1ra-1407/2021 — art.186 alin. 2 lit. c, d CP

Dosarul nr. 1ra-1407/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Lupan Vadim în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2021 și sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani 23 decembrie 2020 în cauza penală în privința lui,

Pereu Victor xxx, născut la xxxx, originar

și domiciliat în xxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 14.08.2018 – 23.12.2020;

Instanța de apel: 20.01.2021– 01.03.2021;

Instanța de recurs: 19.05.2021–07.07.2021.

A C O N S T A T A T:

decembrie 2020, Pereu Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod Penal și în baza acestei

legi, i-a fost stabilită o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1

an, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată lui

Pereu Victor prin sentință, a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 28 decembrie 2018,

stabilindu-i pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4

ani 6 luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

în perioada de timp 19 februarie 2017, ora 16:00 – 20 februarie 2017, ora 18:00,

aflându-se pe str. xxxxx din mun. xxxxx, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, intenționat, pe ascuns, prin deteriorarea lacătului

de la un garaj din metal, a sustras o motocicletă de model „Honda Hornet”

600 cm/3, a.f. 2008, cu numărul de înmatriculare xxxxx la preț de 3500 Euro,

1

care aparținea lui Brumarel Maxim, și o motocicletă de model ”Suzuki GSX

R" , a.f.2007 cu numărul de înmatriculare xxxxx, la preț de 1500 Euro, care

aparținea lui Gânga Sergiu, după ce cu bunurile sustrase s-a ascuns de la fața

locului, astfel cauzând părții vătămate Brumarel Maxim o daună materială

în proporții considerabile în sumă de 72569,7 lei, iar părții vătămate Gânga

Sergiu o daună materială în proporții considerabile în sumă de 30763,5 MDL,

în total suma prejudiciului cauzat părților vătămate constituind suma de 103

333,2 MDL.

Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile sale intenționate,

Pereu Victor a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2), lit. c), d) Cod

penal, individualizată prin „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.”

Vadim în numele inculpatului Pereu Victor, care a solicitat casarea acesteia

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Pereu Victor să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat că:

- în instanță, cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, fiind pornit

dosar căutare, astfel prima instanță și-a motivat sentința în baza declarațiilor

părților vătămate;

- probatoriul administrat la materialele cauzei este insuficient pentru

atragerea inculpatului la răspundere penală. Mai mult ca atât, părțile

vătămate n-au formulat acțiune civilă în cadrul procesului penal, din motiv

că prejudiciul le-a fost recuperat și, prin urmare, n-au fost înaintate pretenții

față de Pereu Victor, ca persoană care ar fi comis infracțiunea.

2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei

instanțe fără modificări.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Pereu Victor a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod Penal, după indicii

calificativi – furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Cu referire la motivele invocate de apărare precum că prima instanță a

adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpatului Pereu Victor și că

acesta urma a fi achitat de sub învinuirea adusă în baza art.186 alin.(2) lit.c),

2

d) Cod Penal, instanța de apel a remarcat că prima instanță nu a comis

careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea

recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale,

stabilirea și individualizarea pedepsei.

Instanța de apel a apreciat aceste afirmații ale avocatului drept opinia

subiectivă a acestuia, or, prima instanță în sentință corect și justificat și-a

motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod Penal, luând

în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire

penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat

o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii incriminate.

Subsidiar, instanța de apel a respins afirmațiile avocatului precum că

acuzatorul de stat nu a prezentat probe directe ce ar confirma că inculpatul

Pereu Victor a comis infracțiunea incriminată, or, din materialele cauzei

penale se constată contrariu, martorii audiați în cadrul cercetării

judecătorești, în coroborare cu probe scrise, au indicat că anume inculpatul

a comis fapta infracțională de sustragere pe ascuns a bunurilor ce aparțin

altei persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

Cu referire la individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel

urmare a analizei complexe a circumstanțelor cauzei și a personalității

inculpatului, a constatat că corijarea și reeducarea acesteia este posibilă cu

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

avocatul Lupan Vadim în numele inculpatului Pereu Victor, care invocând

incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) 8) și 12) a solicitat casarea deciziei instanței

de apel și sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care Pereu Victor să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a invocat că:

- în instanță, conform prevederilor art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de

procedură penală, a fost pornit dosar de căutare, cauza fiind examinată în

3

procedură generală, iar în rezultat instanța a emis o sentință de condamnare

în baza declarațiilor părții vătămate;

- părțile vătămate nu au formulat acțiune civilă în cadrul procesului

penal, din motiv că nu au suportat vreun prejudiciu și, prin urmare, nu au

fost înaintate pretenții față de Pereu Victor, ca persoană, care a comis

infracțiune.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent.

Din textul recursului examinat se evidențiază dezacordul titularului

acestuia cu decizia instanței de apel privind individualizarea pedepsei

inculpatului, invocându-se temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 6) și

10) 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Așadar instanța de recurs, consideră necesar de a preciza că recurentul,

referindu-se la pct. 6 din norma precitată, nu a specificat care din temeiurile

prevăzute de legea menționată le consideră relevante pentru cazul dat.

Indicând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

4

motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, recurentul nu relatat din care considerente motivele specificate

sunt incidente speței, context în care afirmațiile descrise sunt apreciate de

instanța de recurs ca fiind declarative.

Așadar, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept, relevă în mod

concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 70, 75, Cod penal, conform căror la aplicarea legii

penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii.

Cât privește invocarea de către recurent în calitate de temei pentru

recurs prevederile pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal ținând cont de cele stabilite de către instanțele de fond și de

argumentele care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului,

conform învinuirii înaintate prin rechizitoriu, apreciază ca fiind declarativ

invocată prezența la caz a erorii prevăzute la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, întrucât instanța de apel la capitolul respectiv a dat

deplină eficiență prevederilor legale ce țin de aprecierea materialului

probator, care a confirmat întrunirea în acțiunile inculpatului Pereu Victor a

elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de 186 alin. (2) lit. c) și d)

Cod penal. Mai mult recurentul, invocând acest temei de casare nu a indicat

în baza cărei norme legale, în opinia acestuia, urmau a fi încadrate acțiunile

inculpatului în condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a

faptelor acestuia.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

5

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lupan

Vadim în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 01 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Pereu

Victor xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 iulie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

6