1ra-1757/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-1757/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1757/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai

2020, în cauza penală privindu-l pe

Railean Victor XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Railean Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 650 u.c. ceia ce constituie 32 500 lei.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Railean Victor, la

data de 26.04.2018, în intervalul de timp 21:00 până la data de 27.04.2018 orele

07:30, având scopul dobândirii bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în scara

3, de pe str. Grigore Ureche 14, mun. Chișinău, din scara blocului în cauză a sustras

o bicicletă de culoare negru-albastru cu abțibilduri la preț de 3 500 lei, ce aparținea

cet. Moraru Natalia, pricinuindu-i astfel o daună materială în proporții considerabile.

Astfel, acțiunile lui Railean Victor au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal – „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvîrșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.”

Augustin în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi

hotărâri prin care a înceta procesul penal în privința inculpatului Railean Victor,

invocând că: procesul penal urma a fi încetat în legătură cu împăcarea părților, or la

materialele cauzei sunt anexate acordul de împăcare și cererile înaintate de avocat și

1

partea vătămată în acest sens, acestea fiind susținute în ședința de judecată, ultima

condamnare a lui Railean Victor (făcând referire la ultimii cinci ani) este din

17.04.2015 și este în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, pedeapsa aplicată fiind de 6

luni închisoare, în acest context menționează că, la data de 26.04.2018 Railean

Victor nu avea antecedente penale, totodată a mai indicat că infracțiunea prevăzută

de art. 217 alin. (2) Cod penal nu este similară celei prevăzute de art. 186 alin. (2)

Cod penal.

Mai mult, avocatul a mai indicat că, infracțiunea a fost comisă înainte de

intrarea în vigoare a Legii 130/2016 MO206-214/15.07.16.

La data de 30.12.2014 în privința lui Railean Victor, fiind deja dispusă încetarea

procesului penal, ca rezultat al împăcării, nu constituie temei de a fi respinsă cererea

de încetare a procesului, în legătură cu împăcarea părților, or, curgerea termenului

de cinci ani în cadrul căruia împăcarea penală nu poate fi încheiată dacă anterior a

existat o împăcare, în temeiul căreia a fost dispusă încetarea procesului penal în

privința persoanei, pentru infracțiuni similare comise cu intenție, pornește doar

pentru infracțiunile săvârșite după intrarea în vigoare a Legii 130/2016, nu și

viceversa.

În acest sens, apelantul a statuat că, modificările din Legea 130/2016 au instituit

unele precondiții suplimentare pentru ca inculpatul să poată beneficia de încetarea

procesului penal în privința sa datorită împăcării cu partea vătămată, care nu erau în

vigoare când Raileanu Victor a săvârșit infracțiunile reținute drept impediment la

încetarea procesului penal de către prima instanță, contrar prin decăderea din dreptul

de a beneficia de prevederile art. 109 Cod penal, inculpatului i se agravează situația,

or, efectul legii în timp este ghidat de principiul acțiunii legii, potrivit căruia legea

se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare, are eficiență deplină și

continuă din momentul intrării în vigoare și până la abrogarea ei. Legea penală care

într-un mod sau altul acționează în detrimentul inculpatului nu se aplică faptelor

săvârșite de acesta înainte de intrarea ei în vigoare, adică nu are efect retroactiv.

apelul declarat a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal intentat în

privința lui Railean Victor în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, s-a încetat în

baza art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță și-a

motivat și argumentat soluția adoptată din punct de vedere al temeiniciei și legalității,

sub aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este

dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia, reținută prin sentință,

întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În continuare, instanța de apel a indicat că, cererea cu privire la împăcarea părții

vătămate Moraru Natalia cu inculpatul Railean Victor, privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și încetarea procesului penal, din

motivul că, părțile s-au împăcat, este întemeiată și urmează a fi admisă, or, conform

2

prevederilor art. 109 Cod penal, împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii

penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul minorilor, și

pentru o infracțiune gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II–VI, la art. 264 alin.

(1) din Partea specială, precum și în cazurile prevăzute de procedura penală, dacă

persoana nu are antecedente penale pentru infracțiuni similare comise cu intenție sau

dacă în privința sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al

împăcării, pentru infracțiuni similare comise cu intenție în ultimii cinci ani.

În acest sens, instanța de apel a mai indicat că, infracțiunea prevăzută de art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, se clasifică ca

fiind una mai puțin gravă. Această componență de infracțiune, potrivit Legii nr. 233

din 08.11.2018, cade sub incidența art. 109 alin. (1) Cod penal care, fiind conjugată

la art. art. 332 alin.(1) și 391 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, constituie

temei de încetare a procesului penal în ședința de judecată.

În speță, în partea învinuirii înaintate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

a intervenit împăcarea, în sensul prevederilor art. 109 Cod penal, fapt confirmat prin

cererea de împăcare a părții vătămate Moraru Natalia cu inculpatul Railean Victor,

înaintată instanței de apel.

Astfel, instanța de apel a remarcat că, raportând situația juridică constatată la

normele de drept enunțate, se impune soluția prevăzută la art. 391 alin. (1), pct. 1)

Cod de procedură penală: încetarea procesului penal în privința inculpatului Railean

Victor în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motivul că există circumstanța

care înlătură răspunderea penală în baza articolului 186 alin. (2) lit. d) Cod penal –

împăcarea părților, iar de la ultima infracțiune comisă de către inculpatul Railean

Victor, pentru care a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 17.04.2015, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la închisoare pe un

termen de 6 luni și până la ziua de azi – 19.05.2020, au expirat cinci ani, condiție

cerută de prevederile art. 109 Cod penal.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, indicând temeiul pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a

solicitat, casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- restricțiile stabilite la exercitarea dreptului la împăcare, nu contravin

principiilor constituționale, devreme ce numărul excesiv al cauzelor penale încetate,

în care figurau unele și aceleași persoane, pentru care comiterea anumitor categorii

de infracțiuni a devenit o îndeletnicire, a fost necesară completarea instituției

împăcării cu condiții suplimentare pentru a înlătura carențele constatate în practică

de către organele de urmărire penală și instanțele de judecată la aplicarea acestei

instituții pentru a asigura realizarea eficientă a scopului legii penale, astfel încât să

fie exclus abuzul de instituția împăcării;

- conform revendicării anexate la materialele cauzei penale (f.d.42), inculpatul

Railean Victor s-a aflat în conflict cu legea, având înscrisuri privind condamnările

3

anterioare în baza art. 217 (sentința din 07.04.2015, f.d.53), art. 186, art. 187 Cod

penal, la 30.12.2014 în privința inculpatului Railean Victor a fost dispusă deja

aplicarea instituției împăcării (ord. de încetare a procesului penal f.d.52), cu încetarea

procesului penal în baza art. 109 Cod penal, ca mai apoi acesta să fie diferit justiției

pentru fapta comisă și constatată prin (sentinta din 17.04.2015, f.d.53), inclusiv fapta

comisă ulterior 26.04.2018 și reținută în sarcina inculpatului prin (sentința din

05.07.2019);

- în contextul celor expuse, acuzarea consideră că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, motivată inadecvat și pasibilă casării, greșit interpretându-se aplicarea

instituției împăcării, raportat la art. 109 Cod penal și din aceste considerente

hotărârea instanței de apel emisă pe caz urmează a fi casată, potrivit prevederilor art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit

admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni

vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit mai menționează că procurorul în recurs, drept temei

pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de

procedură penală, și anume cazul când „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția”.

4

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că decizia atacată nu cuprinde

motivele legale pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că

prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul

de probe administrat la urmărirea penală și examinate în ședința de judecată a primei

instanțe, corect a adoptat soluția de condamnare a lui Railean Victor în baza art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, cu respingerea solicitării de a fi aplicate prevederile art.

109 Cod penal, indicând în sentință motivele neaplicării art. 109 Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis

apelul declarat de avocatul Procopciuc Augustin în numele inculpatului, a casat

sentința și a încetat în baza art. 109 Cod penal, procesul penal în privința lui Railean

Victor în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, dând o apreciere greșită prevederilor

art. 109 Cod penal și circumstanțelor speței.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a consemnat în partea descriptivă a

deciziei: „ ... raportând situația juridică constatată la normele de drept enunțate, se

impune soluția prevăzută la art. 391 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală:

încetarea procesului penal în privința inculpatului Railean Victor în baza art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, din motivul că există circumstanța care înlătură

răspunderea penală în baza articolului 186 alin. (2) lit. d) Cod penal – împăcarea

părților, iar de la ultima infracțiune comisă de către inculpatul Railean Victor,

pentru care a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

17.04.2015, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la închisoare pe un termen de 6

luni și până la ziua de azi – 19.05.2020, au expirat cinci ani, condiție cerută de

prevederile art. 109 Cod penal”.

Cu referire la această concluzie, instanța de recurs statuează că instanța de apel,

în mod greșit și pripit a conchis, că dacă au expirat 5 ani de la ultima

condamnare(17.04.2015) și până la momentul emiterii deciziei instanței de

apel(19.05.2020), este îndeplinită condiția prevăzută la art. 109 alin. (1) Cod penal:

... dacă în privința sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat

al împăcării, pentru infracțiuni similare comise cu intenție în ultimii cinci ani.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, conform art. 109 alin. (1)

Cod penal, legiuitorul a indicat expres – infracțiuni similare, astfel, Colegiul penal

lărgit constată că inculpatul a comis anterior o infracțiune similară prevăzută de art.

186 Cod penal, procesul penal fiind încetat în baza art. 109 Cod penal, prin ordonanța

procurorului în Procuratura sect. Ciocana mun. Chișinău, Moldovan – Roibu Daniela

din 30.12.2014(f.d. 52), ulterior, inculpatul a mai săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 186 Cod penal, în speța prezentă, infracțiunea a fost săvârșită la data de 26-27

aprilie 2018, astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, în privința inculpatului nu este

posibil de aplicat prevederile art. 109 Cod penal, or, în privința inculpatului a mai

5

fost dispusă încetarea procesului penal(f.d. 52), ca rezultat al împăcării, pentru o

infracțiune similară comisă cu intenție în ultimii cinci ani.

Reieșind din conținutul deciziei atacate cu recurs, Colegiul penal lărgit atestă

că instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată greșit, cu conținut ambiguu, din

al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, fără a

fi cercetate amănunțit și multiaspectual prevederile art. 109 alin. (1) Cod penal, care

au conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv.

Instanța de recurs conchide că susține argumentele recurentului precum că

”decizia instanței de apel este neîntemeiată, motivată inadecvat și pasibilă casării,

greșit interpretându-se aplicarea instituției împăcării, raportat la art. 109 Cod penal”

În acest sens se evidențiază, că în situația în care instanța de apel nu a fost de

acord cu aprecierea primei instanțe și a ajuns la concluzia aplicării prevederilor art.

109 Cod penal, aceasta urma să dezvăluie concluzia, expunându-și motivarea din

care considerente a conchis că este posibilă aplicarea prevederilor art. 109 Cod

penal(red. 09.06.2016), fapt care pe caz nu a avut loc.

Contrar celor consemnate de instanța de apel, Colegiul penal lărgit, în deplin

acord cu prima instanță, apreciază că, cauzei deferite judecății nu îi sunt incidente

dispozițiile art. 109 Cod penal(red. 09.06.2016). Această concluzie, se

fundamentează în mare parte și pe statuările din Hotărârea Curții Constituționale nr.

27 din 21 septembrie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi

din art. 109 alin. (1) din Codul penal.

Or, în abordarea problemei de constituționalitate a prevederilor din art. 109 alin.

(1) din Codul penal, Curtea Constituțională a luat în considerare atât principiile

consacrate în Constituție și în dreptul intern, cât și cele statuate în jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului, și a decis asupra constituționalității acestei

norme, inclusiv din aspectele criticate de autorii sesizării.

De altfel, pentru a sublinia încă o dată despre modul de aplicare a noilor

prevederi ce vizează interdicția împăcării repetate stabilite la art. 109 alin. (1) Cod

penal(red. 09.06.2016), Colegiul penal lărgit notează unele raționamente din

Hotărârea Curții Constituționale citată supra, și anume:

„57. Curtea observă că această ultimă condiție nu vizează infracțiunile comise

anterior, ci se aplică doar în privința împăcării părților în cadrul proceselor penale

pentru infracțiunile săvârșite după intrarea în vigoare a Legii nr.130 din 9 iunie

2016, iar termenul de cinci ani fiind o cerință pentru aplicarea împăcării în cazul

săvârșirii unei noi infracțiuni. Totodată, prevederile acestei legi produc efecte in

integrum pentru toate persoanele care întrunesc condițiile de aplicare a împăcării

de la momentul intrării în vigoare a legii.

cadrul căruia împăcarea penală nu poate fi încheiată dacă anterior a existat o

împăcare, în temeiul căreia a fost dispusă încetarea procesului penal în privința

persoanei, pentru infracțiuni similare comise cu intenție, legiuitorul nu a operat

modificări în legea penală cu privire la conținutul unei infracțiuni sau pedepse, dar

6

a instituit condiții suplimentare la încheierea împăcării. Astfel, simpla reglementare

a unui termen în care persoana nu poate beneficia de instituția împăcării nu are

caracterul formulării unei legi nefavorabile, ci are semnificația de a institui doar un

cadru legal pentru atingerea scopului legii penale de prevenire a săvârșirii unor noi

infracțiuni. Or, statul are o largă marjă de apreciere în alegerea măsurilor necesare

pentru combaterea criminalității.”

Astfel, împăcările încheiate în ultimii cinci ani până la momentul intrării în

vigoare a modificărilor operate de legiuitor constituie, de facto, fapte care s-au

produs și trebuie luate în considerare de organele de urmărire penală sau instanțele

judecătorești la aplicarea instituției împăcării sub imperiul legii noi. Or, potrivit

jurisprudenței CtEDO: ”practica de a lua în considerare evenimentele desfășurate

în trecut trebuie distinsă de noțiunea aplicării retroactive a legii, stricto sensu”.

procuror urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 mai 2020, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul

Buiucani/ din 05 iulie 2019, în speță confirmându-se temeiul pentru recurs, prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, în cauza penală privindu-l pe Railean

Victor XXXXX, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din

05 iulie 2019 în aceiași cauză penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 noiembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

7