1ra-191/2021 — art. 26, 42 alin. 2-3, 45 alin. 2, 325 alin. 3 lit. a, a-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12 iulie 2016: Burlacu Vitalie a fost condamnat în baza art. 26, 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, echivalentul a 120000 lei și în baza art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 7000 unități convenționale, echivalentul a 140000 lei, iar în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani și 4 luni, cu amendă în mărime de 8000 unități convenționale, echivalentul a 160000 lei, în beneficiul statului. Baglai Irina a fost condamnată în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte, aplicându-se prevederile art. 106 Cod de procedură penală. 1 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Burlacu Vitalie acționând prin înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, având rolul de autor și organizator, prin participație complexă, a comis infracțiunea de corupere activă, și anume: În perioada februarie – 07.03.2014, Burlacu Vitalie, acționând de comun acord cu persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scopul oferirii și dării prin mijlocitor unei persoane cu demnitate publică a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, l-a contactat de mai multe ori pe Cosovan Ghenadie, cu care se cunoștea de mai mult timp, pentru a-l determina pe ultimul să contribuie la realizarea intențiilor sale criminale. Astfel, la 06.03.2014, în jurul orei 19:15, aflându-se în incinta centrului comercial „Jumbo”, situat pe bd. Decebal 23, mun. Chișinău, Burlacu Vitalie, în cadrul întâlnirii inițiate din timp cu Cosovan Ghenadie, i-a comunicat acestuia că, reprezintă un grup de persoane interesate de instituirea unor pârghii de control asupra legislativului RM, în special prin coruperea unor deputați și determinarea acestora de a promova eventuale interese ale grupului de persoane pe care le reprezintă. Totodată, în procesul discuțiilor, Burlacu Vitalie, cunoscând că, Cosovan Ghenadie se află în relații de colegialitate cu membrul Fracțiunii Partidului Liberal Reformator în Parlamentul RM, XXXXX, i-a promis lui Cosovan Ghenadie mijloace bănești în sumă de 250000 dolari SUA, pentru ale transmite personal sau prin alt intermediar deputatului nominalizat, care este persoană cu funcție de demnitate publică, în vederea determinării acestuia să părăsească fracțiunea Partidului Liberal Reformator din cadrul Parlamentului RM. Organul de urmărire penală mai indică că, în continuare, Burlacu Vitalie, fiind asistat de complicele său Baglai Irina, care se afla cu mijloacele bănești în preajma locului discuției, i-a oferit lui Cosovan Ghenadie o geantă în care pretindea că, se conțin mijloace financiare în sumă de 250000 dolari SUA, ofertă care a fost refuzată la acel moment de către acesta cu condiția că, discuția inițiată la subiect va continua ulterior. În continuarea intențiilor sale criminale, exprimate prin dorința de a corupe o persoană cu demnitate publică, la 07.03.2014, în jurul orie 09:10, Burlacu Vitalie s- a întâlnit conform înțelegerii prealabile cu Cosovan Ghenadie în incinta cafe-barului „Fresh-Line”, amplasat în mun. Chișinău, bd. Moscova 19/1, unde determinându-l în continuare pe acesta să realizeze acțiunile orientate spre coruperea deputatului nominalizat, potrivit concluziei de învinuire, fiind asistat de complicele său Baglai Irina, care se afla cu mijloacele bănești în preajma locului discuției, i-a transmis în acest sens mijloace bănești în sumă de 250000 dolari SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM la 07.03.2014, reprezenta echivalentul sumei de 3414900 lei, sumă ce constituie proporții deosebit de mari, pentru ca ultimul să le transmită deputatului în Parlamentul RM, XXXXX, care este persoană cu funcție de demnitate publică. Tot Burlacu Vitalie în cadrul discuțiilor purtate cu mijlocitorul Cosovan Ghenadie în vederea realizării prin intermediul ultimului a coruperii deputatului în Parlamentul RM, XXXXX, suplimentar la suma de bani transmisă de 250000 dolari SUA, a promis că-i va achita persoanei cu demnitate publică lunar mijloace bănești 2 ce nu i se cuvin în sumă de 5000 dolari SUA, pentru ca acesta, folosind situația de serviciu, să promoveze unele eventuale interese ale grupului de persoane pe care-l reprezintă. La 07.03.2014, după transmiterea lui Cosovan Ghenadie a banilor în sumă de 250000 dolari SUA, Burlacu Vitalie împreună cu Baglai Irina au fost prinși în flagrant, iar mijloacele bănești au fost ridicate. Tot Burlacu Vitalie, acționând prin înțelegere prealabilă, potrivit actului de învinuire, cu Baglai Irina precum și cu alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, având, rolul de autor și organizator, prin participație complexă, a comis pregătirea infracțiunii de corupere activă în următoarele circumstanțe: În perioada de timp ianuarie – 07.03.2014 Burlacu Vitalie, acționând de comun acord cu Baglai Irina și persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scopul oferirii și dării prin mijlocitor unor persoane cu demnitate publică a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari ce nu li se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, a primit de la persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală suma de 500000 euro. În scopul depozitării mijloacelor bănești în sumă de 500000 euro destinați coruperii persoanelor cu demnitate publică, Burlacu Vitalie i-a indicat lui Baglai Irina să identifice o instituție bancară în care urmau a fi păstrați banii nominalizați. Ca urmare, la 14.02.2014, Baglai Irina a încheiat cu filiala Botanica a BC „Energbank” SA un contract de locațiune a safeului metalic nr. 12 în care a plasat mijloacele financiare în sumă de 500000 euro. Dispunând de suma de 500000 euro, în perioada ianuarie – 07.03.2014 Burlacu Vitalie l-a contactat de mai multe ori pe Cosovan Ghenadie, cu care se cunoștea de mai mult timp, pentru a-l determina pe ultimul să contribuie la realizarea intențiilor sale criminale. În cadrul întâlnirilor avute cu Cosovan Ghenadie, i-a comunicat acestuia că, reprezintă un grup de persoane interesate de instituirea unor pârghii de control asupra Legislativului RM, în special prin coruperea unor deputați și determinarea acestora de a promova eventuale interese ale grupului de persoane pe care le reprezintă. Totodată, în procesul discuțiilor, Burlacu Vitalie, știind despre faptul că, Cosovan Ghenadie se cunoaște cu membrii Fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova din Parlamentul RM, deputații XXXXX și XXXXX, i-a promis lui Cosovan Ghenadie mijloace bănești în sumă de 500000 euro, care se aflau în safeul metalic nominalizat, pentru ca acesta să le transmită personal sau prin alt intermediar deputaților nominalizați, care sunt persoane cu funcție de demnitate publică, în vederea determinării acestora să părăsească Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova din cadrul Parlamentului RM. Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 26, art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal – pregătirea de săvârșirea infracțiunii în vederea promisiunii, oferirii și dării prin mijlocitor unei persoane cu funcție de demnitate publică de bunuri în proporții deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia și în baza art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal – promisiunea, oferirea și darea prin mijlocitor unei persoane cu funcție de demnitate publică de bunuri în proporții deosebit de mari, ce 3 nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, iar acțiunile inculpatei în baza art. 323 alin. (1) Cod penal – favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave. S-a conchis că starea de fapt și de drept reținută în seama inculpaților a fost confirmată pe deplin și că vinovăția rezultă din probe pertinente, concludente, veridice și utile, care coroborează și se completează în ansamblu. Versiunea provocării a fost respinsă pe motiv că toate inițierile de a se întâlni și de a vorbi pe marginea coruperii deputaților, de a căuta prieteni deputați în vederea coruperii lor a venit din partea inculpatului, fapt confirmat și prin înregistrarea comunicărilor care au avut loc la 06 martie 2014 între Burlacu Vitalie și Cosovan Ghenadie, prin intermediul rețelei de socializare ,,Skype” precum și prin apelurile telefonice efectuate între cei doi. La individualizarea pedepsei s-a ținut cont că infracțiunea comisă de Burlacu Vitalie prezintă un mare pericol social și este calificată de lege ca infracțiune gravă, deci, corectarea inculpatului este posibilă numai cu atragerea la răspundere penală, și însă cu izolarea lui de societate, iar corectarea Irinei Baglai este posibilă numai cu tragerea la răspundere penală, însă fără izolare de societate. Corpurile delicte: - mijloace financiare au fost trecute gratuit în folosul statului; - automobilul a fost lăsat proprietarului; - CD-rile cu înregistrarea audio și video, telefonul mobil și sacoșa de culoare neagră din hârtie au fost lăsate la păstrare la cauza penală.

Nefiind de acord cu sentința apeluri au declarat procurorul Galeru Vitalie, avocatul Zamfir Pavel, în numele inculpatei, și avocații Ceachir Anatolie, Mita Oleg și Filatov Serghei, în numele inculpatului. Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Burlacu Vitalie să fie condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), art. 45 alin. (2) lit. b), 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, la 8 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale și în baza art. 26, 42 alin. (2), alin. (3), 45 alin. (2) lit. b), 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, la 6 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru cumul parțial de pedepse, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 12 ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 8000 unități convenționale. Baglai Irina să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (5), 45 alin. (2) lit. b), 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, la 6 ani închisoare, în penitenciar pentru femei, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale și în baza art. 42 alin. (5), 45 alin. (2) lit. b), 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, la 3 ani închisoare, în penitenciarul pentru femei, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal să-i fie aplicată pedeapsa definitivă, prin cumul parțial de pedepse, închisoare pe un termen de 6 ani, în penitenciarul pentru femei, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale. Mijloacele financiare și automobilul să fie trecute gratuit în folosul statului ca bunuri folosite și destinate la săvârșirea infracțiunii. 4 În motivarea apelului procurorul a indicat, că vinovăția inculpaților este dovedită în volum deplin prin cumulul de probe prezentate și examinate în cadrul cercetării judecătorești. Constatarea că nu a fost demonstrată complicitatea inculpatei la săvârșirea infracțiunii este lipsită de suport probatoriu, or ea cunoștea despre intenția directă a inculpatului de a comite infracțiunea, fapt dedus și din relația apropiată dintre aceștia, Baglai Irina achiziționând un automobil ce era folosit de Burlacu Vitalie și purta des convorbiri telefonice cu ultimul. Astfel, mijlocul de transport a fost procurat cu scopul de a comite infracțiunea incriminată, deoarece deține un grad înalt de siguranță pentru transportarea mijloacelor financiare destinate pentru săvârșirea infracțiunii. Faptul că Baglai Irina cunoștea că mijloacele financiare erau destinate pentru coruperea deputaților, rezultă și din aceia că ea se plimba liber prin mun. Chișinău cu sume impunătoare de bani la dânsa, iar acest lucru s-a datorat unor asigurări, care puteau veni numai din partea lui Burlacu Vitalie. Totodată, instanța nu a motivat neaplicarea pedepsei maxime lui Burlacu Vitalie. Astfel, infracțiunea comisă de acesta prezintă un mare pericol social și este calificată de lege ca infracțiune gravă. Avocatul Zamfir Pavel în apelul declarat în numele inculpatei a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare pe motivul lipsei faptei infracțiunii constatate de prima instanță în acțiunile Irinei Baglai. În motivarea cererii de apel s-a invocat că faptul deținerii în locațiune a safeurilor bancare și transmiterea banilor lui Burlacu Vitalie, nu poate condiționa existența infracțiunii de favorizare. Potrivit doctrinei, infracțiunea de favorizare este condiționată de preexistența unei infracțiuni și a infractorului care a săvârșit-o, iar fapta anterioară favorizării trebuie să constituie infracțiune în sensul definiției date în art. 14 Cod penal. Prima instanță a reținut că inculpata nu știa despre acțiunile lui Burlacu Vitalie, ceea ce denotă că, Baglai Irina a cunoscut despre circumstanțele cauzei numai după ce a fost reținută, excluzându-se existența faptei infracționale în acțiunile ultimei. Avocații Ceachir Anatolie, Mita Oleg și Filatov Serghei în apelurile declarate în numele inculpatului au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare din motivul lipsei faptei infracțiunii incriminate și lipsei componenței de infracțiune în acțiunile acestuia, deoarece: - organul de urmărire penală nu a administrat probe ce ar demonstra vinovăția lui Burlacu Vitalie în comiterea faptei ce i se incriminează; - cauza penală este un fabricată la comandă, sub influența provocării; - prima instanță nu a dat apreciere justă tuturor probelor administrate, punând la baza sentinței doar probele acuzării și nu s-a expus asupra contradicțiilor din declarațiile martorului interesat „agent al CNA” Cosovan Ghenadie. De asemenea nu a soluționat cererea apărării privind recunoașterea înregistrării convorbirii dintre Cosovan Ghenadie și persoana cu numele „Vitalie”, prezentată pe CD-R de model „Barges”, ridicat de la martorul Cosovan Ghenadie, ca inadmisibile, or ele au fost colectate cu încălcarea flagrantă a procedurii penale. Mai mult procedura modificării acuzării în sensul agravării a fost viciată, ea nefiind solicitată de acuzare; 5 - nu au fost indicate acțiunile concrete ale inculpatului în raport cu semnele calificative ale laturii obiective, atât pentru învinuirea de pregătire – art. 26, art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal – cât și pentru acuzarea ce ține de art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal; - inculpatului nu i-a fost asigurat dreptul la interpret pe parcursul examinării cauzei de prima instanță or, ultimul nu a beneficiat într-o măsură deplină de asistența unui traducător în pregătirea speței, fiind acceptate pentru participare în calitate de translator persoane care nu au fost preîntâmpinate pentru răspundere penală potrivit art. 312 Cod penal.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2017 a fost respins ca nefondat apelul avocatului Zamfir Pavel, în numele inculpatei, și admise apelurile procurorului și avocaților Mîța Oleg, Ceachir Anatolie și Filatov Serghei, în numele inculpatului, casată parțial sentința și pronunțarea unei noi hotărâri prin care: Burlacu Vitalie a fost condamnat, cu aplicarea art. 81 Cod penal, în baza art. 42 alin. (5), 26, 45 alin. (2) lit. b), 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, la amendă în mărime de 4000 unități convenționale, ceea ce constituie 80000 lei. Baglai Irina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin. (5), 26, 45 alin. (2) lit. b), 325 alin. 3 lit. a), a1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 81 Cod penal, la 6 ani închisoare, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale ceea ce constituie 80000 lei precum și în baza art. 42 alin. (5), 45 alin. (2) lit. b), 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, ceea ce constituie 120000 lei. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor numite, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, cu amendă în mărime de 7000 unități convenționale, ceea ce constituie 140000 lei. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Recurs ordinar au declarat inculpatul și apărătorii acestuia Mîța Oleg și Ceachir Anatolie cât și inculpata și apărătorul acesteia Zamfir Pavel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 iulie 2018 au fost respinse ca inadmisibile recursurile, fiind vădit neîntemeiate.

Recursuri în anulare au declarat de inculpatul și apărătorul acestuia Ceachir Anatolie cât și inculpata și apărătorul acesteia Zamfir Pavel.

Prin decizia Plenului Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 11 iulie 2019 au fost admise recursurile în anulare, casate total decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 iulie 2018 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2017, și dispusă rejudecarea cauzei de instanța de apel. 7.1. Instanța de recurs în anulare a conchis că prima instanță și cea de apel au admis erori de drept, care nu au fost elucidate de instanța de recurs ordinar, și anume: 1) deși, prin rechizitoriu Burlacu Vitalie a fost pus sub învinuire pe două episoade, acțiunile acestuia au fost calificate ca o infracțiune unică, pe un capăt de învinuire (art. 26, art. 42 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal), prima instanță îl recunoaște vinovat și îl condamnă pe două 6 capete de învinuire, fără a-și motiva soluția în acest sens, eroare menținută și de către instanța de apel. Or, conform materialelor cauzei, pe parcursul examinării cauzei, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, învinuirea inculpatului Burlacu Vitalie nu a fost modificată de către procuror, în sensul agravării conform prevederilor procesuale, pentru a fi incriminată și infracțiunea pe al doilea capăt de învinuire, prevăzută de art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal. Referitor la condamnată, prima instanță a recalificat acțiunile acesteia din art. 26, art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, fără a constata fapta conform prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală; 2) instanța de apel rejudecând cauza, în partea descriptivă a deciziei constată că „instanța de fond a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând just acțiunile inculpatului Burlacu Vitalie în baza dispozițiilor art. 26, 42 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal..., și art. 42 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal, ...”, fără a lua în considerație faptul că, prima instanță a exclus din acțiunile condamnatului prevederile art. art. 42 și 45 Cod penal, ca participație. De asemenea, instanța de apel a reținut eroarea admisă de prima instanță, care a depășit limitele învinuirii conform rechizitoriului; 3) în continuare, instanța de apel rejudecând cauza a menționat ,,Astfel, prin acțiunile sale intenționate Baglai Irina a contribuit prin acordare de mijloace și înlăturare de obstacole la pregătirea și săvârșirea oferirii și dării prin mijlocitor unor persoane cu demnitate publică a bunurilor în proporții deosebit de mari, ce nu li se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale sau contrar acestora, adică a comis infracțiunea prevăzută de art. 26, art. 42 alin.(5), art.45 alin. (2) lit. b), art.325 din. (3) lit. a) și lit. a1) Cod penal și art. 42 alin. (5), art.45 alin. (2) lit. b), art.325 din. (3) lit. a) și lit. a1) Cod penal.”. Conform rechizitoriului, Baglai Irina a fost învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, fapta fiind descrisă și prezentată ca o acțiune continuă, fără ca să fie încadrate juridic două acțiuni separate: ca faptă consumată și ca pregătire. În sentința, prima instanță nu a depistat complicitatea condamnatei la comiterea infracțiunii, excluzând prevederile art. art. 26, 42 alin. (5), 45 alin. (2) lit. b) Cod penal, și a recalificat fapta în baza art. 323 alin. (1) Cod penal. În lipsa solicitării procurorului, instanța de apel, a condamnat-o pe Baglai Irina cu aplicarea prevederilor art. art. 26 și 81 Cod penal, pe două capete de învinuire: art. 42 alin. (5), art. 26, art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal(pregătirea de infracțiune) și art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal (infracțiunea consumată), depășind astfel limitele învinuirii. Totodată, instanța de apel a menținut, fără modificări, sentința în partea încadrării juridice a acțiunilor condamnatului Burlacu Vitalie (fără complicitate), constată că suntem în prezența unei situații contradictorii – când un inculpat este condamnat pentru participație, inclusiv complexă, iar cel de-al doilea inculpat fără o astfel de complicitate, dar pe una și aceiași faptă; 4) instanța de apel menținând dispozițiile sentinței a tolerat faptul, că partea descriptivă a sentinței contravine dispozitivului acesteia. În sentință, prima instanță, 7 face o descriere a faptelor imputate, care s-au produs la 07 martie 2014 în Centrul „Furshette”, în incinta cafe-barului „Fresh-Line”, amplasat în mun. Chișinău, bd. Moscova 19/, unde a avut loc transmiterea mijloacelor bănești în sumă de 250 000 dolari SUA lui Cosovan Ghenadie și încheierea de către Baglai Irina cu filiala Botanica a BC Energbank SA, a unui contract de locațiune a safeului metalic nr. 12, în care a plasat mijloacele financiare în sumă de 500 000 Euro. În suportul acestor circumstanțe de fapt, instanța a enumerat un șir de acte procesuale, inclusiv procese- verbale de percheziție, ridicare, examinare, recunoaștere ca corp delict, etc, a sumelor enunțate mai sus. Însă, potrivit dispozitivului sentinței, instanța a dispus trecerea în folosul statului, în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, în afară de sumele de 250 000 dolari SUA și 500 000 Euro, și a mijloacelor financiare în sumă de 53 000 Euro, 153 310 dolari SUA și 48 900 ruble RUS, ridicate la 05 decembrie 2014 în cadrul efectuării percheziției safeului metalic cu nr. 70 deținut de Baglai Irina, în filiala nr. 25 de pe bd. Ștefan cel Mare a BC Mobiasbanca-Groupe Societe Generale SA și recunoscute ca corpuri delicte prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22.12.2014. Potrivit rechizitoriului lui Burlacu Vitalie și Baglai Irina nu le-a fost incriminată fapta privind deținerea mijloacelor financiare în safeul metalic cu nr. 70 deținut de către Baglai Irina în filiala nr. 25 de pe bd. Ștefan cel Mare a BC Mobiasbanca- Groupe Societe Generale, iar aceste sume de bani ridicate la 05.12.2014 nu au fost prezentate în instanța de fond în vederea modificării învinuirii în sensul agravării conform prevederilor art. 326 Cod de procedură penală, și invocării acestor mijloace de bani, ca mijloace ce au tangență cu presupusa pregătire de comiterea infracțiunii, încălcându-se prevederile art. 325 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2020 au fost admise apelurile, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care procesul penal pornit în privința lui Burlacu Vitalie în baza art. 26, 42 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (2) lit. b), art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal și în privința lui Baglai Irina în baza art. 26, 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b), art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal a fost încetat pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. 8.1. Instanța de apel a conchis că: Burlacu Vitalie este învinuit că acționând prin înțelegere prealabilă cu Baglai Irina precum și cu alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, având rolul de autor și organizator, prin participate complexă, a comis infracțiunea de corupere activă în următoarele circumstanțe: în perioada de timp februarie - 07.03.2014 Burlacu Vitalie, acționând de comun acord cu persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scopul oferirii și dării prin mijlocitor unei persoane cu demnitate publică a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, l-a contactat de mai multe ori pe Cosovan Ghenadie, cu care se cunoștea de mai mult timp pentru a-1 determina pe ultimul să contribuie la realizarea intențiilor sale criminale. Astfel, la 06.03.2014 aproximativ în jurul orei 19:15, aflându-se în incinta centrului comercial „Jumbo”, situat bd. Decebal 23, mun. Chișinău, Vitalie Burlacu, 8 în cadrul întâlnirii inițiate din timp cu Cosovan Ghenadie, i-a comunicat acestuia că reprezintă un grup de persoane interesate de instituirea unor pârghii de control asupra legislativului Republicii Moldova, în special prin coruperea unor deputați și determinarea acestora de a promova eventuale interese ale grupului de persoane pe care le reprezintă. Totodată, în procesul discuțiilor, Burlacu Vitalie, cunoscând că Cosovan Ghenadie se află în relații de colegialitate cu membrul Fracțiunii Partidului Liberal Reformator în Parlamentul Republicii Moldova XXXXX, i-a promis lui Cosovan Ghenadie mijloace bănești în sumă de 250 000 dolari SUA, pentru ca ultimul să le transmită personal sau prin alt intermediar deputatului nominalizat, care este persoană cu funcție de demnitate publică, în vederea determinării acestuia să părăsească fracțiunea Partidului Liberal Reformator din cadrul Parlamentului Republicii Moldova. În continuare, Burlacu Vitalie, fiind asistat de complicele său Baglai Irina, care se afla cu mijloacele bănești în preajma locului discuției, i-a oferit lui Cosovan Ghenadie o geantă în care pretindea că se conțin mijloace financiare în sumă de 250 000 dolari SUA, ofertă care a fost refuzată la acel moment de către acesta cu condiția că discuția inițiată la subiect va continua ulterior. În continuarea intențiilor sale criminale, exprimate prin dorința de a corupe o persoană cu demnitate publică, la 07.03.2014 aproximativ în jurul orei 09:10, Burlacu Vitalie s-a întâlnit conform înțelegerii prealabile cu Cosovan Ghenadie în incinta cafe-barului „Fresh-Line”, amplasat în mun. Chișinău bd. Moscova 19/1, unde determinîndu-l în continuare pe acesta să realizeze acțiunile orientate spre coruperea deputatului nominalizat, fiind asistat de complicele său Baglai Irina, care se afla cu mijloacele bănești în preajma locului discuției, i-a transmis în acest sens mijloace bănești în sumă de 250 000 dolari SUA, ceia ce conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la 07 martie 2014, reprezintă echivalentul sumei de 3 414 900 lei, sumă ce constituie proporții deosebit de mari, pentru ca ultimul să le transmită deputatului în Parlamentul Republicii Moldova XXXXX, care este persoană cu funcție de demnitate publică. Tot el, Burlacu Vitalie în cadrul discuțiilor purtate cu mijlocitorul Cosovan Ghenadie în vederea realizării prin intermediul ultimului a coruperii deputatului în Parlamentul Republicii Moldova XXXXX, suplimentar la suma de bani transmisă de 250 000 dolari SUA, a promis că-i va achita persoanei cu demnitate publică lunar mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 5 000 dolari SUA, pentru ca acesta, folosind situația de serviciu, să promoveze unele eventuale interese ale grupului de persoane pe care îl reprezintă. La data de 07.03.2014, după transmiterea lui Cosovan Ghenadie a banilor în sumă de 250 000 dolari SUA, Burlacu Vitalie împreună cu Baglai Irina au fost prinși în flagrant, iar mijloacele bănești au fost ridicate. Tot el, acționând prin înțelegere prealabilă cu Baglai Irina precum și cu alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, având rolul de autor și organizator, prin participație complexă, a comis pregătirea infracțiunii de corupere activă în următoarele circumstanțe: în perioada de timp ianuarie- 07.03.2014 Burlacu Vitalie, acționând de comun acord cu Baglai Irina și persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scopul oferirii și 9 dării prin mijlocitor unor persoane cu demnitate publică a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari ce nu li se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, a primit de la persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală suma de 500 000 Euro. În scopul depozitării mijloacelor bănești în sumă de 500 000 Euro destinați coruperii persoanelor cu demnitate publică, Burlacu Vitalie i-a indicat lui Baglai Irina să identifice o instituție bancară în care urmau a fi păstrați banii nominalizați. Ca urmare, la 14.02.2014 Baglai Irina a încheiat cu filiala Botanica a BC „Energbank” SA un contract de locațiune a safeului metalic nr. 12, în care a plasat mijloacele financiare în sumă de 500 000 Euro. Dispunând de suma de 500 000 Euro, în perioada ianuarie-07.03.2014 Burlacu Vitalie l-a contactat de mai multe ori pe Cosovan Ghenadie, cu care se cunoștea de mai mult timp, pentru a-l determina pe ultimul să contribuie la realizarea intențiilor sale criminale. În cadrul întâlnirilor avute cu Cosovan Ghenadie, i-a comunicat acestuia că reprezintă un grup de persoane interesate de instituirea unor pârghii de control asupra legislativului Republicii Moldova, în special prin coruperea unor deputați și determinarea acestora de a promova eventuale interese ale grupului de persoane pe care le reprezintă. Totodată, în procesul discuțiilor, Burlacu Vitalie, știind despre faptul că Cosovan Ghenadie se cunoaște cu membrii Fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova din Parlamentul Republicii Moldova deputații XXXXX și XXXXX, i- a promis lui Cosovan Ghenadie mijloace bănești în sumă de 500 000 Euro, care se aflau în safeul metalic nominalizat, pentru ca acesta să le transmită personal sau prin alt intermediar deputaților nominalizați, care sunt persoane cu funcție de demnitate publică, în vederea determinării acestora să părăsească fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova din cadrul Parlamentului Republicii Moldova. Aceste acțiuni ale lui Burlacu Vitalie au fost încadrate, de către organul de urmărire penală, în baza art. 26, art. 42 alin. (2) și alin. (3), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal – pregătirea, organizarea și săvârșirea oferirii, promisiunii și darea prin mijlocitor unei persoane cu demnitate publică a bunurilor în proporții deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, faptă săvârșită de două sau mai multe persoane. Baglai Irina este învinuită de organul de urmărire penală că acționând prin înțelegere prealabilă cu Burlacu Vitalie precum și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, având rolul de complice, a contribuit prin participație complexă, la comiterea infracțiunii de corupere activă în următoarele circumstanțe, la 06.03.2014 aproximativ în jurul orei 19:15, Baglai Irina, acționând de comun acord și la indicația lui Burlacu Vitalie precum și a unor persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scopul oferirii și dării prin mijlocitor unei persoane cu demnitate publică a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, s-a prezentat împreună cu Burlacu Vitalie în incinta centrului comercial „Jumbo”, situat pe bd. Decebal 23 din mun. Chișinău, având cu sine o geantă în care se aflau mijloace bănești în sumă de 250 10 000 dolari SUA, unde ultimul, conform înțelegerii prealabile și împărțirii din timp a rolurilor, urma să se întâlnească cu Cosovan Ghenadie și să pună în aplicare prin intermediul acestuia intențiile sale infracționale. În incinta centrului comercial „Jumbo”, situat pe bd. Decebal 23 din mun. Chișinău, Burlacu Vitalie, în cadrul întâlnirii cu Cosovan Ghenadie, i-a comunicat acestuia că reprezintă un grup de persoane interesate de instituirea unor pârghii de control asupra legislativului Republicii Moldova, în special prin coruperea unor deputați și determinarea acestora de a promova eventuale interese ale grupului de persoane pe care le reprezintă. Totodată, în procesul discuțiilor, Burlacu Vitalie, cunoscând că Cosovan Ghenadie se află în relații de colegialitate cu membrul Fracțiunii Partidului Liberal Reformator în Parlamentul Republicii Moldova XXXXX, i-a promis lui Cosovan Ghenadie mijloace bănești în sumă de 250 000 dolari SUA, pentru ca ultimul să le transmită personal sau prin alt intermediar deputatului nominalizat, care este persoană cu funcție de demnitate publică, în vederea determinării acestuia să părăsească fracțiunea Partidului Liberal Reformator din cadrul Parlamentului Republicii Moldova. Având asupra sa mijloacele bănești în sumă de 250 000 dolari SUA, acționând la indicația lui Burlacu Vitalie, Baglai Irina i le-a transmis ultimului, care la rândul său, i le-a oferit lui Cosovan Ghenadie, ofertă care a fost refuzată la acel moment de către acesta cu condiția că discuția inițiată la subiect va continua ulterior. În continuarea intențiilor sale criminale, exprimate prin dorința de a contribui la coruperea unei persoane cu demnitate publică, la 07.03.2014 aproximativ în jurul orei 09:10, la indicația lui Burlacu Vitalie, având asupra sa suma de 250 000 dolari SUA destinată pentru coruperea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova XXXXX, s-a prezentat în incinta centrului comercial „Fourchette”, amplasat în mun. Chișinău bd. Moscova 19/1, unde i-a transmis lui Burlacu Vitalie mijloacele bănești nominalizate. Ca urmare, Burlacu Vitalie, după ce a primit mijloacele bănești de la Baglai Irina, în incinta cafe-barului „Fresh-Line”, din mun.Chișinău bd.Moscovei 19/1, i-a transmis lui Cosovan Ghenadie suma de 250 000 dolari SUA, ceia ce conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei din 07.03.2014, reprezintă echivalentul sumei de 3 414 900 lei, sumă ce constituie proporții deosebit de mari, pentru ca ultimul să le transmită deputatului în Parlamentul Republicii Moldova XXXXX, care este persoană cu funcție de demnitate publică, în vederea determinării acestuia să părăsească fracțiunea Partidului Liberal Reformator din cadrul Parlamentului Republicii Moldova. La 07.03.2014, după transmiterea lui Cosovan Ghenadie a banilor în sumă de 250 000 dolari SUA, Baglai Irina împreună cu Burlacu Vitalie au fost prinși în flagrant iar mijloacele bănești au fost ridicate. Tot ea, acționând prin înțelegere prealabilă cu Burlacu Vitalie precum și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, având rolul de complice, a contribuit prin participație complexă, la pregătirea infracțiunii de corupere activă în următoarele circumstanțe, în perioada de timp ianuarie- 07.03.2014 Baglai Irina, acționând de comun acord cu Burlacu Vitalie și persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scopul oferirii și 11 dării prin mijlocitor unor persoane cu demnitate publică a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari ce nu li se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrara acesteia, au primit de la persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală suma de 500 000 Euro. În scopul depozitării mijloacelor bănești în sumă de 500 000 Euro destinați coruperii persoanelor cu demnitate publică, Baglai Irina a primit indicația de la Burlcau Vitalie de a identifica o instituție bancară în care urmau a fi păstrați banii nominalizați. Ca urmare, la 14 februarie 2014, Baglai Irina a încheiat cu filiala Botanica a BC „Energbank” SA un contract de locațiune a safeului metalic nr. 12, în care a plasat mijloacele financiare în sumă de 500 000 Euro. Dispunând de suma de 500 000 Euro, în perioada ianuarie – 07 martie 2014 Burlacu Vitalie l-a contactat de mai multe ori pe Cosovan Ghenadie, cu care se cunoștea de mai mult timp, pentru a-l determina pe ultimul să contribuie la realizarea intențiilor sale criminale. În cadrul întâlnirilor avute cu Cosovan Ghenadie, Burlacu Vitalie i-a comunicat acestuia că reprezintă un grup de persoane interesate de instituirea unor pârghii de control asupra legislativului Republicii Moldova, în special prin coruperea unor deputați și determinarea acestora de a promova eventuale interese ale grupului de persoane pe care le reprezintă. Totodată, în procesul discuțiilor, Burlacu Vitalie, cunoscând că Cosovan Ghenadie se află în relații de colegialitate cu membrii Fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova din Parlamentul Republicii Moldova XXXXX și XXXXX, i-a promis lui Cosovan Ghenadie mijloace bănești în sumă de 500 000 Euro, care se aflau în safeul metalic nominalizat, pentru ca acesta să le transmită personal sau prin alt intermediar deputaților nominalizați, care sunt persoane cu funcție de demnitate publică, în vederea determinării acestora să părăsească fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova din cadrul Parlamentului Republicii Moldova. Aceste acțiuni ale Irinei Baglai au fost încadrate, de către organul de urmărire penală, în baza art. 26, art. 42 alin.(5), art.45 alin.(2) lit. b), art. 325 alin. (3) lit. a) și lit. a1) Cod penal – contribuirea prin acordare de mijloace și înlăturare de obstacole la pregătirea și săvârșirea oferirii și dării prin mijlocitor unor persoane cu demnitate publică a bunurilor în proporții deosebit de mari, ce nu li se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale sau contrar acestora. Cercetând probele administrate de acuzare, s-a stabilit că: - este încălcată competența materială, or, art. 269 Cod procedură penală (în redacția legii în vigoare în anul 2014, Republicat Monitorul Oficial al R.M. nr.248- 251 din 05.11.2013, în vigoare 05.11.2013) stabilește excepția de la competența personală a procurorului la exercitarea urmării penale, lui revenindu-i doar rolul de conducere a urmăririi penale pe infracțiunile ce țin de competența CNA, inclusiv și cele de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal. La 07.03.2014 prin Ordonanța procurorului în procuratura anticorupție Galeru Vitalie a fost pornită urmărirea penală pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal (vol. I, f.d. 1). La pornirea urmăririi penale Procurorul Galeru Vitalie nu menționează că își asumă exercitarea urmăririi penale pe acest caz. 12 Prin urmare, cauza urmă să fie remisă în vederea exercitării urmăririi penale organului de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, potrivit normelor competenței exclusive stabilite de art. 269 Cod de procedură penală, iar lipsa unei ordonanțe motivate de atribuire a competenței Procuraturii Anticorupție în exercitarea urmăririi penale pe cauza penală, constituie o încălcare de la regula competenței materiale ceea ce a afectat legalitatea proces penal, pornit pe marginea pretinselor acțiuni ilegale ale lui Burlacu Vitalie și Baglai Irina. Ordonanțele de formare a grupului de procurori, ofițeri de urmărire penală și a ofițerilor de investigație, acoperă în într-un anumit fel derogarea de la regula generală de competența materială a CNA și lipsa unui act de dispoziție privind atribuirea în competența Procuraturii Anticorupție a urmăririi penale pe cauza penală nr. 2014978038. În acest context se menționează, că nici Ordonanța din 07.03.2014 (vol. I, f.d. 11- 12), nici cea din 12.03.2014 (vol. I, f.d. 15-16) nu stabilesc competența Procuraturii Anticorupție în exercitarea urmăririi penale pe cauza penală nr. 2014978038. Prin aceste Ordonanțe nu este stabilită nici competența Procurorului în procuratura Anticorupție Galeru Vitalie de a exercita personal urmărirea penală pe acest dosar. Ambele Ordonanțe conțin trimiterea numai la prevederile pct. (8) al art. 270 Cod de procedură penală (cu privire la formarea grupului de procurori, ofițeri de urmărire penală și a celor de investigație), iar procurorii ierarhic superior, în cadrul controlului efectuat nu au stabilit motive pentru a transmite exercitarea urmărirea penală pe dosarul nr. 2014978038 Procuraturii Anticorupție. Mai mult ca atât, art. 2701 „Competența Procuraturii Anticorupție”, a fost introdus în Codul de procedură penală prin Legea nr. 152/01.07.2016 „Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative”, în vigoare 01.08.2016, astfel la data pornirii și exercitării urmăririi penale nici nu exista; - în cauză au fost efectuate măsuri speciale de investigație cu derogare de la prevederile procedural penale. Una din probele aduse de acuzare, este documentarea acțiunilor lui Burlacu Vitalie cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice. În vederea realizării acestei acțiuni de către organul de către procurorul de pe caz a fost adoptată Ordonanța, prin care ultimul a dispus documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice a acțiunilor lui Burlacu Vitalie (vol. I, f.d. 26). La fel ultimul a dispus prin aceeași ordonanța intentarea demersului către judecătorul de instrucție în vederea autorizării acțiunilor dispuse. Un astfel de demers, nu a fost depus și măsura specială de investigație – documentarea cu metode și mijloace tehnice contemporane a fost realizată în aceeași zi, la 07.03.2014. În aceeași zi de către ofițerul de investigație Ceban Vitalie a fost întocmit procesul-verbal privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, unde ultimul a indicat ca temei pentru măsura realizată – încheierea privind autorizarea documentării emisă la 07 martie 2014 (vol. I, f.d. 30-49). Măsura specială de investigație – documentarea cu metodele și mijloacele tehnice în privința acțiunilor lui Burlacu Vitalie a fost realizată în lipsa autorizației judecătorului de instrucției, care era necesară și obligatorie (potrivit art. 1322 alin. (1) Cod de procedură penală), iar la întocmirea procesului-verbal privind 13 documentarea acțiunilor cu metode și mijloace tehnice organul de investigație a operat cu date neautentice, vădit false, pentru a oferi o acoperire legală acestei acțiuni care s-a produs în mod ilegal. De asemenea se denotă nulitatea procesul-verbal privind documentarea acțiunilor cu metode și mijloace tehnice din 07 martie 2014 întrucât această măsură a fost realizată în lipsa autorizației judecătorului de instrucție, iar la întocmirea acestuia au fost folosite date neautentice, vădit false, care nu corespundeau adevărului. Rezultatul interceptări și înregistrări a discuției petrecute între Burlacu Vitalie și Cosovan Ghenadie a fost reflectat în stenograma convorbirii, care constituie anexa la procesul verbal de documentare cu metode și mijloace tehnice din 07.03.2014, precum și imprimată pe suport CD, anexat la materiale cauzei. Acțiunea dată a fost desfășurată în lipsa încheierii judecătorului de instrucție, și anume cea de documentare cu metode și mijloace tehnice ale acțiunilor lui Burlacu Vitalie, nu s-a rezumat doar la fixarea acțiunilor acestuia, dar a generat și în interceptarea convorbirilor purtate de Burlacu Vitalie, ceea ce constituie deja o altă măsură specială de investigație – cea prevăzută de art. 1328 Cod de procedură penală. Prin urmare, aceste încălcări duc la nulitatea acțiunii procesuale precum și a consecințelor, și anume a procesului-verbal privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, anexa nr. 1 la acest proces-verbal (Stenograma convorbirilor purtate) (vol. I, f.d. 38-49), procesul-verbal din 07.04.2014 de examinare a CD de model „Berges” care conține înregistrările audio și video a convorbirilor care a avut loc între Burlacu Vitalie și Cosovan Ghenadie la 07.03.2014 (vol. I, f.d. 54), procesului verbal din 07.03.2014 de recunoaștere în calitate de corp delict a CD de model „Berges” (vol. I, f.d. 55) care conține înregistrările audio și video a convorbirilor care a avut loc între Burlacu Vitalie și Cosovan Ghenadie la 07.03.2014. Cum rezultă din materialele cauzei, sub controlul organului de urmărire penală Cosovan Ghenadie, fiind denunțător, urma să primească de la Burlacu Vitalie mijloace bănești în suma de 250 000 Dolari SUA în vederea transmiterii acestor bani deputatului XXXXX. Cunoscând despre acest fapt procurorul a dispus efectuarea măsurii speciale de investigație – documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice contemporane a acțiunilor lui Burlacu Vitalie de transmitere a mijloacelor bănești lui Cosovan Ghenadie. În scopul documentării acțiunilor de transmitere a banilor, Cosovan Ghenadie a fost înzestrat cu tehnica specială, proces-verbal de înzestrare cu tehnica specială din 07.03.2014 (vol. I, f.d. 28). S-a constatat, că deși la 07.03.2014 a avut loc realizarea măsurii speciale de investigație livrarea controlată, organul de urmărire penală nu a respectat cerințele legale la realizarea și documentarea acestei acțiuni procesuale. La 07.03.2014 de la Cosovan Ghenadie, în incinta localului „Fresh Line” au fost ridicate mijloacele bănești în suma de 250 000 dolari SUA, transmise lui de Burlacu Vitalie. Această acțiune a rezultat nemijlocit și iminent din acțiunea precedentă, cea de documentare a acțiunilor lui Burlacu Vitalie cu mijloace tehnice și interceptare a convorbirilor acestuia purtate cu Cosovan Ghenadie. 14 Ordonanța adoptată de către procurorul Galeru Vitalie este bazată în exclusivitate pe rezultatele măsurilor speciale de investigație, petrecute cu puțin timp în urma efectuării ridicării. În mod clar și evident este și faptul, că doar aceste acțiuni, mai bine spus, rezultatul acestora, au servit ca și temei pentru adoptarea deciziei de a ridica de la Cosovan Ghenadie mijloacele bănești în suma de 250 000 Dolari SUA. Procesul-verbal de ridicare din 07.03.2014 nu conține careva date cu referire la mijloacele bănești ridicate de la Cosovan Ghenadie, în special, numărul total al bancnotelor, nominalul acestora, numărul fiecărei bancnote, modul de împachetare. Potrivit materialelor cauzei penale, la data de 11.03.2014 de către procuror a fost dispusă efectuarea pe cauză penală nr. 2014978038 a expertizei tehnico- criminalistice, cu formularea în fața experților „obiectivelor concrete” dacă corespund oare celor autentice, după calitate și metoda imprimării recuzitelor bancnotele cu valoarea nominală de 100 Dolari SUA în suma totală de 250 000 Dolari SUA, ridicate de la Cosovan Ghenadie la 07.03.2014. Nu însuși suma de bani a constituit obiectul expertizei dispuse de procuror în baza Ordonanței din 11.03.2014, cu bancnotele pretins ridicate de la Cosovan Ghenadie în baza procesului-verbal de ridicare din 07.03.2014. Iar pentru a fi valabil dispusă și efectuată, la ordonarea expertizei urmau să fie identificate obiectele (bancnotele) supuse expertizării. La fel, urmează a fi exclusă din probatoriu și Ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte a mijloacelor financiare în suma de 250 000 Dolari SUA, sub forma de bancnote cu nominalul 100 Dolari SUA, cu seria indicată în textul acesteia pentru fiecare bancnotă, întrucât nici un act procesual întocmit până la emiterea acestei Ordonanțate nu a conținut o descriere precisă și o identificare clară prin indicarea numărului și nominalului a fiecărei bancnote, cu întocmirea unei liste a bancnotelor cu indicarea seriei acestora. De asemenea la materialele cauzei se conține procesul-verbal de ridicare din 12.03.2014 potrivit căruia din incinta Filialei „Botanica” BC „Energbank”, situat pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal 76 au fost ridicate mijloace bănești în suma totală de 500000 Euro. Prin urmare, dacă lipsește Ordonanța în baza căreia urma să fie inițiată procedura de ridicare, întreagă acțiune de urmărire penală este lovită ne nulitate, or, la caz lipsește temeiul juridic pentru efectuarea ridicării. Mai mult ca atât procesul-verbal de ridicare din 12.03.2014 nu conține careva date cu referire la mijloacele bănești ridicate de la Filiala Botanica a BC „Energbank”, în special, numărul total al bancnotelor, nominalul acestora, numărul fiecărei bancnote, modul de împachetare. Odată ce au fost admise aceste deficiențe este imposibil de stabilit dacă în continuare anume aceste bancnote, pretins ridicate de la Filiala Botanica a BC „Energbank”, dar nedescrise și neidentificate în nici în mod, au devenit obiectul de cercetare la întocmirea raportului de expertiză nr. 88-91 întocmit la 28 martie 2014, precum și recunoscute ulterior ca corp delict în baza ordonanței procurorul din data de 25.03.2014; - atât la etapa urmăririi penale, cât și la faza cercetării judecătorești, partea acuzării nu a prezentat probe concludente, pertinente, sau în coroborare, care ar fi 15 demonstrat vinovăția lui Burlacu Vitalie și Baglai Irina în săvârșirea infracțiunilor imputate, astfel nu pot fi admise și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, dar urmează a fi excluse, cum indică jurisprudența CtEDO; - instanța de fond judecind cauză a încălcat prevederile art. 325 Cod de procedură penală, depășind limitele învinuirii aduse inculpaților Burlacu Vitalie și Baglai Irina și i-a condamnat pentru fapte ce nu le-au fost incriminate conform rechizitoriului în prezenta cauză. Conform rechizitoriului Burlacu Vitalie a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, art. 42 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal, iar Baglai Irina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal. Prin sentință Burlacu Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 26, art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal și art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, iar Baglai Irina în baza art. 323 alin. (1) Cod penal. Astfel, deși prin rechizitoriu Burlacu Vitalie a fost pus sub învinuire pe două episoade, acțiunile acestuia au fost calificate ca o infracțiune unică, pe un capăt de învinuire (art. 26, art. 42 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal), prima instanță îl recunoaște vinovat și îl condamnă pe două capete de învinuire, fără a-și motiva soluția în acest sens. Or, conform materialelor cauzei, pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, învinuirea inculpatului Burlacu Vitalie nu a fost modificată de către procuror, în sensul agravării conform prevederilor procesuale, pentru a fi incriminată și infracțiunea pe al doilea capăt de învinuire, prevăzută de art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal. Referitor la inculpata Baglai Irina, prima instanță a recalificat acțiunile acesteia din art. 26, art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, fără a constata fapta conform prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii; - instanța de fond a dispus trecerea în folosul statului, în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, în afară de sumele de 250 000 dolari SUA și 500 000 Euro, și a mijloacelor financiare în sumă de 53 000 Euro, 153 310 dolari SUA și 48 900 ruble RUS, ridicate la 05 decembrie 2014 în cadrul efectuării percheziției safeului metalic cu nr. 70 deținut de către Baglai Irina, în filiala nr. 25 de pe bd. Ștefan cel Mare a BC „Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA și recunoscute ca corpuri delicte prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22.12.2014. Potrivit rechizitoriului lui Burlacu Vitalie și Baglai Irina nu le-a fost incriminată fapta privind deținerea mijloacelor financiare în safeul metalic cu nr. 70 deținut de către Baglai Irina în filiala nr. 25 de pe bd. Ștefan cel Mare a BC „Mobiasbanca- Groupe Societe Generale”, iar aceste sume de bani ridicate la data de 05.12.2014 nu au fost prezentate în instanța de fond în vederea modificării învinuirii în sensul agravării conform prevederilor art. 326 Cod de procedură penală, și invocării acestor mijloace de bani, ca mijloace ce au tangență cu presupusa pregătire de comitere a infracțiunii. 16 Procurorul, în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, a înaintat instanței Ordonanțe privind modificarea învinuirii în instanța de judecată privind concretizarea învinuirii în privința inculpaților: Burlacu Vitalie cu concretizarea calificativelor prevăzute la art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal și art. 26, art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal, iar Baglai Irina cu concretizarea calificativelor prevăzute la art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal și art. 42 alin. (5), art. 26, art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal. În esență aceste ordonanțe nu concretizează învinuirea ci o agravează, iar admiterea acesteia nu poate avea loc, or nu au fost prezentate probe ce ar confirma mai multe capete de învinuire înaintate inculpaților și cauza a fost remisă la rejudecare în instanța de apel la recursul în anulare a părții apărării, la această etapă a procesului ne fiind posibil a modifica învinuirea inculpaților în sensul agravării, în special în situația în care instanța de recurs a atenționat prin decizia emisă încălcările admise sub aspectul condamnării inculpaților pe două capete de acuzare, deși prin ordonanța de punere sub învinuire acțiunile acestora au fost calificate ca fapte unice; - partea acuzării pretinde că inculpații au pregătit prin intermediul lui Cosovan Ghenadie organizarea și săvârșirea oferirii, promisiunii și darea prin mijlocitor unei persoane cu demnitate publică a bunurilor în proporții deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, faptă săvârșită de două sau mai multe persoane. Săvârșirea coruperii active prin promisiune cuprinde angajamentul, făgăduiala, obligația pe care și-o asumă persoana particular față de persoana cu funcții de răspundere. Este de reținut, că promisiunea trebuie să fie serioasă și reală. Pentru existența infracțiunii de corupere activă în varianta promisiunii, indiferent de modul în care a fost făcută, această promisiune trebuie să ajungă la cunoștință persoanei cu funcții de răspundere, care se supune coruperii. Atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată martorul XXXXX a menționat că de el nu s-a apropiat nimeni nici odată și cu nimeni nu a discutat despre faptul obținerii unor bunuri pentru părăsirea PLR sau a Fracțiunii Proeuropeană, sau pentru nevotarea căror va legi. La fel martorul Cosovan Ghenadie fiind audiat în cadrul judecării cauzei a concretizat că nu a discutat nici odată cu XXXXX privind părăsirea fracțiunii parlamentare și nici întâlniri cu el nu a avut, ultima dată la Congresul de constituire a PLR.

Prin încheierea din 07 august 2020 a fost admisă cererea avocatului Mîța Oleg și a fost înlăturată omisiunea vădită din dispozitivul deciziei, soluționându-se chestiunea cu privire la soarta corpurilor delicte.

Recurs ordinar a declarat procurorul și invocând eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei din 11 iunie 2020 și a încheierii din 07 august 2020 și dispunerea rejudecării cauzei precum și pronunțarea unei încheierii interlocutorii deoarece: - încălcarea normelor juridice privind competența materială nu constituie temei de încetare a procesului penal; 17 - efectuarea măsurilor speciale de investigație a fost autorizată în conformitate cu prevederile normelor procesual penale, legea prevăzând posibilitatea efectuării măsurii speciale de investigație și apoi autorizarea ei la judecătorul de instrucție; - motivarea nulității actelor procesuale de ridicare a mijloacelor bănești este superficială și nu corespunde actelor întocmite la efectuarea acestei acțiuni procesuale; - instanța și-a depășit atribuțiile procesuale, or numai organul de urmărire penală are discreția de a efectua/ nu efectua acțiuni procesuale; - la caz a avut loc o concretizare a învinuirii și nu o agravare a situației, or nu se descriu fapte sau circumstanțe noi; - instanța a omis să se expună asupra corpului delict – automobilul; - lipsește o motivare asupra argumentelor apelului procurorului, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului; - nu a fost dată apreciere corectă și justă cumulului de probe, punându-se accent doar pe declarațiile și versiunea inculpaților și o interpretare eronată a dreptului material cât și procesual, care nu coroborează cu celelalte probe administrate.

Referințe, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) p. 11) Cod de procedură penală a depus avocatul Mîța Oleg, în numele inculpatului, și inculpata, ambii pledând pentru respingerea recursului ca inadmisibil, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Colegiul Penal constată că recursul ordinar a fost depus în termen legal, pronunțarea integrală a deciziei, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, având loc la 23 iulie 2020, iar recursul datează cu 10 august 2020 și nu este în mod vădit nefundat, în sensul art. 432 Cod de procedură penală, fiind admisibil.

Obiect de studiu a instanței de recurs o reprezintă sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12 iulie 2016, decizia instanței de apel din 11 iunie 2020 și încheierea din 07 august 2020 (adoptate și pronunțate după dispunerea rejudecării apelurilor de către Plenul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție), or potrivit art. 420 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală încheierile instanței de apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs și recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel se consideră făcut și împotriva încheierilor acesteia, chiar dacă acestea au fost date după pronunțarea hotărârii recurate.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta este în măsură să desființeze hotărârile recurate și întemeiază dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare, 18 în caz contrar art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia). Reieșind din conținutul recursului ordinar declarat, se reține că acesta se întemeiază în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Cazului îi este incidentă soluția prevăzută de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală deoarece o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului administrat în cauză. Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, de vreme ce o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Fomin versus Republica Moldova). Verificând criticile expuse în recurs în raport cu decizia, Colegiul constată, că acestea sânt întemeiate și că erorile de drept nu pot fi corectate în prezenta procedură, instanța de recurs nefiind abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legii procesual-penale, iar hotărârile prezintă deficiențe sub aspectul motivării. La caz: I) Sentința prezintă deficiențe sub aspectul că partea descriptivă a sentinței contravine dispozitivului acesteia, au fost depășite limitele învinuirii și a fost făcută o greșită încadrare juridică a acțiunilor condamnatului Burlacu Vitalie (a se vedea subpct. 7.1. a prezentei hotărâri), fapt ce face imposibilă preluare argumentelor descrise în aceasta. II) decizia instanției de apel din 11 iunie 2020 și încheierea din 07 august 2020 (adoptate și pronunțate după dispunerea rejudecării apelurilor de către Plenul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție) nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sub aspectul neexpunerii asupra cerințelor apelanților și a expunerii unei motivări contradictorii. Astfel: 1) instanța de apel nu a indicat în textul hotărârii circumstanțele care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, or, potrivit doctrinei și jurisprudenței naționale constante, încălcarea competenței materiale, nulitatea probelor, neefectuarea unor măsuri speciale de investigație cât și încălcarea procedurii la efectuarea acestora, nu pot fi atribuite la categoria „alte circumstanțe prevăzute de lege care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală” în sensul prevederilor art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală (a se vedea hotărârea Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 07 mai 2013 (dosar 4-1ril-1/2013); 19 2) instanța de apel și-a motivat hotărârea contradictoriu. Potrivit hotărârii s-a adoptat soluția de încetare a procesului penal, iar în partea descriptivă a acestea se menționează și „ […] Astfel în cadrul cercetării judecătorești se constată că de către partea acuzării se pretinde că inculpații Burlacu Vitalie și Baglai Irina au pregătit prin intermediul lui Cosovan Ghenadie organizarea și săvârșirea oferirii, promisiunii și darea prin mijlocitor unei persoane cu demnitate publică (presupus deputatului XXXXX) a bunurilor în proporții deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, faptă săvârșită de două sau mai multe persoane. Se menționează că, săvârșirea coruperii active prin promisiune cuprinde angajamentul, făgăduiala, obligația pe care și-o asumă persoana particular față de persoana cu funcții de răspundere. Este de reținut, că promisiunea trebuie să fie serioasă și reală. Pentru existența infracțiunii de corupere activă în varianta promisiunii, indiferent de modul în care a fost făcută, această promisiune trebuie să ajungă la cunoștința persoanei cu funcții de răspundere, care se supune coruperii. În acest sens se menționează că atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată martorul XXXXX a menționat că de el nu s-a apropiat nimeni nici odată și cu nimeni nu a discutat despre faptul obținerii unor bunuri pentru părăsirea PLR sau a Fracțiunii Proeuropeană, sau pentru nevotarea căror va legi. La fel martorul Cosovan Ghenadie fiind audiat în cadrul judecării cauzei a concretizat că nu a discutat nici odată cu XXXXX privind părăsirea fracțiunii parlamentare și nici întâlniri cu el nu a avut, ultima dată la Congresul de constituire a PLR. […]”, afirmații ce impun o altă concluzie, decât cea de încetare pe motiv că există circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală; 3) instanța de apel a adoptat o soluție ce depășește limitele învinuirii aduse. Conform art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, iar modificarea învinuirii se admite doar în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală. La caz, Burlacu Vitalie a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, art. 42 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal, iar Baglai Irina – art. 26, art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal (a se vedea rechizitoriul). Prin sentință Burlacu Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 26, art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal și art. 325 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal, iar Baglai Irina în baza art. 323 alin. (1) Cod penal. Apel a declarat și procurorul. Rejudecarea apelurilor a avut loc în urma admiterii recursului în anulare a părții apărării. La rejudecarea apelurilor, procurorul la 20 ianuarie 2020 a prezentat instanței și a înmânat părții apărării, inclusiv în limba maternă a inculpaților, 2 ordonanțe de modificare a învinuirii în vederea concretizării învinuirii (f.d. 77-82 și 83-88, vol. XII). Din textul acestor ordonanțe se desprinde că acuzarea a reiterat învinuirea adusă prin rechizitoriu și a încadrând acțiunile calificat acțiunile: lui Burlacu Vitalie în 20 baza art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal și art. 26, art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal, iar ale Irinei Baglai în baza art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal și art. 42 alin. (5), art. 26, art. 45 alin. (2) lit. b) și art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal. Instanța de apel, adoptând soluția pe caz, a admis apelurile declarate și a încetat procesul penal pornit în privința lui Burlacu Vitalie în baza art. 26, 42 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (2) lit. b), art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal și în privința Irinei Baglai în baza art. 26, 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b), art. 325 alin. (3) lit. a) și a1) Cod penal pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, motivând că aceste ordonanțe nu concretizează învinuirea ci o agravează, iar admiterea acesteia nu poate avea loc, or nu au fost prezentate probe ce ar confirma mai multe capete de învinuire înaintate inculpaților și cauza a fost remisă la rejudecare în instanța de apel la recursul în anulare a părții apărării, la această etapă a procesului ne fiind posibil a modifica învinuirea inculpaților în sensul agravării, în special în situația în care instanța de recurs a atenționat prin decizia emisă încălcările admise sub aspectul condamnării inculpaților pe două capete de acuzare, deși prin ordonanța de punere sub învinuire acțiunile acestora au fost calificate ca fapte unice. Colegiul Penal lărgit nu poate prelua concluzia instanței de apel, deoarece, nu a fost elucidat faptul dacă a avut loc o modificare a învinuirii în sensul agravării sau doar o modificare a învinuirii fără a avea legătură cu conținutul învinuirii, ci cu încadrarea faptei, completând unele lacune și înlăturând unele erori din învinuirea adusă. Totodată, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod, lipsind o motivare cu privire la cele arătate de acuzare în confirmarea acțiunii procesuale efectuate – emiterea ordonanțelor privind modificarea învinuirii în instanță în vederea concretizării învinuirii – și anume „ […] Studiind actul de învinuire înaintat lui Burlacu Vitalie (respectiv Irinei Baglai), în ședința de judecată a fost constatat că în învinuire sunt descrise ambele fapte infracționale incriminate, sunt descrise circumstanțele în care au fost săvârșite, precum și este descris momentul consumării fiecărei fapte prin delimitarea conform calificativelor înaintate, însă, din motive tehnice s-a omis a fi indicată norma de calificare a faptei incriminate. Având în vedere cele mai sus menționate și în temeiul faptului că în actul de învinuire a fost admisă o eroare mecanică referitor la dispoziția penală incriminată, se constată necesar a modifica învinuirea adusă lui Burlacu Vitalie (respectiv Irinei Baglai) în vederea concretizării ei conform prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, deoarece prin modificarea învinuirii în cadrul judecării cauzei penale nu se agravează situația inculpaților și nu se lezează dreptul la apărare, cu atât mai mult că prin modificarea învinuirii nu se mărește volumul de învinuire și aceasta nu duce la reîncadrarea acțiunilor în baza unei legi mai aspre […]” (f.d. 80 și 86, vol. XII). De asemenea, la materialele cauzei sunt anexate – ordonanța din 07.03.2014 potrivit căreia Baglai Irina a fost recunoscută în calitate de bănuită privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 325 alin. (2) lit. a), a1) Cod penal (f.d. 48, vol. III), - ordonanța din 09.03.2014 potrivit căreia Baglai Irina a fost pusă sub învinuire pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 325 alin. (2) lit. a), a1) Cod penal (f.d. 57-58, vol. III), - ordonanța din 25.03.2014 potrivit 21 căreia Baglai Irina a fost pusă sub învinuire pentru săvârșirea faptei pe art. 42 alin. (5), art. 45 alin. (2) lit. b), art. 325 alin. (2) lit. a), a1) Cod penal (f.d. 65-66, vol. III);- ordonanța din 05.04.2014 potrivit căreia învinuirea adusă Irinei Baglai a fost completată, fiind adusă la cunoștință și învinuirea pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, art. 42 alin. (5), art. 45 alin (2) lit. b), art. 325 alin. (2) lit. a), a1) Cod penal (f.d. 70-71, vol. III), - ordonanța din 07.03.2014 potrivit căreia Burlacu Vitalie a fost recunoscut in calitate de bănuit privind comiterea infracțiunii prevăzute pe art. 42, art. 325 alin. (2) lit. a), a1) Cod penal (f.d. 101,vol. III), ordonanța din 09.03.2014 potrivit căreia Burlacu Vitalie a fost pus sub învinuire pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 42 alin. (3), alin. (3), art. 45 alin. (2) lit. b), art. 325 alin. (2) lit. a), a1) Cod penal (f.d. 107-108, vol. III), ordonanța din 25.03.2014 potrivit căreia Burlacu Vitalie a fost pus sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de pe art. 42 alin. (3), alin. (3), art. 45 alin. (1), art. 325 alin. (2) lit. b), alin. (3) lit. a), a1) Cod penal (f.d. 114-116, vol. III) cât și ordonanța din 05.04.2014 potrivit căreia învinuirea adusă lui Burlacu Vitalie a fost completată prin incriminarea comiterii și a infracțiunii prevăzute de art. 26, art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 45 alin. (2) lit. b), art. 325 alin. (2) lit. a), a1) Cod penal (f.d. 121-123, vol. III) – acte ce urmau a fi analizate și raportate la ordonanțe de concretizare a învinuirii din 20 ianuarie 2020. Conform regulii generale, dacă în cursul judecății se constată că încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriul urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare cu părțile, ele urmând să-și expună concluziile cu privire la necesitatea și la temeiurile schimbării încadrării juridice, în vederea exercitării și respectării drepturilor procesuale. Nu are relevanță dacă schimbarea încadrării juridice privește o înrăutățire a situației acuzatului sau o îmbunătățire a acesteia. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată cele două ordonanțe privind concretizarea învinuirii doar au fost înmânate părții apărării, inclusiv în limba maternă a inculpaților, și au fost anexate la materialele cauzei, inculpații nefiind audiați asupra acestei învinuirii concretizate (f.d. 221-22210, vol. XII). Mai mult, judecând apelurile, instanța de apel a adoptat o hotărâre și a motivat soluția în raport cu învinuirea și încadrarea juridică aduse prin rechizitoriu (f.d. 225- 229, vol. XII), cu toate că acestea nu mai produc efecte juridice, din momentul adoptării și aduceri la cunoștință a ordonanțelor privind concretizarea învinuirii. În situația expusă, se concluzionează că nu a fost soluționat fondul învinuirilor aduse inculpaților, instanța de apel omițând a se expune, prin prisma prevederilor art. 385 Cod de procedură penală, asupra învinuirii concretizate prin ordonanțele din 20 ianuarie 2020, or anume aceasta constituie obiect de studiu dedus judecății și această învinuire a fost susținută de acuzare la judecarea apelurilor (f.d. 2213-2214, vol. XII). 4) instanța de apel a omis să se expună și asupra coruperii active în forma oferii și dării prin mijlocitor unei persoane cu demnitate publică a bunurilor în proporții deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia. Potrivit învinuirii concretizate Burlacu Vitalie și Baglai Irina ar fi pregătit prin intermediul lui Cosovan Ghenadie organizarea și săvârșirea oferirii, promisiunii și 22 darea prin mijlocitor unei persoane cu demnitate publică a bunurilor în proporții deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia. Din lecturarea părții descriptive a hotărârii recurate rezultă că, instanța de apel s-a expus doar asupra neconfirmării învinuirii de promisiune (f.d. 238, vol. XII). 5) la judecarea apelurilor și adoptarea hotărârii s-a adus atingere prevederilor art. 414 alin. (5), 6) și art. 417 Cod de procedură penală. Instanța de apel și-a întemeiat concluziile de încetare pe următoarele probe: ordonanța din 07 martie 2014 (f.d. 11-12, vol. I), ordonanța din 12 martie 2014 (f.d. 15- 16, vol. I), ordonanța privind dispunerea documentării cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice a acțiunilor lui Burlacu Vitalie (f.d. 26, vol. I), încheierea privind autorizarea documentării din 07 martie 2014 (f.d. 30-49, vol. I), stenograma convorbirilor purtate (f.d. 38-49, vol. I), procesul-verbal din 07 aprilie 2014 de examinare a CD (f.d. 54, vol. I), procesul-verbal din 07 martie 2014 de recunoaștere în calitate de corp delict a CD (f.d. 55, vol. I) cât și proces-verbal de înzestrare cu tehnica specială din 07 martie 2014 (f.d. 28, vol. I). Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din probele enunțate supra obiect de cercetare au fost doar încheierea privind autorizarea documentării din 07 martie 2014 (f.d. 30-49, vol. I), procesul-verbal din 07 aprilie 2014 de examinare a CD (f.d. 54, vol. I) și procesul-verbal din 07 martie 2014 de recunoaștere în calitate de corp delict a CD (f.d. 55, vol. I), probe a căror conținut nu a fost contestat de partea apărării (f.d. 22110-2227, vol. XII). Raportând cele descrise în decizie cu cele indicate ca petrecute în ședința instanței de apel, se constată că instanța de apel și-a întemeiat concluziile de încetare pe unele probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, aducând atingere prevederilor art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală. Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă și că chestiunea existenței altor circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală nu a fost pusă în discuție în ședința de judecată. Astfel, din audierea celor petrecute în ședința de judecată rezultă că procurorul a pledat pentru respingerea apelului avocatului Filatov Serghei ca depus peste termen, iar apelurile celorlalți apărători – ca nefondate, iar apărarea a pledat pentru achitarea inculpaților. De asemenea, judecarea apelurilor, în prezenta cauză penală, a fost viciată, or prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, ea trebuie înțeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, 23 o expunere a argumentelor fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să influențeze soluția, să fie clară și precisă, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei. Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (hotărârea CtEDO Perez versus Franța). La caz, apărarea prin apelurile declarate au sesizat despre încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin provocare la săvârșirea infracțiunii și fabricarea dosarului, iar acuzarea a solicitat condamnarea conform învinuirii concretizate. Din lecturarea părții motivante a hotărârii se constată că lipsește o motivare în sensul admiterii sau respingerii argumentelor părți apărării, iar cât privește apelul acuzării printr-o frază generală și formală s-a indicat că „[...] atât la etapa urmăririi penale, cât și la faza cercetării judecătorești, partea acuzării nu a prezentat probe concludente, pertinente, sau în coroborare, care ar fi demonstrat vinovăția lui Burlacu Vitalie și Baglai Irina în săvârșirea infracțiunilor imputate, astfel nu pot fi admise și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, dar urmează a fi excluse, cum indică jurisprudența CtEDO […]”, cu toate că s-a adoptat soluția de admitere a apelurilor și casare totală a sentinței, fără a se indica că, casarea totală a sentinței a fost făcută inclusiv prin prisma prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală (în cazul în care instanța de apel a ajuns la aplicabilitatea acestora), or numai efectul devolutiv al apelului permite ca, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de apelant, să se examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Mai mult, partea motivantă contravine părții dispozitive, or în pct. 9 a deciziei se indică la casarea parțială a sentinței, dar a fost adoptată soluția de casare totală. Tot aici se menționează și că transcrierea din doctrina juridică a descrierii componenței de infracțiune prevăzută de art. 325 Cod penal (f.d. 237-238, vol. XII) nu echivalează cu o motivare în sensul art. 6 CoEDO; 6) concluzia instanței de apel de încălcare a competenței materiale se bazează în exclusivitate pe ordonanța din 07 martie 2014 (f.d. 1 vol. I) care nu conține mențiunea că „procurorul Galeru Vitalie își asumă exercitarea urmăriri penale pe acest caz” fără a aprecia ordonanța procurorului ierarhic superior din 07 martie 2014 prin care […] s-a dispus efectuarea și conducerea acțiunilor de urmărire penală de către procurorul în Procuratura Anticorupție – Vitalie Galeru (f.d. 11, vol. I); 7) instanța de apel declarând nule unele probe nu s-a expus dacă au fost respectate prevederile art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală care stipulează că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen în coroborare cu cele ale art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală potrivit cărora încălcarea oricărei alte prevederi legale decât competenta după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, 24 compunerea acesteia și publicitatea ședinței de judecată, participarea părților în cazurile obligatorii, prezența interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță 8) declarând nulitatea probelor ce rezultă din efectuarea măsurii specială de investigație – fixarea cu ajutorul mijloacelor tehnice, utilizarea aparatelor tehnice de înregistrare a acțiunilor lui Burlacu Vitalie care au avut loc în cadrul întâlnirii cu Cosovan Ghenadie la 07.03.2014 – instanța de apel nu a ținut cont: - de prevederile art. 1324 alin. (3) Cod de procedură penală care permit, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și atunci când există circumstanțe ce nu permit amânare, iar încheierea nu poate fi obținută fără existența unui risc esențial de întârziere care poate conduce la pierderea informațiilor probatorii sau pune în pericolul imediat securitatea persoanelor, autorizarea măsurii speciale de investigații doar în baza ordonanței motivate a procurorului, ca ulterior în termen de 24 de ore toate materialele să fie prezentate judecătorului de instrucție, întru confirmare legalității efectuării acestor măsuri; - că procurorul la 07 martie 2014 a înaintat demers privind legalizarea și autorizarea măsurii speciale de investigații, solicitând constatarea și confirmarea legalității fixării cu ajutorul mijloacelor tehnice, utilizarea aparatelor tehnice de înregistrare a acțiunilor lui Burlacu Vitalie care au avut loc în cadrul întâlnirii cu Cosovan Ghenadie la 07 martie 2014 (f.d. 50-51, vol. I); - prin încheierea judecătorului de instrucție din 07 martie 2014, ce deține calitatea de res judicata (autoritatea lucrului judecat), a fost admis acest demers, motivându-se că este întemeiat și argumentul procurorului precum că întârzierea obținerii autorizației respective de documentare cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice ar fi putut crea prejudicii pentru procesul de probare și exista necesitarea efectuării acestei acțiuni în absența autorizației necesare (f.d. 52-53, vol. I); 9) declarând nulitatea actelor procesuale ce țin de ridicarea a 250000 dolari SUA la 07 martie 2014 transmise lui Cosovan Ghenadie de Burlacu Vitalie în incinta localului „Fresh Line”, instanța de apel a omis să se expună asupra faptului că: - conform procesului-verbal de ridicare din 07 martie 2014: de la Cosovan Ghenadie s-au ridicat mijloace financiare în sumă de 250000 dolari SUA; - în urma numărării mijloacelor financiare acestea sau dovedit a și împachetat în 25 de pachete fiecare conținând câte 100 de bancnote fiecare cu valoare nominală de 100 dolari SUA, adică în total 250000 dolari SUA; - s-au împachetat într-o cutie de culoare albă și s-au sigilat cu o filă pe care sânt aplicate amprente ale ștampilei cu inscripție „pentru pachete, procuratura Republicii Moldova, Procuratura Anticorupție și conducerea urmăririi penale” și aplicate semnăturile participanților; - la efectuarea prezentei acțiuni procesuale au fost utilizate și mijloacele speciale, acțiunile organului de urmărire penală fiind înregistrate video, părțile 25 participante contrasemnând actul și confirmând conformitatea celor efectuate de organul de urmărire penală cu cele indicate în procesul-verbal (f.d. 129, vol. I). De asemenea conform dispozitivului ordonanței din 11 martie 2014 (f.d. 24, vol. II) s-a dispus atât constatarea autenticității bancnotelor cu valoare de 100 dolari SUA în sumă totală de 250000 dolari SUA ridicate de la Cosovan Ghenadie la 07 martie 2014 cât și examinarea acestora în prezența învinuitului Burlacu Vitalie. Burlacu Vitalie și apărătorul acestuia au participat la acțiunea procedurală, ambii neînaintând cereri, demersuri sau obiecții, fapt ce confirmă că obiectul cercetării a constituit banii destinați comiterii presupusei infracțiunii. Mai mult ca atât, conform pct. 4 al ordonanței la dispoziția experților s-a pus cutia de carton de culoare albă, în care se află mijloace financiare în sumă de 250 000 dolari SUA, care este sigilată cu semnăturile participanților la ridicarea lor, iar potrivit procesului-verbal de cercetare din 12.03.2014 cutia de carton de culoare albă și conținutul acesteia la momentul cercetării era integră, efectuându-se în mod repetat numărarea banilor, care s-au împachetat în aceiași cutie, iar din partea participanților, inclusiv a lui Burlacu Vitalie careva obiecții sau cereri nu au parvenit (f.d. 28, vol. II). Totodată, conform actului de expediere și planșetei fotografice anexate, se constată modul în care a fost despachetată cutia cu mijloace bănești, confirmându-se integritatea acesteia la momentul parvenirii în fața experților (f.d. 30-33, vol. II). Mai mult potrivit raportului de expertiză nr. 70-72 din 12, 13 martie 2014 s-a constatat că cutia la examinarea acesteia era integră, corespunzând modului în care a fost ambalată la cercetarea dânsei, iar la deschierea ei s-au extras 25 legături a câte 100 bancnote fiecare cu nominalul fiecărei de 100 dolari SUA și că despachetarea pachetului cât și examinarea conținutului acestuia s-a petrecut în prezența lui Burlacu Vitalie, întocmindu-se un proces-verbal (f.d. 36, vol. II); 10) instanța de apel a constatat și că lipsește ordonanța în baza căreia urma să fie inițiată procedura de ridicare a mijloacelor bănești din incinta filialei Botanica a BC Energbank situată pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal 76, fără a se expune asupra faptului că la materialele cauzei penale au fost anexate: - demersul din 12 martie 2014 potrivit căruia se solicită judecătorului de instrucție autorizarea ridicării și examinării obiectelor aflate în safeul metalic înregistrat la 14.02.2014 după învinuita Baglai Irina la BC Energbank, filiala Botanica, situată pe adresa mun. Chișinău bd. Decebal 76 (f.d. 189-190, vol. I); - ordonanța procurorului din 12 martie 2014 prin care a fost inițiată procedura de ridicare și examinare a obiectelor aflate în safeul metalic înregistrat la 14 februarie 2014 după învinuita Baglai Irina la BC Energbank, filiala Botanica, situată pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal 76 (f.d. 191-192, vol. I); - încheierea judecătorului de instrucție din 12 martie 2014 (dosar nr. 11-796- 14), ce deține calitatea de res judicata (autoritatea lucrului judecat), prin care s-a dispus autorizarea efectuării ridicării și examinării obiectelor aflate în safeul metalic înregistrat la 14 februarie 2014 după învinuita Baglai Irina la BC Energbank, filiala Botanica, situată pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal 76 (f.d. 193 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 12 martie 2014 potrivit căruia a fost efectuată ridicarea și examinarea obiectelor aflate în safeul metalic înregistrat la 14 februarie 26 2014 după învinuita Baglai Irina la BC Energbank, filiala Botanica, situată pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal 76 (f.d. 194-196, vol. I). 11) instanța de apel nu era în drept de a se expune cu referire la necesitatea efectuării măsurii speciale de investigație livrarea controlată, de vreme ce normele Codului de procedură penală stipulează că efectuarea acțiunilor procesuale este lăsată la discreția organului de urmărire penală, reieșind din necesitatea acumulării unor probe în cadrul urmăririi penale, sarcina prezentării probelor învinuirii revenindu-i procurorului, iar judecătorul judecă materialele și cauzele penale conform legii și propriei convingeri, bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă (art. 24 în coroborare cu art. 26 Cod de procedură penală). Reieșind din cele descrise, Colegiul constată că, chestiunile asupra cărora instanța de apel trebuia să se pronunțe, nu au fost examinate în mod corespunzător, ca o chestiune de proces echitabil, iar omisiunea instanței de apel de a se expune argumentat asupra chestiunilor arătate supra, este cu certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea cauzei. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, iar în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție/nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 14.1. Cu referire la cerința adoptării unei încheierii interlocutorii, Colegiul Penal lărgit specifică că aceasta nu poate fi admise deoarece o încheiere interlocutorie poate fi adoptată numai în cazul constatării faptelor de încălcare a legalității și a drepturilor omului, obiectul încheierii interlocutorii constituind: - acțiunile ilegale ale unor persoane ce au contribuit la săvârșirea infracțiunii; - acțiuni ilegale comise de organele de urmărire penală și procuror în cursul urmăririi penale; - acțiuni ilegale ale unor cetățeni sau persoane cu funcții de răspundere; - acțiuni ilegale comise de părțile procesului în timpul judecării; - acte ilegale emise de ministere, departamente și alte autorități publice centrale și locale (cu excepția celor care se supun controlului constituționalității potrivit legii). Astfel, legea nu prevede o adoptare a unei încheieri interlocutorii în privința unui judecător în parte sau a unui complet de judecată cu atât mai mult că principiul independenței justiției presupune independentă fiecărui judecător în parte în exercitarea funcțiilor judiciare și că judecătorii trebuie să ia decizii în mod independent și imparțial și să poată acționa fără nici un fel de restricții, influențe 27 nepotrivite, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, fie chiar autorități judiciare, or organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, SCUTELNIC Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2020 și încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 august 2020, în cauza penală privindu-i pe Burlacu Vitalie XXXXX și Baglai Irina XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia pronunțată integral la 09 aprilie 2021. Președinte DIACONU Iurie Judecători CATAN Liliana GUZUN Ion TOMA Nadejda BOICO Victor 28