1ra-1163/2021 — art. 264/1 alin. 4; 320 alin. 1 CP

1ra-1163/2021 — art. 264/1 alin. 4; 320 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1163/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Cobzac Elena

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

Slabu Dorel XXXXX, născut la XXXXX, originar din

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform

art. 364¹ Cod de procedură penală, Slabu Dorel a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4); 320 alin. (1) Cod penal,

fiindu-i stabilite pedepsele:

- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal – 6 luni închisoare;

- în baza art. 320 alin. (1) Cod penal – 6 luni închisoare;

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Slabu Dorel de 10

luni închisoare.

În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a adăugat parțial pedeapsa

aplicată lui Slabu Dorel prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni din

13.02.2018 și neexecutată, fiindu-i stabilită lui Slabu Dorel pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

1

1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că, la data de

15.10.2019, în jurul orelor 16:40, cet. Slabu Dorel, care nu deține permis de

conducere, a condus automobilul de model „VAZ-2103” cu numărul de

înmatriculare XXXXX prin satul Berlinți, raionul Briceni, având o concentrație a

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,58 mg/l, adică fiind în stare de ebrietate cu

grad avansat.

Instanța de fond la fel a reținut, că conform titlului executoriu din 24.05.2018,

emis de către Judecătoria Edinet /sediul Briceni/ s-a dispus încasarea de la Slabu

Dorel în beneficiul lui Galinschii Olga, domiciliată în satul Șirăuți raionul Briceni,

a prejudiciului material de 7061 lei, a prejudiciului moral de 3000 lei și a taxei de

stat în sumă de 2622 lei. Deși Slabu Dorel a fost preîntâmpinat să achite sumele

menționate, însă ultimul se eschivează de la executarea hotărârei instanței de

judecată și la data de 26.12.2018 instanța de judecată a emis o hotărâre pe numele

lui Slabu Dorel unde l-a recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute la

art. 318 Cod contravențional, aplicându-i o amendă de 1500 lei. Ulterior, la data de

10.09.2019 și respectiv la data de 26.06.2020, Slabu Dorel a fost preîntâmpinat de

către executorul judecătoresc Pavlovschii Ruslan despre necesitatea achitării

datoriei și consecințele care pot surveni în cazul de eschivare cu rea voință de la

executarea hotărârii judecătorești, însă Slabu Dorel intenționat nu și-a onorat

obligațiile.

Astfel, acțiunile lui Slabu Dorel au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4)

Cod penal – „Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, de către o persoană care nu deține permis de conducere” și în baza

art. 320 alin. (1) Cod penal – „eschivarea de la executare a hotărârii instanței de

judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale”.

Nicolae în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii

pedepsei, cu aplicarea unor pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, invocând că, ambele infracțiuni sunt ușoare, antecedentele penale sunt

stinse, sunt prezente circumstanțe atenuante ca recunoașterea vinovăției, a

contribuit activ la descoperirea infracțiunii, are la întreținere copii minori, pedeapsa

aplicată este prea gravă.

s-a admis apelul declarat, s-a casat sentința parțial, pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Slabu Dorel s-a constatat vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

2641 alin. (4), 320 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilite pedepsele:

- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal – 6 luni sub formă de închisoare;

- în baza art. 320 alin. (1) Cod penal – 6 luni sub formă de închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilit lui Slabu Dorel pedeapsa

definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate

2

sub formă de închisoare pe un termen de 10 luni cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, i-a fost adăugat parțial la pedeapsa stabilită

prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 13.02.2018, stabilindu-i

definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță

judecând cauza penală respectivă în privința inculpatului în latura învinuirii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, nu a respectat normele procesuale și nu

a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele faptelor

aduse spre învinuire inculpatului, nu a respectat normele procesuale ce țin de

întocmirea sentinței prevăzute de art. 394 alin. (1) p. 1) Cod de procedură penală,

potrivit căruia se reglementează, că partea descriptivă a sentinței de condamnare

trebuie să cuprindă: 1) descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție,

motivele și consecințele infracțiunii.

Astfel instanța de apel a indicat că, deși prima instanță a recunoscut vinovat

inculpatul Slabu Dorel în faptele incriminate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal,

totodată în partea descriptivă a sentinței nu a descris complet fapta criminală,

considerată ca fiind dovedită în acțiunile inculpatului, după cum a fost adusă

învinuirea potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, indicând

fapta comisă în mod incomplet, fără descrierea încălcărilor admise de inculpat,

invocate în învinuirea adusă.

Instanța de apel a constatat că, la data de 15.10.2019, în jurul orelor 16.40 în

s. Berlinți r. Briceni a fost stopat automobilul de model „VAZ-2103” cu n/î

XXXXX care era condus de către cet.Slabu Dorel, care nu deține permis de

conducere, iar în urma verificării, în vederea stabilirii gradului de ebrietate, contrar

prevederilor pct. 14 lit. a) a Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care specifică că „...Conducătorului

de vehicul îi este interzis, să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența

drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau

într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere...”, în urma supunerii ultimului testării alcoolscopice cu etilotestul

„Drager-AIcotester”, conform tichetului din 15.10.2019 în aerul expirat de

conducătorul Slabu Dorel, s-a constatat, că acesta avea o concentrație de alcool în

aerul expirat de 0,58 mg/l, din ce reiese că cet. Slabu Dorel se afla în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, ceia ce conform prevederilor art.134/12 alin.(3)

Cod penal, - „...Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea

persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau

3

concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult”.

Astfel, prin acțiunile intenționate, Slabu Dorel a condus mijlocul de transport

de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și

după indicii săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere, a

comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal - conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță, la stabilirea pedepsei în

privința inculpatului Slabu Dorel nu a acordat deplină eficiență principiilor generale

de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și nu a ținut

cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, deoarece eronat a stabilit

în acțiunile inculpatului starea de recidivă prevăzută de art. 34 alin. (1) Cod penal,

situația care nu se constată cu referire la inculpat, astfel instanța de apel a exclus

această constatare.

Instanța de apel a mai indicat că, prima instanță, deși corect a stabilit

inculpatului pedeapsa anume sub formă de închisoare, cu executare reală, totodată

eronat și fără argumentare a aplicat prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, referitor

la pedeapsa în cazul unui cumul de sentințe față de inculpat. Astfel, deși instanța de

fond a stabilit că ultimul a fost judecat anterior prin sentința Judecătoriei Edineț

sediul Briceni din 13.02.2018 în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de un an, cu numirea perioadei de probațiune de

doi ani, sentință care a fost menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din

02.05.2018, fiind la evidență la Biroul de Probațiune până la data de 02.05.2020 și

anume în acest termen de probă Slabu Dorel a comis infracțiunile incriminate pe

caz, totodată a aplicat pedeapsa definitivă potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, în caz

de cumul de sentințe, sub formă de închisoare pe un termen de un an, cu toate că

prevederile art. 85 alin. (3) Cod penal, reglementează clar, că pedeapsa definitivă

în cazul unui cumul de sentințe trebuie să fie mai mare decât pedeapsa stabilită

pentru săvârșirea unei noi infracțiuni și decât partea neexecutată a pedepsei

pronunțate prin sentința anterioară a instanței de judecată, astfel că pedeapsa

definitivă urma să fie mai mare.

În aspectul dat instanța de apel a menționat că, potrivit art.410 Cod de

procedură penală, privind neagravarea situației în propriul apel, se reglementează,

că instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru

persoana care a declarat apel, astfel că instanța de apel doar a reținut în sarcina

inculpatului Slabu Dorel fapta criminală, considerată ca fiind dovedită în acțiunile

inculpatului prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, însă în rest nu poate corecta

eroarea admisă de prima instanță, în vederea neagravării situației inculpatului, în

favoarea cărei a fost declarat apel.

În continuare, instanța de apel a mai indicat că, inculpatul nu este la prima

abatere penală, fiind judecat anterior, a comis anterior infracțiuni privind

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

4

astfel că pedepsele anterioare nu și-au produs efectul, totodată circumstanțele

invocate nu pot servi ca temei pentru aplicarea pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, după cum a solicit apărarea, astfel că

argumentele invocate de apărare se resping.

În acest sens instanța de apel a mai menționat că, pedeapsa stabilită - sub formă

de închisoare este echitabilă faptelor infracționale săvârșite de inculpat, fiind în

corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatului.

Instanța de apel a respins afirmațiile invocate în apel de avocat că instanța

superficial a numit pedeapsa legată cu privarea de libertate, echitabilă acțiunilor lui

Slabu Dorel, că ambele acțiuni sunt infracțiuni ușoare, antecedentele penale sunt

stinse, fiind declarative, mai ales că termenul de probă stabilit anterior inculpatului

nu era expirat la data comiterii incfracțiunilor incriminate, la fel nu pot fi reținute

afirmațiile că persistă circumstanțele atenuante contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii ori recunoașterea vinovăției, că instanța de judecată poate considera ca

circumstanță atenuantă prezența în familie a copilului minor, în sensul dat instanța

de fond a ținut cont de recunoașterea vinovăției din partea inculpatului, totodată

afirmațiile invocate sunt expuse în apărarea inculpatului, dar nu sunt de natură să

desființeze sentința instanței de fond în latura atenuării pedepsei, după cum solicită

apărarea.

La fel, instanța de apel nu a reținut afirmațiile privind aplicarea pedepsei

complementare, indicând că, de fapt nu este aplicată în privința inculpatului

pedeapsa complementară sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

Instanța de apel a ținut să indice și faptul, că anterior inculpatului i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, care nu

și-a produs efectul, deoarece ultimul a comis alte crime, pentru care a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 13.02.2018, după ce

a comis în termen de probă și infracțiunile incriminate pe prezenta cauză penală,

astfel că numirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, după cum solicită apărarea și inculpatul, chiar nu este rațională în

circumstanțele stabilite pe caz și nu ar asigura scopul pedepsei penale prevăzut de

art. 61 alin. (2) Cod penal, care reglementează, că pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Rotari Mihaela în numele inculpatului, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea parțială

a deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a stabili

inculpatului o pedeapsă non privativă de libertate, invocând:

5

- instanța de apel a ignorat prevederile art. 79 Cod penal;

- inculpatul și-a recunoscut vina și a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii comise, inculpatul are la întreținere 3 copii minori, din care unul are

grad de invaliditate, se căiește de cele săvârșite, dorește să recupere prejudiciu;

- aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a pedepsei poate asigura

pe deplin scopurile pedepsei, nefiind necesară izolarea inculpatului de societate.

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel,

motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul

pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de

aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei,

de gravitatea infracțiunilor, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, stabilindu-i o pedeapsă

echitabilă.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă

dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de

recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept

indicate de recurent și prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

6

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de

recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece în

urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se

constată că instanța de apel în decizia sa (f.d. 209 – 212 v. I) corect și-a motivat

soluția privind aplicarea pedepsei definitive și modul de executare a pedepsei, a ținut

cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal și totodată a ținut cont și de criteriile

de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, a luat corect în

considerare: gravitatea infracțiunilor săvârșite – ușoare, prezența circumstanței

atenuante – recunoașterea vinovăției, prezența circumstanței agravante – săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnat pentru infracțiune

similară(f.d. 16-17 v. I, f.d. 36 – 37 v. II), precum și faptul că cauza a fost examinată

în procedura simplificată prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, a redus

corect pedeapsa în conformitate cu prevederile alin. (8) a aceluiași articol.

Cât ține de motivele indicate în recurs precum că „inculpatului i-a fost aplicată

o pedeapsă prea aspră”, Colegiul penal nu le acceptă, or, instanța de apel în decizia

recurată a indicat și motivat pe deplin pedeapsa aplicată(f.d. 209 – 212 v. I), a dat

apreciere tuturor circumstanțelor, inclusiv celor menționate de recurent și a luat în

considerare pericolul social al acțiunilor inculpatului și personalitatea inculpatului –

la locul de trai se caracterizează doar negativ(f.d. 11 v. I, f.d. 17 v. II), anterior

sancționat atât penal cât și contravențional inclusiv și pentru contravenții în

domeniul securității circulației rutiere, stabilind o pedeapsă în limitele Legii penale

și echitabilă, ce corespunde atât principiului proporționalității cât și scopului

pedepsei penale, astfel se va asigura restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului cât și a altor persoane.

Mai mult, instanța de recurs mai indică că, inculpatul a fost condamnat anterior

pentru infracțiuni în baza art. 2641 alin. (4) și art. 2641 alin. (4) Cod Penal, iar în baza

art. 84 Cod Penal, fiindu-i stabilită, pentru concurs de infracțiuni, pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe termen de 1 an și totodată, în baza art. 90 Cod penal, a

fost suspendată executarea pedepsei condiționat pe un termen de probă de 2 ani

(f.d.23-28 vol. I și f.d.54-56 vol. II), astfel, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă cu

suspendarea executării pentru infracțiuni analogice, săvârșind infracțiunile

incriminate pe prezenta cauză penală în termen de probă, demonstrează că

suspendarea executării pedepsei definitive, după cum solicită apărarea, nu este

rațională în circumstanțele stabilite pe caz și nu ar asigura scopul pedepsei penale

prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, care reglementează, că pedeapsa are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

7

condamnaților, cât și a altor persoane.

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 27 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Slabu Dorel XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 mai 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Cobzac Elena

8