1ra-103/2021 — art.217-1 alin.4 lit. d CP; art.217 alin.4 lit. b CP

1ra-103/2021 — art.217-1 alin.4 lit. d CP; art.217 alin.4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-103/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Andronic Natalia, de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului

Mincenco Vitalii, de către avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Tcaciuc

Vitalii și Tcaciuc Margarita și de către inculpata Tcaciuc Margarita, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2019 și sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 august 2018, în cauza penală în

privința lui,

Tcaciuc Vitalii XXXXX, născut la XXXXX.

Tcaciuc Margarita XXXXX, născută la

XXXXX.

Mincenco Vitalii XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 10.08.2017 – 10.08.2018

instanța de apel: 19.11.2018 – 10.06.2019

instanța de recurs ordinar: 04.08.2020 – 02.03.2021

A C O N S T A T A T :

Tcaciuc Vitalii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa închisorii pe un

termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de

circulația legală a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen

de 5 (cinci) ani.

S-a aplicat lui Tcaciuc Vitalii măsura preventivă arestarea preventivă, care

urmează a fi pusă în executare de la momentul reținerii lui și care urmează să fie

aplicată până la devenirea definitivă a sentinței.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea urmând a fi calculat din

momentul reținerii inculpatului, cu includerea în termenul de pedeapsă stabilit,

timpul aflării inculpatului în stare de arestare preventivă de la 02 mai 2017 până

1

la 17 august 2017.

Executarea pedepsei stabilite inculpatului Tcaciuc Vitalii a fost pusă în

sarcina IP Botanica, al DP mun. Chișinău al IGP, în partea ce ține de reținere

(conform prevederilor art. 196 alin. (3) Cod de executare) și penitenciarului

respectiv, stabilit de Departamentul Instituții Penitenciare pentru executarea

sentinței.

A fost achitat Tcaciuc Vitalii învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința învinuirii de purtare a munițiilor fără

autorizația corespunzătoare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

A fost încetat procesul penal în cauza privind învinuirea pe Tcaciuc Vitalii

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură

cu existența altor circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la

răspundere penală.

Tcaciuc Margarita a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa

închisorii pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executare în penitenciar de tip închis

pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate ce ține de circulația legală a drogurilor, etnobotanicelor și

analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

S-a aplicat lui Tcaciuc Margarita măsura preventivă arestarea preventivă,

care urmează a fi pusă în executare de la momentul reținerii ei și care urmează să

fie aplicată până la devenirea definitivă a sentinței.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea urmând a fi calculat din

momentul reținerii inculpatei.

Executarea pedepsei stabilite inculpatei Tcaciuc Margarita pus în sarcina IP

Botanica, al DP mun. Chișinău al IGP, în partea ce ține de reținere (conform

prevederilor art. 196 alin. (3) Cod de executare) și penitenciarului respectiv, stabilit

de Departamentul Instituții Penitenciare pentru executarea sentinței.

A fost achitată Tcaciuc Margarita învinuită de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința învinuirii de purtare a

munițiilor fără autorizația corespunzătoare, pe motiv că fapta inculpatei nu

întrunește elementele infracțiunii.

A fost încetat procesul penal în cauza privind învinuirea pe Tcaciuc

Margarita de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal,

în legătură cu existența altor circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea

la răspundere penală.

Mincenco Vitalii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa închisorii

pe un termen de 4 (patru) ani, 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate ce ține de circulația legală a drogurilor, etnobotanicelor și

analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

2

parțial al pedepselor aplicate s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Mincenco Vitalii -

de 7 (șapte) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate ce ține de circulația legală a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor

acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

Începutul termenului de executare a pedepsei urmând a fi calculat de la

momentul devenirii definitive a sentinței, cu includerea în acest termen a duratei

pedepsei executate până la devenirea definitivă a sentinței, în baza deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20.06.2017.

A fost revocată măsura lăsării inculpatului Mincenco Vitalii în izolatorul de

urmărire penală al Penitenciarului nr. 13-Chișinău.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Tcaciuc Vitalii, intenționat, în perioada nestabilită de organul de urmărire penală,

din surse necunoscute, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Tcaciuc

Margarita, urmărind scopul de cupiditate, au asigurat procurarea și păstrarea

drogurilor la domiciliul său, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, în scopul

comercializării lor ulterioare diferitor persoane, contra diverse sume bănești, până

la data de 02.05.2017, când, în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul de pe

adresa menționată, au fost depistate și ridicate droguri după cum urmează:

- substanță de culoare cafenie din pachetul improvizat dintr-un fragment de

folie de staniol, precum și substanța cu aspect de praf de culoare albă din interiorul

unui pachet din polimer de tip ziplock, care constituie substanța stupefiantă PVP,

cu cantitatea totală 0,095 g (0,006g + 0,089 g), și care a fost depistată la domiciliul

sus menționat, precum și substanță sub formă de pulbere de culoare albă care a

fost aruncată peste geam în cadrul efectuării percheziției la domiciliul sus

menționat la data de 02.05.2017, care constituie substanța stupefiantă PVP, cu

cantitatea de 0,978 g, substanțe a căror cantitate totală de 1,073 g, conform pct. 148

al HG nr. 79, din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, constituie proporții deosebit de mari și potrivit art.

1341 Cod penal, constituie drog;

- pe suprafața interioară a fragmentului de tub din polimer de culoare verde

și în flaconul gol din sticlă cu о etichetă cu inscripția „Valeriana Borisov” depistate

și ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de PVP, care se atribuie la

substanțe stupefiante și care, potrivit art. 1341 Cod penal, constituie drog;

- mase vegetale uscate și mărunțite de culoare verde din interiorul

pachetului de polimer incolor de tip ziplock, din interiorul râșniței din metal de

culoare sură, din interiorul pachetului improvizat dintr-un fragment de hârtie de

culoare albă, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă substanța

stupefiantă marihuana, cu cantitatea totală de 0,956 g (0,160g+0,614g+0,182g), care,

potrivit pct. 7 al HG nr. 79, din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor

stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nu constituie nici proporții mici și

3

potrivit art. 1341 Cod penal, constituie drog;

- depuneri de culoare cafenie pe suprafața interioară a scrumierei de culoare

sură, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, care reprezintă substanța

stupefiantă rășină de cannabis, (cannabis-materie uscată) cu cantitatea de 0,083 g

și care, potrivit pct. 7 al HG nr. 79, din 23.01.2006, privind aprobarea Listei

substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari și

potrivit art. 1341 Cod penal, constituie drog;

- mase vegetale uscate și mărunțite de culoare galben-cafeniu, de culoare

cafeniu-închis, cât și de culoare galbenă, ridicate din domiciliul sus menționat, care

sunt îmbibate cu substanța psihotropă XLR-11, cu cantitatea totală de 31,654 g

(0,416g+30,355g+0,883g), care conform pct. 168 al HG nr. 79, din 23.01.2006,

privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

constituie proporții deosebit de mari și potrivit art. 1341 Cod penal, constituie

drog;

- trei substanțe cu aspect de bulgări de culoare gălbuie din interiorul

pachetelor de polimer incolor de tip ziplock, ce conțin substanța psihotropă XLR-

11, cu cantitatea totală de 5,466 g. (1,212 g.+l,503 g.+2,751 g.), care conform pct. 168

al HG nr. 79, din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, constituie proporții deosebit de mari și potrivit art.

1341 Cod penal, constituie drog;

- două pastile de culoare albă și forma rotundă pe una din suprafețe având

ștanțat simbolul ,,Az 0.5”, din interiorul pachetului din polimer incolor de tip

ziplock, depistate si ridicate în aceleași circumstanțe, ce constituie substanța

psihotropă alprazolam, cu cantitatea totală 0,001 g. (0,0005 x 2), care conform pct.

54 al HG nr. 79, din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, constituie proporții deosebit de mari și potrivit art.

1341 Cod penal, constituie drog;

- pe suprafața interioară a două fragmente de tub de sticlă, depistate și

ridicate în aceleași circumstanțe, s-a depistat urme de XLR-11, care se atribuie la

substanțele psihotrope; urme de PVP, care se atribuie la substanțele stupefiante;

urme de MDPPP-(C14H17NO3), care constituie analog al substanței psihotrope

MDMA și urme de TMCP-2201-(C21H28FNO), care constituie analog al substanței

psihotrope XLR-11 și potrivit art. 1341 Cod penal, constituie droguri;

- pe suprafața interioară a fragmentului de tub din polimer de culoare oranj,

depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, s-a depistat urme de PVP, care se

atribuie la substanțele stupefiante; urme de, care constituie analog al substanței

psihotrope MDMA și potrivit art. 1341 Cod penal, constituie droguri;

- substanță cu aspect de praf de culoare albă în interiorul unui pachet de tip

ziplock din polimer care constituie substanța MDPPP-(C14H17NO3 ), care

constituie analog al substanței psihotrope MDMA, cu cantitatea de 0,366 g. și care,

4

potrivit pct. 10 al HG nr. 79, din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor

stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari și potrivit art.

1341 Cod penal, constituie drog.

Tot ei Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita, neavând autorizația

corespunzătoare de păstrare a munițiilor, au păstrat până la data de 02.05.2017,

trei cartușe (1 cartuș militar de calibrul 7,62x39 mm) cu lovitura centrală și 2

cartușe de cal. 22LR (5,6x15,5 mm.) cu lovitură circulară, care, potrivit raportului

de expertiză nr. XXXXX din 18 mai 2017, se referă la categoria munițiilor letale și

sunt valabile pentru efectuarea tragerilor, când au fost depistate și ridicate în

cadrul efectuării percheziției la domiciliul lor, situat în mun. Chișinău, str.

XXXXX.

Mincenco Vitalii în perioada nestabilită de organul de urmărire penală, din

surse necunoscute, ilegal a procurat masa vegetală în cantitate totală de 5,11 g.,

conținând cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, analog al substanței stupefiante

AB-PINACA-CHM, care, potrivit pct. 193 al HG nr. 79, din 23.01.2006, privind

aprobarea listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții deosebit de mari și potrivit art. 1341 Cod penal, constituie drog.

Tot Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita, sunt învinuiți de faptul că în

aceleași circumstanțe precum sunt descrise în pct. 1 din prezenta sentință au

asigurat procurarea și păstrarea drogurilor la domiciliul său, situat în mun.

Chișinău, str. XXXXX, în scopul comercializării lor ulterioare diferitor persoane,

contra diverse sume bănești, până la data de 02.05.2017, când, în rezultatul

percheziției efectuate la domiciliul de pe adresa menționată, au fost depistate și

ridicate droguri după cum urmează:

- mase vegetale uscate și mărunțite de culoare galbenă (31,418g), de culoare

combinat galben -violet și verde (29,820 g), substanța cu aspect de praf de culoare

albă (40,855g) din interiorul unui pachet din polimer incolor, pe suprafața

interioară a seringilor goale confecționate din polimer cu capacitatea de 1 ml/cc, în

zele substanțe cu aspect de praf de culoare albă din interiorul pachetelor de

polimer de tip zip-lock, precum și pe suprafața cântarului electronic depistate și

ridicate în aceleași circumstanțe, careva substanțe stupefiante, psihotrope sau

precursori ai acestora n-au fost depistate din biblioteca de mass-spectre -NST MS

2014 a cromatografului cu gaze „Agilent Technologies 7890B” GC System;

- în substanța de culoare bej din seringa medicinală confecționată din

polimer de culoare verde, cu capacitate de 5 ml, depistată și ridicată în aceleași

circumstanțe, metamfetamin, alcaloizi narcoativi de opiu (morfină, codeină),

precum și derivatele lui (heroina), amfetamina, matamfetamina, MDMA și

tramadol nu s-au depistat.

Astfel, pe acest capăt de învinuire, de către organul de urmărire penală

Tcaciuc Vitalii Mihail și Tcaciuc Margarita Vasilii au fost învinuiți de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică procurarea,

păstrarea în scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală a drogurilor, etnobotanicelor

5

sau analogilor acestora, săvârșite în proporții deosebit de mari, de două sau mai

multe persoane.

Tot Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita, sunt învinuiți de faptul că în

aceleași circumstanțe precum sunt descrise în pct. 1 din prezenta sentință au

asigurat procurarea și păstrarea drogurilor la domiciliul său, situat în mun.

Chișinău, str. XXXXX, în scopul comercializării lor ulterioare diferitor persoane,

contra diverse sume bănești, până la data de 02.05.2017, când, în rezultatul

percheziției efectuate la domiciliul de pe adresa menționată, au fost depistate și

ridicate drogurile ante menționate în pct. 1 din prezenta sentință, fiindu-le

incriminat și semnul calificativ prevăzut de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal,

înstrăinarea ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite

în proporții deosebit de mari, de două sau mai multe persoane.

Tot Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita, sunt învinuiți de comiterea în

circumstanțele expuse în pct. 1.1. din prezenta sentință a purtării munițiilor.

Astfel, acțiunile numiților au fost încadrate în prevederile art. 290 alin. (2) lit. b)

Cod penal.

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Carolina

Lupașcu prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Central din 10 august 2018 prin care Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Mărgărita,

învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal,

au fost achitați în privința învinuirii de purtare a munițiilor fără autorizația

corespunzătoare, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele

infracțiunii, iar procesul penal în cauza privind învinuirea pe Tcaciuc Vitalii și

Tcaciuc Margarita de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b)

Cod penal, a fost încetat în legătură cu existența altor circumstanțe care exclud sau

condiționează tragerea la răspundere penală. Pronunțarea unei noi hotărâri,

conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște vinovat pe

Tcaciuc Vitalii de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.290 alin.(2) lit. b) Cod

Penal și a-i stabili în baza acestei legi, o pedeapsă sub formă de închisoare pe

termen de 3 ani. Menținerea condamnării în privința lui Tcaciuc Vitalii prin care a

fost declarat vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit.

d) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa închisorii pe un termen de 8 (opt) ani, cu

executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația legală a

drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani, cu

aplicarea art.84 alin. 1,2 Cod Penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i

stabili lui Tcaciuc Vitalii o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen

de 10 ani, cu ispășire în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani.

Menținerea condamnării în privința lui Tcaciuc Margarita prin care a fost declarată

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal,

stabilindu-i-se pedeapsa închisorii pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executare în

penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

6

de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația legală a drogurilor,

etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani, cu aplicarea

art.84 alin.1,2 Cod Penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui

Tcaciuc Margarita o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 8

ani, cu ispășirea în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții au de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani.

Menținerea condamnării în privința lui Mincenco Vitalii prin care a fost declarat

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

stabilindu-i-se pedeapsa închisorii pe un termen de 4 (patru) ani, 6 (șase) luni, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația legală a

drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani, iar

în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial

al pedepselor aplicate se stabilește pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația legală a

drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

Încasarea din contul inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita, solidar,

cheltuieli în mărime de 10 080 lei, suportate pentru efectuarea expertizelor. A

încasa din contul inculpatului Mincenco Vitalii cheltuieli în mărime de 1680 lei,

suportate pentru efectuarea expertizei nr. XXXXX din 26.06.2017;

- avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu rejudecarea cauzei

și emiterea unei decizii, prin care Tcaciuc Margarita și Tcaciuc Vitalii să fie achitați

întrucât fapta nu a fost săvârșită de către aceștia iar faptele acestora nu întrunesc

elementele infracțiunii;

- avocatul Ion Luca în interesele inculpatului Mincenco Vitalii a prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței în partea ce ține de condamnarea lui

Mincenco Vitalii în comiterea infracțiuni prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod

penal și pronunțarea unei decizii de achitare potrivit modului stabilit pentru

prima instanță în conformitate cu prevederile art.390 alin.(l) pct. 1) și pct.3) Cod

de procedură penală, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiuni;

- inculpatul Mincenco Vitalii prin care a solicitat casarea sentinței instanței

de fond.

3.1. În susținerea apelului procurorul a indicat că:

- consideră sentința vădit ilegală, în partea ce ține de achitarea lui Tcaciuc

Vitalii și Tcaciuc Margarita pentru elementul calificativ al art. 290 alin.2 lit. b) Cod

Penal - purtarea munițiilor, precum și în partea ce ține de încetarea procesului

penal în privința lui Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita pentru elementul

calificativ al art. 290 alin.2 lit. b) Cod Penal - păstrarea munițiilor, din care motive

urmează fi anulată de drept;

- sentința în partea ce ține de achitarea lui Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita, în privința învinuirii de purtare a munițiilor fără autorizația

7

corespunzătoare, precum și sentința de încetare a procesului penal în privința lui

Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita, în privința învinuirii de păstrare a munițiilor

fără autorizația corespunzătoare, este ilegală, deoarece în cadrul judecării cauzei

a fost constatat cert că, ultimii au comis infracțiunea prevăzută de art.290 alin.2 lit.

b) Cod Penal;

- în motivarea sentinței, instanța a menționat următoarele : „în latura

învinuirii formulate inculpaților în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal și anume

a semnului purtarea munițiilor, având în vedere constatările instanței de judecată

privind lipsa în acțiunile inculpaților a acestui semn calificativ, care are ca efect

pronunțarea unei sentințe de achitare a lui Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Mărgărita pe

acest capăt de acuzare, instanța de judecată va acorda efect primordial anume

acestei soluții, punând în valoare efectul ei de reabilitare pe care o are în privința

inculpaților. Cu referire la celălalt capăt de acuzare, având în vedere constatarea

privind încălcarea dreptului inculpaților la un proces echitabil, instanța consideră

necesar de a dispune soluția încetării procesului penal pe motiv că există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală”. Cu

concluziile instanței, acuzarea este categoric în dezacord, or, în cadrul procesului

de judecată a fost constatat cu certitudine că soții Tcaciuc, neavând dreptul de

purtare și păstrarea a munițiilor, au păstrat în apartamentul acestora nr.1 din str.

XXXXX, mun. Chișinău, până la data de 02.05.2017, trei cartușe (1 cartuș militar

de calibrul 7,62x39 mm) cu lovitura centrală; 2 cartușe de cal.22LR (5,6x15,5 mm.)

cu lovitură circulară, când au fost depistate și ridicate în cadrul efectuării

percheziției la domiciliul său, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX. Potrivit

raportului de expertiză nr. XXXXX din 18 mai 2017 cartușele depistate și ridicate

de la domiciliul lui Tcaciuc Vitalii, se referă la categoria munițiilor letale, și sunt

valabile pentru efectuarea tragerilor”;

- acuzatorul de stat, a incriminat atât lui Tcaciuc Vitalii, cât și Mărgăritei

Tcaciuc, purtarea și păstrarea ilegală munițiilor, calificând acțiunile acestora

potrivit art. 290 alin. 2 lit. b) Cod Penal. Astfel, concluzia instanței precum că

învinuirea formulată lui Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita nu este clară, concretă

și previzibilă, este greșită, ori, potrivit actului final de învinuire - rechizitoriul, atât

lui Tcaciuc Vitalii, cât și Mărgăritei Tcaciuc îi este incriminată comiterea infracțiuni

prevăzută de art. 290 alin.2 lit. b) Cod Penal, în acest sens fiind relevante

materialele percheziției la domiciliul inculpaților în care au fost depistate trei

cartușe, care potrivit rezultatelor expertizei balistice se referă la categoria

munițiilor letale, și sunt valabile pentru efectuarea tragerilor;

- latura obiectivă a componenței de infracțiune specificată la art.290 alin.2

lit. b) din Codul penal a fost confirmată pe deplin în cadrul cercetării judecătorești,

iar instanța de judecată a dat o apreciere eronată și neobiectivă a probelor acuzării,

pronunțând în consecință o sentință atât de achitare, cât și de încetare a procesului

penal;

- trebuie să fie respectată prevederea art. 61 Cod penal, conform cărui,

pedeapsa care se aplică urmează să își atingă scopul de restabilire a echității sociale

și prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane. Ca consecință

8

dedusă din argumentările și constatările de mai sus, instanța de judecată urmează

a-i recunoaște pe Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita vinovați în comiterea

infracțiunii incriminate și a le stabili o pedeapsă penală în limitele acestei norme;

- la cauza penală, acuzatorul de stat a prezentat informația privind suma

integrală a cheltuielilor privind efectuarea expertizei, care conform rapoartelor de

expertiză, constituie suma de 11760 lei total. Astfel că, instanța în conformitate cu

prevederile art.art.385 pct. 14), 395 alin.(5) Cod de procedură penală urma să se

expună în sentința de condamnare și la latura civilă’’ cine și în ce proporții trebuie

obligat să plătească cheltuielile judiciare”.

3.2. În susținerea apelului avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților

Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita a indicat că:

- instanța incorect a ajuns la concluzia că cet. Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc

Margarita se fac vinovați de infracțiunea încriminată. Apărarea în susținerile

verbale a solicitata achitarea inculpaților pe motiv că acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiuni. În aceste circumstanțe instanța de

fond a dat o apreciere eronată probelor prezentate de către acuzare și cercetate în

cadrul ședinței de judecată;

- urmează a fi luat în considerație și faptul că instanța de fond corect i-a

achitat pe inculpați pe episodul ce vizează o infracțiune prevăzută de art. 290 alin.

(2) lit. b) Cod penal;

- nici unul din calificativele învinuirii aduse inculpaților nu și-au găsit

confirmare în cadrul cercetării judecătorești, or, la materialele cauzei lipsesc careva

probe plauzibile, precum că inculpații au înstrăinat ilegal careva droguri la fel

lipsesc si probe care demonstrează că aceștia au avut intenția de înstrăinare a

drogurilor;

- învinuirea înaintată este neclară, superficială nefiind indicat prin care

acțiuni concrete cet. Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita a săvârșit infracțiunea de

înstrăinare ilegală a drogurilor, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a

drepturilor inculpatului prevăzute de art. 6 CEDO;

- la pct. 4.2 din sentință corect a constatat că nu a fost demonstrat faptul

înstrăinării ilegale a drogurilor însă contrar acestor constatări i-a condamnat pe

art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal;

- învinuirea înaintată lui Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita a fost combătută

prin declarațiile martorilor Cecan Constanța și Velimbovschi Vladislav care în

cadrul cercetării judecătorești au declarat că cet. Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita

nu au înstrăinat droguri și nu au avut scopul de a le înstrăina;

- instanța de fond nu a apreciat separat fiecare probă prezentată de părți, nu

le-a supus unei analize minuțioase și desfășurate, nu s-a expus asupra

admisibilității sau inadmisibilității acestora cu o argumentare clară a concluziilor

sale, apreciind la general printr-o frază „argumentele nefondate ale apărării” fără

o motivare plauzibilă în acest sens. Astfel instanța de fond contrar prevederilor

legale a dat o apreciere credibilă declarațiilor martorului Velimbovschi Vladislav

depuse la faza de urmărire penală și nu a dat o apreciere pertinentă declarațiilor

depuse în cadrul ședinței de judecată prin care acesta nu și-a menținut declarațiile

9

date la urmărirea penală pe motive întemeiate și în cadrul ședinței de judecată a

declarat că cet. Tcaciuc Vitalie și Margarita nu au înstrăinat droguri. Instanța

ierarhic inferioară doar a transcris declarațiile martorilor audiați în instanța de

fond, fără a analiza conținutul acestora și fără a dezvălui concluziile sale asupra

fiecărei probe separat. Modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de

fond nu a apreciat probele prezentate de participanții la proces, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării acestora, ca

apoi să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității probei respective,

expunând temeiul respectiv în decizia sa;

- acțiunile inculpaților nu pot fi calificate ca circulație ilegală a drogurilor în

scop de înstrăinare, deoarece nu s-a demonstrat faptul, că la momentul deținerii

drogurilor aceștia urmăreau scopul înstrăinării substanțelor narcotice, deoarece

Tcaciuc Vitalie este consumator de droguri și la momentul deținerii drogurilor

acesta le consuma personal iar declarațiile acestuia colaborează cu probele

prezentate și cercetate în cadrul examinării cauzei penale. Astfel, nu au fost aduse

probe care ar confirma că inculpații încă la momentul intrării în stăpânire asupra

drogurilor urmăreau scopul înstrăinării acestora;

- în calitate de bănuit învinuit și ulterior de inculpat, Tcaciuc Vitalii și

Tcaciuc Margarita au dat tot timpul declarații veridice și necontradictorii pe caz,

susținând că nu sunt vinovați și au relatat cu lux de amănunte circumstanțele

nevinovăției sale. Deși Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita sunt nevinovați în

comiterea infracțiuni incriminate aceștia pe tot parcursul cauzei nu a încercat să

perturbeze activitatea O.U.P cât și s-au prezentat tot timpul în fața instanței fără a

încerca să se eschiveze fapt ce demonstrează repetat atât atitudinea acestora față

de înfăptuirea unei echități sociale cât și achitarea de către instanță a acestuia;

- în cadrul audierii cet. Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita aceștia cu lux de

amănunte au relatat că nu recunosc vina incriminată. In acest context Tcaciuc

Margarita a menționat că domiciliază cu Tcaciuc Vitalii de aproximativ un an,

anterior cu acesta locuind fosta sa concubină de aproximativ cincisprezece ani.

Totodată Tcaciuc Vitalii a relatat că substanțele de origine psihotropă depistate în

locuința sa îi aparțin și au fost obținute pentru consum propriu iar soției sale

Tcaciuc Margarita îi comunica că consumă medicamente și nu substanțe

psihotrope interzise. În acest mod în urma audierii s-a confirmat faptul că Tcaciuc

Margarita nu a comis faptele incriminate iar Tcaciuc Vitalie consuma substanțele

depistate doar în scop personal fără a avea intenția de a le înstrăina;

- instanța de fond eronat a mai reținut că a fost stabilit că inculpații au

procurat droguri ori probe care demonstrează acest fapt la materialele cauzei

lipsesc la fel lipsesc și achizițiile de control.

3.3. În susținerea apelului avocatul Ion Luca în numele inculpatului

Mincenco Vitalii a indicat că:

- cu sentința nu este de acord deoarece instanța de fond a examinat

superficial materialele cauzei penale, nu a coroborat probele examinate în cadrul

cercetării judecătorești cu toate circumstanțele de fapt iar pe cale de consecință a

adoptat o sentință ilegală și neîntemeiată. Consideră inculpatul Mincenco Vitalii

10

că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită vinovăția sa în comiterea

infracțiunii incriminate;

- la judecarea cauzei penale au fost ignorate o serie de drepturi

fundamentale care sunt garantate atât de Constituția RM, Codul de Procedură

Penală cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum: accesul liber

la justiție (art.20 din Constituție), dreptul la apărare (art.26 din Constituție),

dreptul la un proces echitabil (art.6 din Convenție). Or, potrivit prevederilor

art.114 din Constituție justiția se înfăptuiește în numele legii de către instanțele

judecătorești;

- de la bun început au menționat despre faptul că apărarea în instanța de

fond a menționat despre faptul că urmărirea penală a fost una foarte defectuoasă

iar organul de urmărire penală nu a întreprins toate acțiunile prevăzute de lege în

vederea stabilirii adevărului obiectiv. Or, inculpatul Mincenco Vitalii la fel a

invocat în fața instanței de judecată că la momentul efectuării percheziției

colaboratorii de politie au aplicat forța fizică față de inculpat care a dus la starea

de inconștiență. Totodată inculpatul a comunicat instanței de judecată că este

vorbitor de limbă rusă iar colaboratorii de poliție nu i-au explicat drepturile sale

procesuale pentru a-i oferi posibilitatea de a se apăra cum prevede Codul de

procedură penală. Acest detaliu se confirmă prin faptul că pe actele de procedură

întocmite împotriva lui Mincenco Vitalii lipsește semnătura inculpatului. Or, în

acest caz au fost ignorate prevederile art.1 alin.(3) Cod de procedură penală care

prevede că „organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul

procesului sânt obligate să activeze în așa mod încât nici o persoană să nu fie

neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată și ca nici o persoană să nu fie

supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrângere”.

Totodată art.l7 alin.(2) Cod de procedură penală prevede în mod expres că

„organul de urmărire penală si instanța judecătorească sânt obligate să asigure

participanților la procesul penal deplina exercitare a drepturilor lor procesuale, în

condițiile prezentului cod”. Or, potrivit pct.2 al hotărârii explicative a plenului

Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării legislației pentru

asigurarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului, inculpatului și

condamnatului în procedură penală nr.1 din 24.12.2010 se reține faptul că dreptul

la apărare constă în totalitatea prerogativelor, facultăților și posibilităților de care,

potrivit legii, dispun justițiabilii pentru a-si apăra interesele;

- își exprimă indignarea față de modalitatea de apreciere a probelor cercetate

în ședința de judecată și în baza cărora Mincenco Vitalii a fost recunoscut vinovat,

pe nedrept, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal.

Ignorarea poziției procesuale a inculpatului din motiv că la domiciliul inculpatului

au fost găsite droguri în proporție deosebit de mari iar inculpatul nu a prezentat

careva date care ar indica că nu au fost procurate și păstrate de către inculpat este

una contrară prevederilor art.6 paragraful (1) al Convecției Europene a

Drepturilor Omului;

- acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar confirma faptul că acțiunea

procesuală de percheziție a fost efectuată în strictă conformitate cu prevederile

11

legale. Or, sarcina probațiunii precum că persona nu a fost agresată fizic de către

colaboratorii de poliție îi revine în exclusivitate acuzării și nu părții apărării. Prin

asemenea argument instanța de fond nu face altceva decât să ignore principiul

prezumției nevinovăției garantat de art.6 paragraful 2 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului. Or, o asemenea situație nu face altceva decât să observăm că

există o incertitudine juridică întru demonstrarea vinovăției inculpatului iar alte

mijloace de probă în instanța de judecată nu au fost administrate. Totodată art.8

alin.(3) din Codul de procedură penală ne spune destul de clar că „toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului”. 1.Neluarea în

considerare a declarațiilor lui Mincenco Vitalii nu face decât să atragă atenția

instanței de judecată că sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central pronunțată

la 10.08.2018 este una „solită de fapte probatorii” care în consecință nu face decât

să demonstreze că nu există fapta infracțiunii și prin urmare fapta de care este

învinuit Mincenco Vitalii nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Totodată acest fapt evidențiază că urmărirea penală a fost una foarte defectuoasă.

3.4. În susținerea apelului inculpatul a indicat că tutunul se afla în scrumieră

și nu cunoaște de unde un pachețel cu drog a apărut la domiciliul său. A solicitat

disjungerea dosarului deoarece nu are nici o legătură cu Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita.

a fost respinse ca nefondate apelurile și menținută fără modificări, sentința.

Termenul ispășirii pedepsei lui Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita de

calculat din momentul pronunțării prezentei decizii – 10.06.2019, cu includerea în

acest termen:

- lui Tcaciuc Vitalii a duratei ținerii lui sub arest preventiv de la 02.05.2017

până la 17.08.2017 și de la 04.10.2018 până la 10.06.2019, inclusiv;

- lui Tcaciuc Margarita a duratei ținerii ei sub arest preventiv de la 04.10.2018

până la 22.04.2019, inclusiv.

A fost respinsă ca nefondată cerința procurorului cu privire la încasarea din

contul inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita a cheltuielilor judiciare

suportate pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 10080 lei.

A fost respinsă ca nefondată cerința procurorului cu privire la încasarea din

contul inculpatului Mincenco Vitalii a cheltuielilor judiciare suportate pentru

efectuarea expertizei judiciare în mărime de 1680 lei.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, cu toate că

inculpații Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita și Mincenco Vitalii, nu au recunoscut

vina de comiterea infracțiunilor incriminate, vina acestora se dovedește prin

ansamblul probator și anume prin declarațiile martorului Cecan Costanța;

declarațiile martorului Velimbovschi Leonid; ordonanța de pornire a urmăririi

penale din 05.04.2017. (Vol. I, f.d.1); procesul-verbal de consemnare a măsurilor

speciale de investigații din 11.05.2017(Vol. I, f.d. 24-56); plicul în care este anexat

un CD audio. (Vol. I, f.d.63); procesul-verbal de percheziție din 11.05.2017(Vol. I,

f.d.69-73); procesul-verbal de cercetare la fața locului pe str. XXXXX cu

12

participarea lui Tcaciuc Vitalii, însoțit de foto-tabel în cadrul căreia au fost

depistate droguri. (Vol. I, f.d.74-77); certificat de cazier judiciar pe numele

inculpatului Tcaciuc Vitalii. (Vol. I, f.d.133-134); raportul de expertiză nr.34/12/l-

R-3199 din 14.06.2017(Vol. I, f.d.150-161); raportul de expertiză nr. XXXXX din

09.06.2017 (Vol. I, f.d.171-174); procesul-verbal de percheziție din 17.05.2017 (Vol.

I, f.d.181-184); certificat de cazier judiciar pe numele inculpatului Mincenco Vitalii

(Vol. I, f.d.242-246); raportul de expertiză nr. XXXXX din 26.06.2017(Vol. I,

f.d.252-255); ordonanța de pornire a urmăririi penale din 02.06.2017. (Vol. II, f.d.1);

raportul de expertiză nr. XXXXX din 18 mai 2017 (Vol. II, f.d.17-19); chitanța nr.

31 despre primirea corpurilor delicte pe cauza penală nr. XXXXX (Vol. II, f.d.24),

precum și corpurile delicte.

Instanța de apel a reținut că în rezultatul analizei probele administrate în

cursul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată a instanței de fond și a

instanței de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală, în

virtutea cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor, instanța de judecată, apreciindu-le

conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub

toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, se ajunge la concluzia că

acțiunile inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita au fost corect încadrate

în prevederile art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal: procurarea și păstrarea în scop

de înstrăinare, a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în

proporții deosebit de mari, de două persoane.

Inculpații nominalizați prin acțiunile sale au atentat la obiectul juridic

special al infracțiunii care îl formează relațiile sociale cu privire la circulația legală

de droguri, etnobotanice sau analogilor acestora.

Instanța de apel a considerat relevante și declarațiile martorului

Velimbovschi V., care a indicat că a procurat de mai multe ori droguri de la Tcaciuc

V. Astfel, instanța a luat la bază declarațiile depuse inițial de acest martor, care a

indicat despre procurarea drogurilor de la Tcaciuc V. și va aprecia critic

declarațiile martorului în cauză, comunicate la faza judecății, privind faptul că

Tcaciuc V. doar îi procura acestuia droguri, iar caracterul contradictoriu al

declarațiilor se datora cărorva presupuse presiuni din partea organului de poliție

la faza de urmărire penală. Caracterul veridic al declarațiilor martorului

Velimbovschi V., depuse inițial au fost reținute de către instanța de judecată

datorită faptului că aceste circumstanțe coroborează și cu alte probe administrate

în cadrul cercetărilor judecătorești, iar presupusele motive de schimbare a

declarațiilor acestuia din cauza presiunilor exterioare nu sunt susținute prin

careva probe.

Cu referire la învinuirea adusă inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal în privința semnului

calificativ ”înstrăinarea ilegală” precum și incriminarea adusă în privința unor

substanțe care nu constituie droguri, instanța de apel a considerat justă concluzia

instanței de fond care a notat faptul că în pofida faptului că pe parcursul

13

cercetărilor judecătorești a fost demonstrat faptul că inculpații au procurat și

păstrat drogurile, etnobotanicele și analogii acestora în scop de înstrăinare, în

cauză nu a fost demonstrat faptul că aceștia au înstrăinat ilegal droguri în proporții

deosebit de mari, în acest sens nefiind administrate careva probe certe, motiv

pentru care instanța consideră necesar de a exclude acest semn calificativ din

sarcina inculpaților.

Instanța de apel a reiterat că nu pot fi reținute în sarcina inculpaților

acțiunile de păstrare și procurare a altor substanțe, indicate în pct. 1.3. din prezenta

sentință, odată ce, potrivit rezultatelor expertizei chimice, acestea nu se referă la

droguri.

Cu referire la învinuirea adusă inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, în rezultatul analizei probele

administrate în cursul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată a

instanței de fond și a instanței de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, instanța de apel a reținut că acțiunile inculpaților Tcaciuc Vitalii

și Tcaciuc Margarita au fost corect încadrate în prevederile art. 290 alin. (2) lit. b)

Cod penal: păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare de două sau mai

multe persoane, în acest sens fiind relevante materialele percheziției la domiciliul

inculpaților în care au fost depistate trei cartușe, care potrivit rezultatelor

expertizei balistice se referă la categoria munițiilor letale, și sunt valabile pentru

efectuarea tragerilor.

Instanța de apel a respins poziția apărării cu privire la negarea comiterii

infracțiunii date, odată ce s-a stabilit că cartușele în cauză se aflau într-o cutie și o

pungă, unde se aflau și alte substanțe depistate la domiciliul inculpaților, unele

dintre care reprezentau droguri și despre care inculpatul Tcaciuc V. nu a negat că

le cunoștea locul, motiv din care se constată că inculpații cunoșteau despre

prezența acestor obiecte în domiciliul său. Totodată instanța de judecată nu a

reținut semnul calificativ incriminat inculpaților, și anume purtarea munițiilor,

atât timp cât această acțiune se manifestă prin deplasarea munițiilor, ținându-le în

brațe, pe spate, pe brâu, într-o geantă etc., iar din materialele cauzei rezultă că

cartușele în cauză nu se aflau asupra inculpaților, motiv pentru care se constată

lipsa laturii obiective în acțiunile inculpaților pe acest capăt de acuzare.

A indicat instanța de apel că, rigurozitatea dispozițiilor legale privind

sesizarea instanței impune ca învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă,

deoarece instanța de judecată are obligația să se pronunțe asupra faptei reținute în

sarcina inculpatului în limitele determinate prin rechizitoriu așa cum prescriu

prevederile alin. (1) art. 325 Cod de procedură penală.

Instanța de apel analizând conținutul rechizitoriului în coroborare cu norma

indicată, constată că în partea dispozitivă a acestuia lipsesc indicațiile cu privire la

încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita în

baza prevederile art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, sau în baza altor cărorva

prevederi.

Astfel, instanța de apel exercitând un control efectiv al învinuirilor aduse pe

acest capăt de acuzare, prin prisma prevederilor legale și a jurisprudenței CtEDO

14

privind claritatea, caracterul concret și previzibilitatea acestora, a constatat

omisiunea încadrării juridice a acțiunilor reținute în sarcina inculpaților, fapt ce

condiționează încălcarea dreptului lor la un proces echitabil, stipulat la art. 6 din

CEDO.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a subliniat în mod întemeiat

că în latura învinuirii formulate inculpaților în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod

penal și anume a semnului purtarea munițiilor, lipsa în acțiunile inculpaților a

acestui semn calificativ, astfel, la caz a fost adoptată o soluție corectă, achitându-i

pe Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita și încetat procesul penal pe capătul de

acuzare în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Mincenco Vitalii în baza art. 217

alin. (4) lit. b) și f) Cod penal, instanța de apel a reținut că probele administrate în

cursul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată a instanței de fond și a

instanței de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, în

virtutea cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor, instanța de judecată, apreciindu-le

conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub

toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, se ajunge la concluzia că

acțiunile inculpatului Mincenco Vitalii au fost corect încadrate în prevederile art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal: procurarea și păstrarea analogilor etnobotanicelor în

proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Instanța de apel a constatat că, prin fapta comisă, Mincenco Vitalii a atentat

la obiectul juridic special al infracțiunii, care îl formează relațiile sociale cu privire

la circulația legală a analogului substanței stupefiante.

În acest aspect instanța de apel a apreciat critic poziția de nerecunoaștere a

vinovăției de către inculpatul Mincenco V., odată ce la domiciliul acestuia au fost

depistate droguri în sensul art. 1341 Cod penal, în proporții deosebit de mari,

nefiind prezentate careva date care indica că acestea nu au fost procurate și

păstrate de către inculpat.

Instanța de apel a remarcat că starea de fapt reținută și de drept apreciată

concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și

analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel.

Pe această linie de concluzie, instanța de apel a reținut că nu există temei

pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile

primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Referitor la cele invocate de inculpatul Mincenco Vitalii precum că nu a

primit copia rechizitoriului în limba rusă, instanța de apel a reținut că, conform

procesului verbal din 13 septembrie 2017, (f.d.242 Vol. II) în cadrul ședinței de

judecată de către acuzatorul a fost înmânat copia rechizitoriului în limba rusă,

cunoscută inculpatului Mincenco Vitalii.

Vis-à-vis de alegațiile avocatului Luca Ion în interesele inculpatului

Mincenco Vitalii cât și a inculpatului Mincenco Vitalii precum că la momentul

efectuării percheziției nu a fot prezent translatorul, instanța de apel a reținut că

15

ultimii totuși având posibilitatea legal-procesuală de a înainta o contestație în acest

sens până la trimiterea cauzei în instanța de judecată, nu a utilizat-o.

De asemenea, instanța de apel a menționat că nu are temei de a interveni în

sentința instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpaților Tcaciuc

Vitalii și Tcaciuc Margarita învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal și în privința inculpatului Mincenco Vitalii învinuit

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, deoarece la

adoptarea sentinței și anume la individualizarea pedepsei penale, instanța de fond

a respectat prevederile art. 96, art. 385 alin. (1) și art. 394 alin. (1) și alin. (2) Cod de

procedură penală, conform cărora instanța este obligată să indice în partea

descriptivă a sentinței/deciziei care sânt circumstanțele care atenuează sau

agravează răspunderea inculpatului, datele care caracterizează persoana

inculpatului, precum și motivele soluției adoptate referitoare la stabilirea pedepsei

sau la liberarea de pedeapsă penală.

Referitor la corectitudinea individualizării pedepsei stabilite inculpaților,

instanța de apel a conchis, că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect

a aplicat prevederile legale, în conformitate cu art. 6, 7, 16, 61, 72, 75, 76, 77, 78,

Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța de apel a

reținut că în baza art. 61 Codului penal, (1) Pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se

aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit

infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților,

cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice

și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate

De către instanța de apel, circumstanțe ce atenuează răspunderea penală,

conform art. 76 Cod penal, în privința lui Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita și

Mincenco Vitalii nu au fost stabilite. Circumstanțe ce agravează răspunderea

penală conform art. 77 Cod penal, în privința lui Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita, nu au fost stabilite. Circumstanțe ce agravează răspunderea penală

conform art. 77 Cod penal, în privința lui Mincinco Vitalii, au fost stabilite –

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzie că scopul prestabilit al legii

penale privind corectarea și reeducarea inculpaților Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc

Margarita și Mincenco Vitalii va fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei

sub formă de închisoare, în limitele stabilite de prima instanță, or, aplicarea unei

alte pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de către

aceștia.

16

Vis-a-vis de solicitarea acuzatorului de stat ce ține de încasarea din contul

inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita, solidar, cheltuieli în mărime de

10 080 lei, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză nr. XXXXX din

14.06.2017, raportul de expertiză XXXXX din 09.06.2017 și raportul de expertiză

nr. XXXXX din 18.05.2017 și din contul inculpatului Mincenco Vitalii cheltuieli în

mărime de 1680 lei, suportate pentru efectuarea expertizei nr. XXXXX din

26.06.2017, instanța de apel a reținut că expertizele menționate au fost efectuate la

solicitarea organului de urmărire penală până la intrarea în vigoare a Legii nr. 316

din 22.12.2017, în vigoare la 09.02.2018, prin care a fost exclus alin. (2) a art.143

Codul de procedură penală, iar în această partea fiind justificat a respinge ca

nefondată cerința procurorului cu privire la încasarea din contul inculpaților

Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita a cheltuielilor judiciare suportate pentru

efectuarea expertizei judiciare în mărime de 10080 lei și respingere ca nefondată

cerința cu privire la încasarea din contul inculpatului Mincenco Vitalii a

cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime

de 1680 lei.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia,

prin care invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată;

- avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Mincenco Vitalii, prin care

invocând incidența pct. 6 și 8 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei și sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare a lui Mincenco Vitalii din motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii;

- avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita, prin care invocând incidența pct. 6, 10, 12 și 13 a dispozițiilor art. 427

Cod de procedură penală, a solicitat casarea integrală a sentinței și a deciziei, cu

remiterea cauzei la rejudecare sau emiterea unei noi hotărâri prin care inculpații

Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita să fie achitați deoarece fapta nu a fost săvârșită

de către aceștia iar faptele acestora nu întrunesc elementele infracțiunii;

- inculpata Tcaciuc Margarita, prin care invocând incidența pct. 6, 10, 12 și

13 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea integrală a

sentinței și a deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare sau emiterea unei noi

hotărâri prin care inculpații Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita să fie achitați

deoarece fapta nu a fost săvârșită de către aceștia iar faptele acestora nu întrunesc

elementele infracțiunii.

5.1 În susținerea recursului ordinar procurorul a invocat că:

- concluziile instanței de apel referitor la probele aduse în sprijinul învinuirii

imputate inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita au fost expuse deficitar

și selectiv preluate din sentința instanței de fond;

- este categoric în dezacord, or, în cadrul procesului de judecată a fost

constatat cu certitudine că soții Tcaciuc, neavând. dreptul de purtare și păstrarea

17

a munițiilor, au păstrat în apartamentul acestora nr. 1 din str. XXXXX, până la

data de 02.05.2017, trei cartușe (1 cartuș militar de calibrul 7,62x39 mm) cu lovitura

centrală; 2 cartușe de cal.22LR (5,6x15,5 mm.) cu lovitură circulară, când au fost

depistate și ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul său, situat în

mun. Chișinău, str. XXXXX;

- concluzia instanței precum că învinuirea formulată lui Tcaciuc Vitalii și

Tcaciuc Margarita nu este clară, concretă și previzibilă, este greșită, ori, potrivit

actului final de învinuire - rechizitoriul, atât lui Tcaciuc Vitalii, cât și Mărgăritei

Tcaciuc îi este incriminată comiterea infracțiunii prevăzută de art. 290 alin.2 lit. b)

Cod Penal, în acest sens fiind relevante materialele percheziției la domiciliul

inculpaților în care au fost depistate trei cartușe, care potrivit rezultatelor

expertizei balistice se referă la categoria munițiilor letale, și sunt valabile pentru

efectuarea tragerilor;

- latura obiectivă a componenței de infracțiune specificată la art.290 alin.2

lit. b) din Codul penal a fost confirmată pe deplin în cadrul cercetării judecătorești,

iar instanța de judecată a dat o apreciere eronată și neobiectivă a probelor acuzării,

pronunțând în consecință o sentință atât de achitare, cât și de încetare a procesului

penal;

- potrivit dispoziției normei prevăzute la art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal,

latura obiectivă a infracțiunii analizate constă în fapta prejudiciabilă exprimată în

acțiune. Acțiunea dată se prezintă sub următoarele modalități normative cu

caracter alternativ: - purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau

comercializarea armelor de foc, precum și sustragerea lor, sau a munițiilor, fără

autorizația corespunzătoare;

- la cauza penală, acuzatorul de stat a prezentat informația privind suma

integrală a cheltuielilor privind efectuarea expertizei, care conform Rapoartelor de

expertiză, constituie suma de 11760 lei total;

- instanța de apel nu a judecat apelul procurorului în condițiile legii,

deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat

o hotărâre, care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

5.2 În susținerea recursului ordinar avocatul Bîrcă Ludmila în numele

inculpatului Mincenco Vitalii a invocat că:

- instanța de fond și apel a examinat superficial materialele cauzei penale,

nu a coroborat probele examinate în cadrul cercetării judecătorești cu toate

circumstanțele de fapt iar pe cale de consecință a adoptat o sentință ilegală și

neîntemeiată. Consideră inculpatul Mincenco Vitalii că în cadrul cercetării

judecătorești nu a fost dovedită vinovăția sa în comiterea infracțiunii incriminate;

- la judecarea cauzei penale au fost ignorate o serie de drepturi

fundamentale care sunt garantate atât de Constituția Republicii Moldova, Codul

de Procedură Penală cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

precum: accesul liber la justiție (art.20 din Constituție), dreptul la apărare (art.26

din Constituție), dreptul la un proces echitabil (art.6 din Convenție). Or, potrivit

prevederilor art. 114 din Constituție justiția se înfăptuiește în numele Iezii de către

instanțele judecătorești;

18

- urmărirea penală a fost una foarte defectuoasă, iar organul de urmărire

penală nu a întreprins toate acțiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii

adevărului obiectiv;

- instant de apel a eșuat în a oferi părții apărării o motivare plauzibilă

privind încălcarea dreptului la interpret a inculpatei și comunicarea actelor

procedurale în care au fost vizată aceasta într-o limbă pe care o posedă și o înțeleg,

iar procedându-se în asemenea mod, a avut loc o încălcare a art. 6 al Convenției

Europene, potrivit căruia - „... orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială ... care

va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată

împotriva sa”;

- fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, trebuia să se expună argumentat în hotărârea adoptată,

inter alia, asupra tuturor capetelor de cerere menționate de apelantă, această

obligație a instanței fiind prevăzută în dispoziția art. 414 alin. (3) Cod de

procedură penală. Or, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură

penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul

dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au

dus după caz, la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Ne pronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel echivalează

cu nerezolvarea fondului apelului;

- instanțele de fond urmau să verifice regularitatea urmăririi penale, odată

cu verificarea regularității actului de sesizare, să constatate aceste încălcări ale

dispozițiilor procedurale imperative și să pronunțe o soluție în consecință.

Reieșind din cele expuse mai sus, consider că sunt motive suficiente ce ar permite

instanței să declare nule toate actele ce sau întocmit în privința inculpatului, în

lipsa translatorului/interpretului și să le excludă din lista probelor;

- este incorectă modalitatea de apreciere a probelor cercetate în ședința de

judecată și în baza cărora Mincenco Vitalii a fost recunoscut vinovat, pe nedrept,

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal. Ignorarea

poziției procesuale a inculpatului din motiv că la domiciliul inculpatului au fost

găsite droguri în proporție deosebit de mari iar inculpatul nu a prezentat careva

date care ar indica că nu au fost procurate și păstrate de către inculpat este una

contrară prevederilor art.6 paragraful (1) al Convenției Europene a Drepturilor

Omului. Or, acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar confirma faptul că

acțiunea procesuală de percheziție a fost efectuată în strictă conformitate cu

prevederile legale. Or, sarcina probațiunii precum că persona nu a fost agresată

fizic de către colaboratorii de politie îi revine în exclusivitate acuzării și nu părții

apărării. Prin asemenea argument instanța de fond și apel nu fac altceva decât să

ignore principiul prezumției nevinovăției garantat de art.6 paragraful 2 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Or, o asemenea situație nu face

altceva decât să observăm că există o incertitudine juridică întru demonstrarea

vinovăției inculpatului iar alte mijloace de probă în instanța de judecată nu au fost

administrate. Totodată art.8 alin.(3) din Codul de procedură penală ne spune

19

destul de clar că „toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în

condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului,

inculpatului”;

- ne luarea în considerare a declarațiilor lui Mincenco Vitalii nu face decât

să atragă atenția instanței de judecată că sentința este una „solită de fapte

probatorii” care în consecință nu face decât să demonstreze că nu există fapta

infracțiunii și prin urmare fapta de care este învinuit Mincenco Vitalii nu

întrunește elementele infracțiunii incriminate. Totodată acest fapt evidențiază că

urmărirea penală a fost una foarte defectuoasă;

- instant de apel recunoscându-l pe Mincenco Vitalii vinovat în săvârșirea

infracțiunii incriminate, neîntemeiat a ajuns la concluzia că în acțiunile acestuia

sânt prezente semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de

art. 217/1 alin. (4), deoarece inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice;

- instanța de fond și apel a apreciat eronat probele acumulate de către OUP,

or în cauză n-au fost acumulate careva date obiective ce ar demonstra faptul că

Mincenco Vitalii, a urmărit scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, acționând pentru păstrarea și expedierea

substanțelor narcotice, or, în acțiunile ce i se incriminează lui Mincenco Vitalii nu

se regăsesc elementele laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute la

art. 217/1 alin. (3) Cod penal;

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești probe

pertinente, concludente și utile în probarea învinuirii aduse nu au fost

administrate, iar învinuirea adusă inculpatului este eronată bazată doar pe

presupuneri, iar acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente în sensul

existenței unui raport de cauzalitate direct între acțiunea făptuitorului și

consecințele acțiunilor date;

- nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești

acuzatorul de stat nu a adus probe ce ar confirma prezența elementelor ce sânt

caracteristice pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor cu scop de înstrăinare, adică prelucrarea și păstrarea substanțelor

narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Acuzatorul

nu a specificat prin ce s-a exprimat intenția pe care ar fi manifestat-o inculpatul,

care este motivul comiterii infracțiunii imputate, scopul urmărit, se impune

concluzia certă că inculpatul urmează a fi achitată din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii datorită lipsei obiectului material al infracțiunii, devreme

ce o asemenea expunere de circumstanțe și cercetare a probelor din dosar, nu poate

fi reținută versiunea acuzatorului de stat privind comiterea infracțiunii imputate,

iar vinovăția inculpatului rămâne a fi una echivocă, lăsată la discreția aprecierilor

subiective și unilaterale ale organului de urmărire penală;

- poziția acuzării referitor la existența în intenția inculpatului a scopului și

motivului comiterii infracțiunii ce i se încriminează este combătut, de probele din

dosar, aceasta deoarece conform legislației penale dacă acțiunile acestuia sunt

constatate toate 4 elemente obligatorii: obiectul infracțiunii, latura obiectivă,

20

subiectul infracțiunii și latura subiectivă. Lipsa cel puțin a unul element indică la

inexistența componenței de infracțiune;

- vinovăția lui Mincenco Vitalii nu a fost dovedită, or persoana este supusă

răspunderii penale și pedepsei penale numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție,

mai mult ca atât răspunderii penale și pedepsei penale este supusă numai

persoana care a săvârșit cu intenție sau din imprudență o faptă prevăzută de legea

penală;

- instanța de apel a omis să se expună în dispozitivul deciziei din 10.06.2019

asupra termenului executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Mincenco Vitalii,

de când se v-a calcula decizia, care perioadă de deținere, cu sau fără includerea în

acest termen a duratei aflării sub arest.

5.3 În susținerea recursului ordinar avocatul Rotaru Vitalie în numele

inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita a invocat că:

- iinstanța de apel nu a luat în considerație că pornirea urmăririi penale pe

caz s-a efectuat cu esențiale încălcări a prevederilor art. art. 262 și 274 Cod de

procedură penală și anume, în lipsa unei sesizări înaintate în ordinea art. 262 Cod

de procedură penală, sau a unui raport de autosesizare a procurorului în care să

fie expuse circumstanțele depistate și să se dispună înregistrarea infracțiunii. Prin

prisma art. 94 alin. 1 pct. 4 Cod de procedură penală, deoarece în prezenta cauză

penală lipsesc careva acte care ar confirma că procurorul a fost desemnat să

efectueze acțiuni procesuale;

- instanța de apel nu a individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61,

75 Cod penal și a practicii judiciare constante, ce a dus la stabilirea unei pedepse

neechitabile și se consideră o eroare de drept prevăzută de art. 427 Cod de

procedură penală;

- nici unul din calificativele învinuirii aduse inculpaților nu și-a găsit

confirmare în cadrul cercetării judecătorești, or, la materialele cauzei lipsesc careva

probe plauzibile, precum că inculpații au înstrăinat ilegal careva droguri la fel

lipsesc și probe care demonstrează că aceștia au avut intenția de înstrăinare a

drogurilor;

- decizia instanței de apel nu este suficient motivată în aspectul prejudicierii

anumitor persoane sau instituții, individualizării pedepsei astfel, în speță, sunt

aplicabile constatările Curții Europene în cauza Suominen v. Finlanda, Hotărârea

din 01 iulie 2003, în care Curtea a reiterat că „... o funcție a unei decizii motivate

este să demonstreze părților că ele au fost auzite;

- instanțele de fond nu au apreciat separat fiecare probă prezentată de părți,

nu le-a supus unei analize minuțioase și desfășurate, nu s-au expus asupra

admisibilității sau inadmisibilității acestora cu o argumentare clară a concluziilor

sale, apreciind la general printr-o frază „argumentele nefondate ale apărării” fără

o motivare plauzibilă în acest sens. Astfel instanțele de fond contrar prevederilor

legale au dat o apreciere credibilă declarațiilor martorului Velimbovschi Vladislav

depuse la faza de urmărire penală și nu a dat o apreciere pertinentă declarațiilor

depuse în cadrul ședinței de judecată prin care acesta nu și-a menținut declarațiile

date la urmărirea penală pe motive întemeiate și în cadrul ședinței de judecată a

21

declarat că cet. Tcaciuc Vitalii și Margarita nu au înstrăinat droguri;

- instanța de apel doar a transcris declarațiile martorilor audiați în instanța

de fond, fără a analiza conținutul acestora și fără a dezvălui concluziile sale asupra

fiecărei probe separat. Modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de

fond nu a apreciat probele prezentate de participanții la proces, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării acestora, ca

apoi să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității probei respective,

expunând temeiul respectiv în decizia sa;

- acțiunile inculpaților nu pot fi calificate ca circulație ilegală a drogurilor în

scop de înstrăinare, deoarece nu s-a demonstrat faptul, că la momentul deținerii

drogurilor aceștia urmăreau scopul înstrăinării substanțelor narcotice, deoarece

Tcaciuc Vitalii este consumator de droguri și la momentul deținerii drogurilor

acesta le consuma personal iar declarațiile acestuia coroborează cu probele

prezentate și cercetate în cadrul examinării cauzei penale. Astfel, nu au fost aduse

probe care ar confirma că inculpații încă la momentul intrării în stăpânire asupra

drogurilor urmăreau scopul înstrăinării acestora;

- instanța de apel eronat a mai reținut că a fost stabilit că inculpații au

procurat droguri ori probe care demonstrează acest fapt la materialele cauzei

lipsesc la fel lipsesc și achizițiile de control;

- instanța de apel a acordat o tratare neobiectivă și discriminatorie față de

inculpați, acordând prioritate părții acuzării și lezând principiul egalității armelor

în procesul penal, fapt care direct încalcă dreptul la un proces echitabil, consfințit

la art.6 CEDO.

5.4 În susținerea recursului ordinar inculpata Tcaciuc Margarita a invocat

aceleași argumente ca în recursul depus de către avocatul Rotaru Vitalie în numele

inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din

considerentele ce urmează.

Pornind de la prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, se relevă că, judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu

casarea totală a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care erorile judiciare nu pot

fi corectate la această etapă a procedurilor.

Rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul

ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la

etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta

îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia. Prin alte cuvinte, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței

22

de apel și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se constată admiterea

unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității procedurii

desfășurate în privința persoanei deferite judecății.

În virtutea efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 din Codul de

procedură penală, obligă instanța de control judiciar ca, în afară de temeiurile

invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele

de fapt și de drept, iar în temeiul celor prescrise de art. 417 alin.(1) pct.8) din același

Cod, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelurilor și temeiurile,

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea lor, precum și motivele

adoptării unei atare soluții.

În aceeași sferă de argumentare, Colegiul relevă că, de regulă, rezultând din

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

urmează să verifice, procedura de judecare a cauzei, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel, totodată

instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar.

Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar

probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față

de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru elucidarea adevărului și

pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată

inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația

de fapt reținuta pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților Tcaciuc Vitalii,

Tcaciuc Margarita și Mincenco Vitalii și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de

către aceștia, reieșind atât din materialele cauzei cât și din solicitările apelanților

care urmau a fi examinate de către instanță și acordarea unui răspuns în parte.

Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină

măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator.

Colegiul constată că autorii recursurilor își întemeiază solicitările de

remitere a cauzei la rejudecare, pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) 12) și

13) Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, a intervenit o lege

penală mai favorabilă condamnatului.

Astfel, rezumând motivele evidențiate de către autorii recursurilor, în

esență criticile recurenților se referă la faptul că instanța de apel a menținut soluția

de condamnare adoptată de către prima instanță în privința inculpaților Tcaciuc

Vitalii, Tcaciuc Margarita și Mincenco Vitalii, fără o apreciere corespunzătoare în

parte a probelor administrate la caz și fără oferirea răspunsurilor asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri.

23

Verificând criticele expuse de recurenți în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al

doilea grad de jurisdicție nu a judecat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient motivată în raport cu

argumentele apelanților și circumstanțele cauzei.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost

formulate concluzii formale, fără a fi analizat și cercetat cumulul de probe, care în

opinia acuzării confirmă comiterea de către inculpații Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel s-a redus doar la preluarea

concluziilor expuse în sentință de către prima instanță, ca în final să conchidă că

instanța de judecată corect a achitat inculpații Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita

de învinuirea privind purtarea munițiilor fără autorizarea corespunzătoare, din

motivul lipsei în acțiunile acestora a elementelor constitutive ale infracțiunii

incriminate, precum și încetarea procesul penal deoarece s-a constat că inculpații

nu au comis infracțiunea imputată.

În acest sens este de menționat că, deși acuzatorul de stat a incriminat

inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita – purtarea și păstrarea ilegală a

munițiilor, calificând acțiunile acestora potrivit art. 290 alin.(2) lit. b) Cod penal, în

acest sens fiind relevante materialele cauzei: proces-verbal de percheziție din 02

mai 2017(f.d.69-73, vol. I); raportul de expertiză nr. XXXXX din 18 mai

2017(f.d.17-19, vol. II) – cartușele depistate și ridicate de la domiciliul soților Tcaciuc, se

referă la categoria munițiilor letale și sunt valabile pentru efectuarea tragerilor, instanța

de apel nu a acordat apreciere deplină acestuia aspect în decizia emisă, indicând

pe deoparte că acțiunile inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita au fost

corect încadrate în prevederile art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal: păstrarea

munițiilor fără autorizația corespunzătoare de două sau mai multe persoane, iar

pe de altă parte că, nu v-a reține semnul calificativ incriminat inculpaților, și

anume purtarea munițiilor, atât timp cât această acțiune se manifestă prin

deplasarea munițiilor, ținându-le în brațe, pe spate, pe brâu, într-o geantă etc., iar

din materialele cauzei rezultă că cartușele în cauză nu se aflau asupra

inculpaților, motiv pentru care se constată lipsa laturii obiective în acțiunile

inculpaților pe acest capăt de acuzare.

Obligația instanței de motivare a hotărârii judecătorești, face parte din setul

garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de

drept prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul evidențiază într-un prim

aspect faptul că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se

referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele

infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când unei

persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest

sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care

ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie

infracțiune, a fost corect calificată și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a

24

conchide asupra celor expuse, probatoriu administrat în cauză urmează a fi

apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe

prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub

toate aspectele, complet și obiectiv, însă în speță instanța de apel a preluat poziția

primei instanțe fără a face o analiză cumulativă a probatoriului și fără a oferi

răspunsuri la toate argumentele expuse împotriva sentinței adoptate.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate,

în asemenea caz, se constată lipsa suficientă și necesară a argumentelor, în vederea

verificării probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpaților Tcaciuc Vitalii

și Tcaciuc Margarita în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.(2) lit. b)

Cod penal, instanța de apel limitându-se la numirea acestora și aprecierea cu unele

fraze de ordin general, însă o analiză separată a fiecărei probe, nu a fost efectuată.

Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică,

amplă și suficientă, ținând cont de explicațiile părților, să fie rezolvate toate

problemele de fapt și drept apărute în cadrul judecării cauzei, cu excluderea

contradicțiilor și incertitudinilor existente.

Pe lângă aprecierea probelor, instanța de recurs evidențiază că, inculpații și

apărătorii acestora menționează în recursurile depuse precum că, instanța de apel

nu a procedat la o examinare proprie a circumstanțelor acestei cauze și nu a respins

motivat fiecare argument invocat de partea apărării referitor la învinuirea lui

Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita și Mincenci Vitalii de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 217/1 alin.(4) lit. d) Cod penal și art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal.

De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO

rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție,

înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le

consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor

drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico

împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat

efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate

temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în

sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor,

argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței

[MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie

1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.

Desfășurând ideea că, observațiile părții apărării nu au fost dezbătute de

instanța de apel, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, instanța de apel la

emiterea deciziei atacate s-a limitat exclusiv la preluarea argumentelor expuse în

sentința primei instanțe.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a apreciat

fiecare probă separat, dar s-a expus în mod general asupra cumulului de probe.

Astfel, se constată că, de către instanța de apel nu au fost supuse unei analize

separate probele prin prisma coroborării lor, care examinate în ansamblu în mod

evident dovedesc faptul că inculpații au tangență cu săvârșirea infracțiunilor

imputate.

25

Reieșind din conținutul hotărârilor instanțelor inferioare, Colegiul penal

lărgit scoate în evidență faptul că, nu au fost apreciate argumentele prin care s-a

invocat contradictorialitatea declarațiilor martorilor date pe parcursul urmăriri

penale și în instanța de judecată.

Prin urmare, instanța de recurs atestă că, instanța de apel a omis a se expune

asupra contradictorialității declarațiilor martorului Velimbovschi Veaceslav și nu

s-a expus asupra admisibilității acestora dat fiind faptul că în cadrul ședinței de

judecată martorul nu și-a menținut declarațiile date la urmărirea penală și în

cadrul ședinței de judecată a declarat că inculpații Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc

Margarita nu au înstrăinat droguri.

Tot aici, instanța de recurs reține că, deși instanțele de fond și-au întemeiat

hotărârile de condamnare a inculpaților Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita și

Mincenco Vitalii pe declarațiile martorilor Cecan Constanța și Velimbovschi

Leonid, din relatările acestora, nu se atestă în afara oricărui dubiu, faptul că ultimii

au acționat cu scop de procurare, păstrare sau înstrăinare a drogurilor.

De asemenea nu a fost combătută critica invocată de apărare, cu referire la

faptul că nici unul din calificativele învinuirii aduse inculpaților nu și-au găsit

confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, or, la materialele cauzei lipsesc

careva probe plauzibile precum că inculpații au procurat, păstrat și înstrăinat

ilegal droguri sau avut intenția de a înstrăina droguri. O astfel de constatare a

instanțelor, care a-r fi una motivată și argumentată prin raportarea la careva probe

ce o combat, nu se regăsește în motivarea soluției.

În acest context, Colegiul consideră că deciziile emise pe cauză, de fapt nici

nu conțin analiza probelor, motivarea concluziilor și soluțiilor, instanțele

limitându-se la expunerea faptei ca fiind constatată, trecerea în revistă a probelor

administrare cu mențiunea simplă că vinovăție este dovedită.

Instanța de apel, făcând eronat trimitere la faptul că, instanța de fond corect

a concluzionat confirmarea vinovăției inculpaților, precum motivarea și stabilirea

pedepsei, acordând apreciere unilaterală și parțială cumulului de probe

administrat în speță, fiind acceptate în mod prioritar probele acuzării, ne fiind

combătute argumentat probele apărării prin care este pusă la îndoială vinovăția

inculpaților în comiterea faptelor imputate, astfel, nerespectându-se în consecință

cerințele art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală, conform cărora sentința de

condamnare se adoptă numai în condițiile în care, în urma cercetări judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul

de probe cercetate de instanța de judecată, ori sentința de condamnare nu poate fi

bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile

martorilor depuse în timpul urmăririi penale și criticile în instanța de judecată în

absența lor.

În acest context, Colegiul penal observă că, instanța de apel în mod doar

declarativ s-a pronunțat referitor la respingerea argumentelor și versiunilor părții

apărării, evitând a se expune de ce aceste argumente sunt respinse sau de ce nu

pot fi luate în considerare, stabilind astfel inconsistența acestor argumente.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența

26

problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de

instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut

drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate.

Totodată, instanța de apel urmează să dea răspuns la argumentele apărării,

și să stabilească dacă inculpații Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita, Mincenco Vitalii

au acționat cu sau fără scop de înstrăinare, luând la păstrare droguri, dacă

cunoșteau conținutul acestora, dacă la caz inculpații au avut înțelegere prealabilă

de comiterea infracțiunii, să fie verificată versiunea apărării și să se argumenteze

constatările în baza probelor cercetate și apreciate, conform art.101 Cod procedură

penală.

Astfel, de către instanțele de fond nu a fost indicat prin care acțiuni concrete

inculpații Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita, Mincenco Vitalii au săvârșit

infracțiunea de înstrăinare ilegală a drogurilor.

Colegiul penal lărgit constată că, deși instanța de apel a pus la baza deciziei

de condamnare a inculpaților Tcaciuc Vitalii, Tcaciuc Margarita și Mincenco

Vitalii, declarațiile martorilor Cecan Constanța și Velimbovschi Leonid, aceasta nu

a purces la cercetarea acestor declarații în cadrul ședinței de judecată în instanța

de apel și nici nu au fost consemnate în procesul verbal(f.d.74-83, vol. IV).

Tot aici, Colegiul observă că în procesul verbal al ședinței de judecată a

instanței de apel din 08 aprilie 2019(f.d.78, vol. IV), se dă citire declarațiilor părții

vătămate Sudelea Boris, care însă nu este participant al procesului de judecată și

nu are tangență la caz, fapt ce denotă că instanța de apel a examinat cu

superficialitate cauza penală.

În consecință, instanța de apel a pronunțat o hotărâre contradictorie și

nemotivată, contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor

omului, or, jurisprudența CtEDO indică faptul că, „(…) rolul unei decizii motivate

este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Mai mult, doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un

control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include

nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse.” (cauza Fomin vs Moldovei din

11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

Constatând toate cele relatate supra, Colegiul penal lărgit, conturează o

opinie tendențioasă a instanței de apel, fără a da o apreciere tuturor probelor în

ansamblu, fără a răspunde la toate temeiurile invocate de părți, ignorând

nemotivat unele afirmații și situații certe sau cel puțin nemotivând prevalarea

unor circumstanțe, pe care s-a bazat soluția emisă, asupra celorlalte probe

existente la dosar.

În atare situație, Colegiul penal lărgit ține să consemneze că găsește

întemeiate criticele titularilor dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența

motivării deciziei adoptate de instanța de apel și consideră relevant de a puncta

că, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale pertinente, precum și a

jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au

27

format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au

înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului administrat în cauză.

Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva hotărârea

face parte din setul de garanții stabilite pentru existenta unui proces echitabil. Or,

potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și

alții c. Rusiei (2007) §85).

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 Cod de procedură

penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția

admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Încălcările punctate în prezenta decizie determină incontestabil Colegiul

penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa total decizia instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de

judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor

valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte și legale în cauza dată.

Totodată, ținând cont de motivele de casare a deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare, asupra celorlalte argumente invocate în cererile de

recurs care sunt similare cu cele din apel, instanța de apel urmează a se expune

motivat asupra fiecăruia în parte.

Deci, Colegiul notează că, pentru a demonstra că părțile au fost auzite în

prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în

hotărâre asupra motivelor decisive invocate de apelant, dar și a efectua propriile

completări în sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărârii, prin prisma criticilor

invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare

legalitatea soluției adoptate la caz.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze desfășurat și profund probele administrate în

cauză, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată și, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu precum și de practica relevantă a

CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, prin care să ofere răspunsuri

la apelurile declarate de către procuror, de către avocatul Luca Ion în numele

inculpatului Mincenco Vitalii, de către inculpatul Mincenco Vitalii, de către

avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita,

alegațiilor de bază invocate de către aceștia, care în opinia lor au importantă în

cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

28

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, de către avocatul Bîrcă Ludmila în

numele inculpatului Mincenco Vitalii, de către avocatul Rotaru Vitalie în numele

inculpaților Tcaciuc Vitalii și Tcaciuc Margarita și de către inculpata Tcaciuc

Margarita, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

iunie 2019, în cauza penală în privința lui Tcaciuc Vitalii XXXXX, Tcaciuc

Margarita XXXXX și Mincenco Vitalii XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 01 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

29