1ra-172/2021 — Art. 179 alin. 2, 179 alin. 2, 320 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 21 februarie 2020, Grib Dorel a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.179 alin.(2) Cod penal la 3 luni închisoare; - în baza art.179 alin.(2) Cod penal la 3 luni închisoare; - în baza art.3201 Cod penal la 8 luni închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Grib Dorel i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Grib Dorel, la data de 07 iulie 2018, aproximativ la ora 20:00, aflându-se în stare de ebrietate produsă de alcool, intenționat, în mod ilegal și fără consimțământul proprietarului Munteanu Angela, prin încălcarea art.29 din Constituția Republicii Moldova, conform căruia domiciliul și reședința sunt inviolabile, sub pretextul de a se vedea cu copiii săi minori Xxxx, a.n.xxxx și Xxxx, a.n.xxxx, care se află sub tutela victimei, peste poarta încuiată a pătruns în curtea lui Munteanu Angela, amplasată în satul Negureni, raionul Telenești, iar la cererea proprietarului de a părăsi domiciliul a refuzat, amenințând-o cu aplicarea violenței. Tot el, la data de 18 iulie 2018, aproximativ la ora 13:00, intenționat, în mod ilegal și fără 1 consimțământul proprietarului Munteanu Angela, prin încălcarea art.29 din Constituția Republicii Moldova, conform căruia domiciliul și reședința sunt inviolabile, sub pretextul de a-și lua niște haine și jucării ce-i aparține copiilor săi minori Xxxx, a.n.xxxx și Xxxx, a.n.xxxx, peste gard a pătruns în curtea lui Munteanu Angela, amplasată în satul Negureni, raionul Telenești, iar la cererea proprietarului de a părăsi domiciliul a refuzat și a aplicat violenta fizică fată de aceasta fiind îmbrâncită cu mâniile de peretele casei de locuit, astfel cauzându-i victimei dureri fizice. Tot el, cunoscând cu certitudine că, la ședința de judecată din data de 02 august 2018, a fost examinată și admisă cererea victimei Munteanu Angela, care este tutore a copiilor săi minori, privind aplicarea măsurilor de protecție pentru victima violenței în familie și eliberată, prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și ordonanță de protecție, conform căreia a fost obligat imediat pe un termen de 3 luni de zile, de a sta departe de locul aflării victimei, excluzând orice contact vizual, cu victima sau copii acesteia, cu alte persoane dependente de ea, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu victima sau copii acesteia, cu alte persoane dependente de ea, interzicerea de a se apropia de locul de muncă a victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri pe care persoana protejată le frecventează, interzicerea de a purta și păstra armă, intenționat, nu le-a executat și în consecința nu a stat departe de victimă și locuința acesteia, venind la domiciliul victimei din satul Negureni, raionul Telenești, la data de 06.10.2018, aproximativ la ora 15:00, unde a inițiat un conflict în cadrul căruia a numit cu expresii injurioase victima Munteanu Angela, iar în perioada 02-09 octombrie 2018, în mod repetat a contactat telefonic victima Munteanu Angela.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia a declarat apel avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea apelului avocatul a invocat că probe prezentate de către partea acuzării nu dovedesc vinovăția inculpatului, nu au fost prezentate probe concludente care ar putea fi puse la baza sentinței de condamnare. Declarațiile depuse de partea vătămată Munteanu Angela urmează a fi apreciate critic, deoarece nu coroborează cu probele cercetate în ședința de judecată. În continuare, apărarea a invocat că, instanța în pofida cerințelor art.101 Cod de procedură penală, n-a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, și ca urmare neîntemeiat a ajuns la concluzia vinovăției inculpatului Grib Dorel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020, apelul declarat a fost respins, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Grib Dorel de săvârșirea infracțiunilor imputate. Verificând argumentele invocate în apelul declarat, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare 2 a apelului. Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Grib Dorel a recunoscut parțial vina, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate a fost confirmată prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Munteanu Angela (f.d.148-149); declarațiile martorului Său Violeta (f.d.152); precum și înscrisurile anexate la materialele dosarului: plângerea lui Munteanu Angela din 26.07.2018 (f.d.12-19); dispoziția Primarului com. Negureni, raionul Telenești din 15.09.2015 (f.d.60); raportul privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite înregistrate la IP Telenești din 06.10.2018 (f.d.9) cererea lui Munteanu Angela adresate la 06.10.2018 către IP Telenești (f.d.16); încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 02.08.2018, privind emiterea ordonanței de protecție față de victima Munteanu Angela, de către agresorul Grib Dorel, cu impunerea restricțiilor pe un termen de 3 luni (f.d.22- 23); ordonanța de protecție din 02.08.2018, emisă de către Judecătoria Orhei, sediul Telenești față de victima Munteanu Angela, de către agresorul Grib Dorel, cu impunerea restricțiilor pe un termen de 3 luni (f.d.24); decizia Curții de Apel Chișinău din 29.11.2018, prin care s-a dispus menținerea încheierii Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 02.08.2018 și a ordonanței de protecție din 02.08.2018 (f.d.27- 28); procesul- verbal din 13.02.2019 de examinare unde obiect al examinării a servit informațiile de pe telefonul mobil al cet. Munteanu Angela. Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, a ajuns la concluzia, că solicitarea apărării privind achitarea inculpatului Grib Dorel, din motivul lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor componenței de infracțiune, este neîntemeiată, deoarece prima instanță corect a constatat ca fiind dovedită pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.179 alin.(2), 179 alin.(2), 3201 Cod penal, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Grib Dorel în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului potrivit căruia, prima instanță și-ar fi întemeiat sentința de condamnare doar pe declarațiile părții vătămate, care nu a furnizat instanței suficientă informație ce ar confirma vinovăția inculpatului. Instanța de apel, a conchis că, prima instanță și-a întemeiat soluția de condamnare a inculpatului în baza cumulului de probe administrare în cauza penală care au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptelor și prezența în acțiunile lui Grib Dorel a elementelor infracțiunilor incriminate. În acest context instanța de apel a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, din materialele cauzei penale a constatat că în anul xxxx inculpatul Grib Dorel s-a căsătorit oficial cu Munteanu Cristina (fiica părții vătămate Munteanu Angela) și au împreună două fiice – Xxxx, a.n.xxxx și Xxxx, a.n.xxxx. Potrivit dispoziției Primarului com. Negureni, raionul Telenești nr.02/1-7.20 din 15.09.2015, Munteanu Angela a fost desemnată ca tutore asupra copiilor minori Xxxx, 3 a.n.xxxx și Xxxx, a.n.xxxx. Prin hotărârea Judecătoriei Telenești din 04.11.2015, s-a dispus stabilirea domiciliului copiilor minori Xxxx, a.n.xxxx și Xxxx, a.n.xxxx, cu mama Munteanu Cristina, domiciliată în satul Negureni, raionul Telenești și s-a stabilit paternitatea lui Grib Dorel în privința copilului Xxxx a.n.xxxx. Conform dispoziției nr. 2 din 25.03.2016 Direcția Asistență Socială și Protecției Familiei Telenești examinând cererea lui Grib Dorel, a stabilit graficul de întrevedere cu copii minori Xxxx, a.n.xxxx și Xxxx, a.n.xxxx. Din conținutul încheierii Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 02.08.2018, au fost reținute declarațiile victimei Munteanu Angela că, la data de 07.07.2018, aproximativ la ora 20:00, Grib Dorel a pătruns ilegal pe teritoriul gospodăriei sale, prin amenințări verbale cu răfuială fizică a luat copiii Xxxx, a.n.xxxx și Xxxx, a.n.xxxx, asupra cărora ea are instituită tutelă și pe care i-a dus într-o direcție necunoscută, și, urmare a examinării cererii lui Munteanu Angela s-a dispus aplicarea măsurilor de protecție pentru victimele violenței în familie cu eliberarea ordonanței din 02.08.2018, de protecție față de victima Munteanu Angela, de către agresorul Grib Dorel, cu impunerea restricțiilor pe un termen de 3 luni. Circumstanțele relevate supra au fost reținute și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29.11.2018 și anume că, la data de 07.07.2018 aproximativ la ora 20:00, Grib Dorel a pătruns ilegal pe teritoriul domiciliului petiționarei Munteanu Angela, fără acordul ultimei, iar când i- a fost solicitat insistent să părăsească ograda … și la data de 18.07.2018, Grib Dorel a pătruns ilegal pe teritoriul domiciliului petiționarei Munteanu Angela și a inițiat scandal agresiv în scopul de a determina petiționara să-i ofere hainele și jucăriile copiilor. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29.11.2018, s-a menținut încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 02.08.2018 și ordonanța de protecție din 02.08.2018. Totodată, prin ordonanța din 02.08.2018 de protecție față de victima Munteanu Angela, de către agresorul Grib Dorel, s-au impus restricții pe un termen de 3 luni, cu obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, excluzând și orice comunicare vizual cu victima sau copii acesteia, cu alte persoane dependente de ea; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în alt mod, cu victima sau copii acesteia, cu alte persoane dependente de ea; interzicerea de a se apropia de locul de muncă a victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri pe care persoana protejată le frecventează; obligarea până la soluționarea cazului de a contribui la întreținerea copiilor pe care îi are în comun cu victima; interzicerea de a păstra și purta armă; dispunerea identificării locului aflării și predării imediate a copiilor minori, Xxxx, a.n.xxxx și Xxxx, a.n.xxxx, către tutorele său Munteanu Angela. Măsurile stabilite au fost aplicate pe un termen de 3 luni, începând de la 02.08.2018. Astfel, instanța de apel a menționat că inculpatul Grib Dorel prin faptul că a contestat cu recurs încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 02.08.2018 și ordonanța de protecție din 02.08.2018, prin care s-au aplicat față de acesta măsurile de protecție pentru victimele violenței în familie, cunoștea despre restricțiile impuse de instanța civilă. Verificând argumentele invocate în apelul părții apărării, instanța a ajuns la concluzia că acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, verificate în cadrul examinarii apelului. Cu referire la motivele invocate de apărare precum că prima instanță a adoptat soluția 4 incorectă de condamnarea inculpatului Grib Dorel, acesta urmând a fi achitat de sub învinuirea înaintată în baza art.179 alin.(2), 179 alin.(2), 3201 Cod penal, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale. Instanța de apel a considerat că aceste afirmații ale avocatului reprezintă opinia subiectivă a acestuia, or prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate. Nerecunoașterea vinei de către inculpat instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina, garantat de art.66 Cod de procedură penală și art.6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și acțiunile sale nu pot fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a statuat, că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, gravitatea infracțiunilor comise, de persoana inculpatului, vina de comiterea infracțiunilor parțial a recunoscut, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, considerând că reeducarea lui Grib Dorel este posibilă doar prin izolarea de libertate.

Nefiind de acord cu soluțiile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare, a declarat recurs ordinar avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală și solicitând casarea acesteia, precum și a hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, indicând aceleași motive ca și în cererea de apel privind nevinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate (pct. 3. din decizie), considerând că instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în speța dată.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece instanțele de fond just au constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect au încadrat acțiunile făptuitorului. La fel, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. 5 Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat se atestă, că apărarea invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, însă Colegiul penal consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Reieșind din materialele cauzei rezultă că, Grib Dorel a fost recunoscut vinovat de către prima instanță în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.179 alin.(2), 179 alin.(2), 3201 Cod penal, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, totodată reținând și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de către acesta. Colegiul penal menționează că, judecând apelul apărării, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond. Astfel, instanța de apel corect a ajuns la concluzia enunțată la pct.4.1. din prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează vinovăția lui Grib Dorel în afara oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului, nu au fost depistate. Astfel, cu referire la aceste argumente Colegiul penal punctează, că în conținutul deciziei atacate a fost dată apreciere circumstanțelor ce dovedesc prezența în acțiunile inculpatului Grib Dorel a laturii obiective a infracțiunilor incriminate, precum și a probelor ce dovedesc cu certitudine intenția acestuia la comiterea acestor infracțiuni, cum ar fi declarațiile părții vătămate Munteanu Angela (f.d.148-149); declarațiile martorului Său Violeta (f.d.152); precum și înscrisurile anexate la materialele dosarului: plângerea lui Munteanu Angela din 26.07.2018 (f.d.12-19); dispoziția Primarului com. Negureni, raionul Telenești din 15.09.2015 (f.d.60); raportul privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite înregistrate la IP Telenești din 06.10.2018 (f.d.9) cererea lui Munteanu Angela adresate la 06.10.2018 către IP Telenești (f.d.16); încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 02.08.2018, privind emiterea ordonanței de protecție față de victima Munteanu Angela, de către agresorul Grib Dorel, cu impunerea restricțiilor pe un termen de 3 luni (f.d.22- 23); ordonanța de protecție din 02.08.2018, emisă de către Judecătoria Orhei, sediul Telenești față de victima Munteanu Angela, de către agresorul Grib Dorel, cu impunerea restricțiilor pe un termen de 3 luni (f.d.24); decizia Curții de Apel Chișinău din 29.11.2018, prin care s-a dispus menținerea încheierii Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 02.08.2018 și a ordonanței de 6 protecție din 02.08.2018 (f.d.27- 28); procesul-verbal din 13.02.2019 de examinare unde obiect al examinării a servit informațiile de pe telefonul mobil al cet. Munteanu Angela, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, indicând și motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor prevăzute la art.179 alin.(2), 179 alin.(2), 3201 Cod penal. Prin urmare, instanța de apel corect a respins alegațiile apărării cu privire la lipsa în acțiunile lui Grib Dorel a elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate. De asemenea, instanța de recurs consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competentă și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de 9 Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Așa fiind, Colegiul penal atestă, că respectând prevederile art.101 alin.(3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului, ci coroborându-le, le-a analizat în ansamblu lor, apreciind just că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală și a-i incrimina lui Grib Dorel săvârșirea infracțiunilor incriminate. Vizavi de criticile recurentului cu privire la modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, 7 iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia menținerii sentinței privind vinovăția inculpatului, totodată reținând și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de către acesta. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Grib Dorel.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Grib Dorel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Grib Dorel xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 8