelor 22:00, urmărind scopul sustragerii
bunurilor altei persoane printr-un atac, acționând cu intenție directă, prin înțelegere prealabilă,
împreună și de comun acord cu Stratieva Veronica și Danu Igor, materialele în privința cărora au
fost disjunse în procedură aparte, l-au urmărit pe Cușnir Vitalie până la intersecția străzilor Ion
Aldea-Teodorvici și Ion Pelivan, mun. Chișinău, unde l-au înconjurat și Danu Igor i-a aplicat o
lovitură în regiunea capului cu o sticlă pe care a pregătit-o din timp, apoi Railean Sergiu i-a aplicat
multiple lovituri cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii
ale integrității corporale, iar apoi Stratieva Veronica, acționând conform planului elaborat din
prealabil și continuând acțiunile lor comune din buzunarele de la haina lui Cușnir Vitalie i-a sustras
în mod deschis un telefon mobil de model „Samsung Galaxy J3” cu IMEI nr. XXXX și IMEI-2 nr.
XXXX în care era instalată cartela SIM XXXX la prețul de 3000 lei și bani în numerar în sumă de
2000 lei, după care Railean Sergiu împreună cu Stratieva Veronica și Danu Igor au părăsit locul
7
săvârșirii infracțiunii deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate Cușnir
Vitalie daună considerabilă în sumă totală de 5000 lei”.
Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpatului ca tâlhăria, adică
atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea
violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai multe
persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune
în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod
penal.
Însă, probele administrate la caz, nu demonstrează că fapta prevăzută la art. 188
alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal a fost săvârșită de inculpat.
În acest context, potrivit procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din
29.05.2018, partea vătămată Cușnir V. l-a recunoscut pe Danu I. ca persoana care l-a
agresat, iar ultimul a recunoscut în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond faptul
că anume el a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, iar Railean S. nu cunoștea intențiile sale.
În aceste condiții, instanța de apel nu poate fi solidară concluziei instanței de
fond, prin care la baza sentinței de condamnare a pus declarațiile părții vătămate
Cușnir V. date la faza de urmărire penală. Or, anume aceste declarații constituie unica
probă de învinuire a inculpatului Railean S. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.
Potrivit declarațiilor martorului Biciuc D. date în cadrul ședinței de judecată în
instanța de fond, peste câteva zile s-a apropiat inculpatul care l-a întrebat dacă a
procurat un telefon mobil de la o doamnă, ce el a confirmat. Peste două zile a venit
poliția și a ridicat telefonul, care s-a dovedit a fi furat. El a prezentat poliției copia
buletinului de identitate a domnișoarei de la care a procurat telefonul mobil.
Declarațiile martorului Biciuc D. sunt susținute și prin procesul-verbal de
ridicare și examinare a obiectului din 16.05.2018 și 18.05.2018, prin care de la Biciuc
D. a fost ridicat și examinat telefonul mobil de model „Samsung Galaxy J3”, telefon
recunoscut de partea vătămată Cușnir V. ca fiind al său, cât și prin procesul-verbal de
recunoaștere a obiectului din 29.05.2018 a telefonului mobil de către partea vătămată
Cușnir V.
Prin urmare, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a bazat concluziile
doar pe probele acuzării și ale părții vătămate, fără combaterea argumentată și
analiza versiunilor și probelor apărării, în principal versiunea oferită de Railean S.
prin declarațiile date în calitate bănuit. Or, acesta a declarat cum s-au desfășurat
evenimentele, cum a fost săvârșită infracțiunea de către Danu I. și Stratieva V.,
bunurile sustrase etc.
Astfel, la materialele cauzei nu există probe concludente, utile și veridice ce ar
dovedi vinovăția lui Railean Sergiu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.
(2) lit. b), e), f) Cod penal, în afara oricăror dubii, învinuirea adusă poartă un caracter
pripit și superficial or, dimpotrivă, din materialele dosarului rezultă că probe în
sprijinul învinuirii de facto nu au fost prezentate.
Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugărenu,
declară recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate în partea achitării
inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu remiterea cauzei penale
la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
8
Recurentul invocă că concluziile instanței de apel nu corespund circumstanțelor
de fapt stabilite în cadrul cercetării judecătorești, deoarece eronat a decis că în cazul
dat inculpatul urmează a fi achitat în baza art. 188 Cod penal, ori se observă o poziție
de neexpunere asupra tuturor motivelor invocate în apel de către acuzare și anume
asupra declarațiilor inculpatului date anterior la 12.02.2020 în Curtea de Apel Chișinău,
prin care ultimul a recunoscut vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod
penal, pe episodul jafului în privința părții vătămate Cușnir Vitalie (f.d.104). Faptul dat
a fost expus și în decizia CSJ din 03.11.2020 pct. 4.1, iar instanța de apel nu a combătut
motivele date.
Vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele prezentate de către partea
acuzării, printre care declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și
documentele cercetate în ședința de judecată, și anume:
declarațiile părții vătămate Cușnir Vitalie, fiind audit la faza urmăririi penale,
declarațiile cărora au fost date citirii în cadrul ședinței de judecată (f.d. 9, vol. III);
declarațiile martorului Biciuc Dorian date în cadrul ședinței de judecată în
instanța de fond (f.d. 73, vol. IV);
procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din 16.05.2018 și
18.05.2018, prin care de la Biciuc Dorian a fost ridicat și examinat telefonul mobil de
model „Samsung Galaxy J3” (f.d. 11, vol. III);
procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 29.05.2018 telefonului mobil de
către partea vătămată Cușnir Vitalie (f.d.14-15, vol. III);
procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.05.2018 prin care Cușnir
Vitalie l-a recunoscut pe Danu Igor ca persoana care l-a agresat (f.d.16-17, vol. III);
procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din
29.05.2018 prin care Cușnir Vitalie a recunoscut-o pe Stratieva Veronica (f.d. 18, vol.
III);
raportul de expertiză judiciara medico-legală din 31.05.2018, prin care la partea
vătămată Cușnir Vitalie au fost depistate vătămări corporale medii (f.d.21-22. vol. III);
procesul-verbal de examinare a obiectului din 18.05.2018 și anume a telefonului
mobil de model „Samsung” (f.d. 33-34, vol. III);
ordonanța de recunoaștere și transmitere a corpurilor delicte la păstrare -
telefonul mobil de model „Samsung SM-J320F/DS” și cartelele cu IMEI (f.d. 32, vol.
III);
sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27.07.2018, prin care Danu
Igor a fost condamnat, examinată în ordinea art. 3641 CPP;
sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13.02.2019, prin care Danu
Igor a fost condamnat;
declarațiile (inculpatului) Danu Igor.
Argumentele invocate de inculpat și avocat nu-și găsesc confirmare în starea de
fapt a prezentei cauze penale, or, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate
suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin
vinovăția inculpatului Railean Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188
alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiind prezentă latura obiectivă a infracțiunii compusă
din fapta prejudiciabilă (recunoscută de inculpate în cadrul ședinței în CA) și urmările
prejudiciabile sub formă de prejudiciu material și legătura de cauzalitate dintre fapta
9
prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Cât și latura subiectivă a infracțiunii care se
caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă, fiind demonstrat scopul
special-de cupiditate, cât și circumstanțele agravante - săvârșirea infracțiunii de două
sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței cu sticla și cauzare de daune
considerabile.
Nerecunoașterea vinei în comiterea infracțiunii de tâlhărie de către Railean
Sergiu, instanța de apel urma să o aprecieze ca o simplă negare a inculpatului în sensul
că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe
ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna probele prezente la materialele
prezentei cauze, atâta timp cât anterior în cadrul ședinței în instanța de apel la 12
februarie 2020, Railean S. recunoaște atacul asupra lui Cușnir Vitalie, cu lux de
amănunte, descrie cum a comis infracțiunea împreună cu Danu Igor, care și l-a lovit pe
partea vătămată cu o sticlă în cap, iar la moment să nege toate declarațiile date anterior.
La capitolul dat, instanța de apel urma să țină cont și de declarațiile inculpatului
Danu Igor (complicele), cât și sentința Judecătoriei Buiucani din 27.07.2018 în privința
ultimului, cauza fiind examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, prin care
se constată comiterea infracțiunii de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal de către
Danu I., Stratieva V., împreună și de comun acord cu Railean Sergiu.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi
admis din următoarele considerente.
Conform art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când au fost încălcate prevederile art.
33, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Conform
art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai
în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza
temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis
următoarele erori de drept.
Potrivit art. 414 alin. (1), (2) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror
probe noi prezentate instanței de apel, verifică declarațiile și probele materiale
examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în
procesul-verbal, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de
prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și
nu au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 419 Cod de procedură penală,
rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale
pentru examinarea cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 33 alin. (2) pct.
5) și 6), alin. (3) Cod de procedură penală, judecătorul nu poate participa la judecarea
10
cauzei și urmează a fi recuzat dacă el a luat în această cauză hotărîri anterioare judecății
în care și-a expus opinia asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului, dacă există
alte circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului.
Judecătorul nu poate participa la o nouă judecare a cauzei pe cale ordinară de atac și
urmează a fi recuzat în cazul în care a mai participat în calitate de judecător la
examinarea aceleiași cauze pe cale ordinară de atac. Potrivit art. 34 alin. (1) Cod de
procedură penală, în cazul în care există circumstanțe prevăzute la art. 33, judecătorul
este obligat să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei. Conform art. 325 alin.
(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii
formulate în rechizitoriu.Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală,
la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc
fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de
inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este
prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Conform
art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate
probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este
obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor
administrate. Potrivit art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, partea descriptivă a
sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în
privința învinuitului a fost trimisă în judecată, descrierea circumstanțelor cauzei
constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului,
cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.
Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială
nevinovăția celui achitat. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care
au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se
pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită
ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe
care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual
și penal au fost corect aplicate (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire
la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Sentința trebuie să corespundă atât
după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală, se
expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să
aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea
Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).
Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece
conform deciziei contestate (pct. 7. din decizie):
a) judecătorii Iurie Iordan, Elena Cojocari și Alexandru Gafton, care au judecat
apelul în cauza de pe rol și au pronunțat la 19.05.2022 decizia contestată, sunt și
judecătorii care au judecat apelul în cauza coinculpaților Danu Igor și Stratieva
Veronica, adoptând decizia Curții de Apel Chișinău din 01.12.2020, prin care ultimii
au fost condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, inclusiv pentru
faptul că: „...la 06.05.2018, împreună și de comun acord cu Railean Serghei, care i-a aplicat
11
victimei multiple lovituri cu picioarele în diferite părți ale corpului, l-au atacat pe Cușnir Vitalie,
sustrăgându-i telefon mobil de model „Samsung Galaxy J3” cu IMEI nr. XXXX și IMEI-2 nr. XXXX
în care era instalată cartela SIM XXXX la prețul de 3000 lei și bani în numerar în sumă de 2000
lei...”.
Astfel, luând în această cauză o hotărâre anterioară judecății în care și-au expus
deja opinia asupra vinovăției inculpatului Răilean Sergiu, circumstanțe care pun la
îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului, judecătorii vizați au omis să
soluționeze chestiunile de incompatibilitate prescrise în art. 33 și 34 Cod de procedură
penală.
Ori, potrivit art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, încălcarea
prevederilor legale referitoare la compunerea instanței atrage nulitatea actului
procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice
etapă a procesului și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu. Deci,
încălcările nominalizate a normelor procesuale-penale au lezat dreptul inculpatului la
un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO;
b) nu a indicat învinuirea integrală pe baza căreia cauza în privința inculpatului
a fost trimisă în judecată și, respectiv, nu a judecat cauza în raport cu toate
circumstanțele concrete de fapt și de drept invocate în rechizitoriu și imputate
inculpatului, că: „Railean Serghei, la 06.05.2018, în jurul orelor 22:00, urmărind scopul
sustragerii bunurilor altei persoane printr-un atac, acționând cu intenție directă, prin înțelegere
prealabilă, împreună și de comun acord cu Stratieva Veronica și Danu Igor, acționând după planul
criminal bine chibzuit în prealabil, l-au urmărit pe Cușnir Vitalie până la intersecția străzilor Ion
Aldea-Teodorvici și Ion Pelivan, mun. Chișinău.
Ajungând pe str. Ion Pelivan, mun. Chișinău, și înconjurându-l pe Cușnir Vitalie, acționând
prin intenție directă în vederea realizării planului comun, dându-și seama de caracterul prejudiciabil
al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind conștient survenirea lor, Danu Igor i-a aplicat o
lovitură în regiunea capului cu o sticlă confecționată din steclă pe care a pregătit-o din timp, după
care Railean Serghei i-a aplicat multiple lovituri cu picioarele în diferite părți ale corpului,
cauzându-i vătămări corporale exprimate prin factura mandibulei pe dreapta cu deplasare, fractura
oaselor nazale cu deplasare, edem al țesuturilor moi cu excoriații la nivelul feței pe dreapta, care
condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se calică ca vătămare
corporală medie.
În circumstanțele menționate, Stratieva Veronica, continuând acțiunile criminale comune, a
perchiziționat buzunarele cet. Cușnir Vitalie, de unde i-a sustras în mod deschis un telefon mobil de
model „Samsung Galaxy J3” cu IMEI nr. XXXX și IMEI-2 nr. XXXX în care era instalată cartela
SIM XXXX în valoare de 3000 lei și mijloace bănești în sumă de 2000 lei.
Intrând în posesia bunurilor sustrase, Railean Serghei împreună cu Stratieva Veronica și
Danu Igor, au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută, în
vederea repartizării valorilor materiale sustrase.
În rezultatul acțiunilor ilegale comise de Railean Serghei împreună cu Stratieva Veronica și
Danu Igor, părții vătămate i-a fost cauzate daune materiale în proporții considerabile, în sumă totală
de 5000 lei”;
c) doar a trecut în revistă probe administrate, dar nu a apreciat fiecare probă
separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar
toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu
circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, neindicând
motivele pentru care a respins probele acuzării, în special cele invocate în recursul
ordinar (pct. 8. din decizie).
Mai mult, concluziile sumare, divergente și neclare, că: „...nu poate fi solidară
12
concluziei instanței de fond, prin care la baza sentinței de condamnare a pus declarațiile părții
vătămate Cușnir V. date la faza de urmărire penală. Or, anume aceste declarații constituie unica
probă de învinuire a inculpatului..., potrivit declarațiilor martorului Biciuc D. date în cadrul ședinței
de judecată în instanța de fond, peste câteva zile s-a apropiat inculpatul care l-a întrebat dacă a
procurat un telefon mobil de la o doamnă, ce el a confirmat. Peste două zile a venit poliția și a ridicat
telefonul, care s-a dovedit a fi furat. El a prezentat poliției copia buletinului de identitate a
domnișoarei de la care a procurat telefonul mobil. Declarațiile martorului Biciuc D. sunt susținute
și prin procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din 16.05.2018 și 18.05.2018, prin care
de la Biciuc D. a fost ridicat și examinat telefonul mobil de model „Samsung Galaxy J3”, telefon
recunoscut de partea vătămată Cușnir V. ca fiind al său, cât și prin procesul-verbal de recunoaștere
a obiectului din 29.05.2018 a telefonului mobil de către partea vătămată Cușnir V. Prin urmare,
Colegiul penal constată că, instanța de apel și-a bazat concluziile doar pe probele acuzării și ale
părții vătămate, fără combaterea argumentată și analiza versiunilor și probelor apărării, în principal
versiunea oferită de Railean S. prin declarațiile date în calitate bănuit. Or, acesta a declarat cum s-
au desfășurat evenimentele, cum a fost săvârșită infracțiunea de către Danu I. și Stratieva V.,
bunurile sustrase etc... , învinuirea adusă poartă un caracter pripit și superficial or, dimpotrivă, din
materialele dosarului rezultă că probe în sprijinul învinuirii de facto nu au fost prezentate...”, nu
corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea
și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale.
Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză
minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza
probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se
înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de
sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și
ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care
urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor
să poată fi supuse controlului judiciar;
d) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a
instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 9, 11, 14-
15, 16-17, 18, 21-22, 32, 33-34 vol.3, 73 vol.4, declarațiile martorului Danu Igor date
în instanța de fond, declarațiile bănuitului Railean Serghei.
Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel
nu a judecat apelul declarat în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a
încălcat prevederile art. 33 Cod de procedură penală și a adoptat o hotărâre care nu
cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este
întemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de
apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod
de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune
soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,
să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
13
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Vitalie Călugărenu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 19 mai 2022 în privința inculpatului Railean Sergiu XXXX și dispune
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 20
ianuarie 2023.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ghenadie Plămădeală
Victor Burduh
Nicolae Craiu
14
15