1ra-649/2019 — art. 187 alin. 2 lit. d, f CP

1ra-649/2019 — art. 187 alin. 2 lit. d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-649/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către inculpatul Railean Grigorii, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Orhei (sediul Rezina) din 18 octombrie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Railean Grigorii xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.09.2017 - 18.10.2018;

Instanța de apel: 20.11.2018 - 18.12.2018;

Instanța de recurs: 11.02.2019 - 29.05.2019.

A C O N S T A T A T:

Railean Grigorii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2)

lit. d), f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis și amendă în mărime de 1000 (una mie) unități convenționale,

echivalentul a 50000 (cincizeci mii) lei.

21 iulie 2017, aproximativ la ora 23:30, Railean Grigorii, aflându-se în

xxxxx, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului de profit,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, a pătruns în domiciliul

consătenei Borș Margarita, de unde a sustras în mod deschis o geantă pentru dame

în care se aflau 900 euro, echivalentul a 18779,85 lei, buletin de identitate al

apatridului pe numele Borș Margarita, un telefon mobil model „Samsung J1” cu

costul de 2000 lei, astfel cauzându-i părții vătămate Borș Margarita o daună

materială considerabilă în valoare de 20779,85 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod

penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrunderea

în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

1

pronunțarea unei hotărâri de încetare a procesului.

În motivarea apelului a invocat, că instanța de fond nu a examinat sub toate

aspectele cauza dată și nu a demonstrat faptul vinovăției sale, fiind doar presupuse

de către partea vătămată.

2018, a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința.

În susținerea soluției formulate instanța de apel a statuat, că la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a ajuns la concluzia că inculpatul Railean Grigorii a săvârșit jaful incriminat lui.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor.

Deși inculpatul Railean Grigorii a recunoscut doar parțial vina în comiterea

infracțiunii imputate lui, instanța de apel a stabilit că vina inculpatului se

dovedește integral prin declarațiile părții vătămate Borș Margarita (f.d. 146) și

declarațiile martorului minor xxxxx (f.d. 148), care coroborează între ele, de

asemenea au fost reținute declarațiile martorilor Iftodi Ionela (f.d. 147) și

Cepraga Zinaida (f.d. 149), declarații care de asemenea coroborează cu declarațiile

părții vătămate Borș Margarita și ale martorului minor xxxxx.

În opinia instanței de apel vinovăția inculpatului Railean Grigorii este

dovedită și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și administrate

atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și celei de apel, cum ar fi:

procesele-verbale de cercetare la fața locului din 22.07.2017 (f.d.6-9, 10-11);

procesul-verbal de recunoaștere a obiectului - telefon mobil din 22.07.2017(f.d.

12); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului - geantă, din 22.07.2017 (f.d.

13); procesele-verbale de examinare a obiectului din 27.07.2017 (f.d. 14, 15, 16).

Instanța de apel a considerat, că declarațiile inculpatului Railean Grigorii

precum că, nu a jefuit-o pe partea vătămată Borș Margarita, nu corespund

adevărului, sunt mincinoase și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva

de la răspunderea penală, deoarece se combat prin probele analizate și apreciate

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, și care integral

demonstrează vina lui în comiterea infracțiunii imputate.

Instanța de apel a apreciat ca nefondată versiunea apelantului precum că,

din spusele părții vătămate toate acțiunile au avut loc pe timp de noapte, iar

instanța de fond nu a luat în considerare vizibilitatea redusă și faptul că nu putea

fi efectuată recunoașterea instantanee și corectă a persoanei care a săvârșit

infracțiunea, or, atât partea vătămată Borș Margarita cât și martorul minor xxxxx

l-au recunoscut pe inculpatul Railean Grigorii, care era îmbrăcat în pantaloni scurți

și maiou alb cu dungi negre.

La capitolul individualizării pedepsei instanța de apel a considerat că

instanța de fond, în conformitate cu art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

2

infracțiunii săvârșite, că face parte din categoria celor grave, de persoana

inculpatului, care anterior nu a fost judecat. Circumstanțe atenuante și agravante

nu s-au constatat.

Astfel, inculpatul se caracterizează negativ, nu este angajat în câmpul muncii

este căsătorit și o are pe mama la întreținere (f.d. 170).

Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului Railean Grigorii, sub formă de

închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis și amendă în mărime de 1000 unități convenționale este una legală

și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și

personale, corect constatate de către instanța de fond.

menționând că a fost condamnat în baza declarațiilor false ale părții vătămate.

Susține că nu este vinovat, este la prima abatere de la lege, iar instanțele de

fond i-au aplicat o pedeapsă prea aspră.

pledând pentru inadmisibilitate acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În opinia procurorului instanța de apel a motivat just soluția adoptată,

acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal constată că deși inculpatul Railean Grigorii nu a indicat expres

un temei pentru recurs din cele conținute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, în textul recursului acesta critică decizia instanței de apel sub aspectul

constatării vinovăției sale, precum și își exprimă dezacordul cu asprimea pedepsei

penale, motive care își găsesc reflectare în temeiurile prevăzute la pct. 8), 10)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii ori când

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Cu referire la criticile invocate de recurent sub aspectul pct. 8 alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept

3

nominalizat prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei, Railean Grigorii a fost recunoscut

vinovat de către prima instanță în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. d), f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, prin pătrunderea în locuință, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel, care a

constatat, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, totodată reținând și

încadrarea juridică a faptelor săvârșite de aceasta, așa cum au fost descrise mai

sus, respectiv fiind lipsită de suport legal afirmația inculpatului precum că

instanțele de fond nu au dat apreciere corespunzătoare declarațiilor părții

vătămate.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal

și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelului

declarat de către inculpat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4 din prezenta decizie, soluție pe

care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

Cu referire la dezacordul recurentului cu modalitatea de individualizare a

pedepsei penale, care se încadrează în temeiul de recurs prevăzut de art. 427

4

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că potrivit

art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i

se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal

în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Astfel, instanța de apel corect a reținut că inculpatul Railean Grigorii a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, pentru care

legea penală prevede pedeapsa închisorii la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în

mărime de la 850 la 1350 unități convenționale, iar în conformitate cu criteriile

enunțate la art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca

infracțiune gravă.

Totodată, instanța de apel corect a evidențiat, că inculpatul se caracterizează

negativ, nu este angajat în câmpul muncii, este căsătorit și o are pe mama la

întreținere (f.d. 170), în privința acestuia nu au fost identificate circumstanțe

atenuante și/sau agravante.

Așa fiind, Colegiul penal menționează că instanța de apel a ținut cont de

principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, și

întemeiat a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura doar prin

stabilirea față de inculpat a pedepsei închisorii pe termen de 6 ani, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 1000 unități

convenționale, echivalentul a 50000 lei, pedeapsă care este proporțională faptelor

comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către

instanțele de fond.

5

Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la

compartimentul individualizării pedepsei, a acordat deplină eficiență prevederilor

art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel

corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta

fiind motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către inculpatul Railean Grigorii, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Railean Grigorii xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 decembrie 2018, în propria cauză penală, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 iunie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

6