1ra-12/ 2023 — art.art.27, 145 alin.2 lit. a, g, art.179 alin.2 CP

1ra-12/ 2023 — art.art.27, 145 alin.2 lit. a, g, art.179 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-12/2023

1-22058928-01-1ra-04012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Talpă Boris, Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie, Miron Aliona,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar declarat de

către procurorul în procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2022, în cauza

penală în privința lui,

Budei Dorel xxxxx, născut la xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 24.04.2022 – 28.06.2022;

Instanță de apel: 19.07.2022 – 26.10.2022;

Instanță de recurs: 04.01.2023 – 24.10.2023.

A C O N S T A T A T :

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 145 alin.(2) lit.

a), g) Cod penal, art.179 alin.(2) Cod penal, și în conformitate cu sancțiunea articolelor

indicate, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsă:

- în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), g) Cod penal - închisoare pe un termen de 10

(zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- în baza art.179 alin.(2) Cod penal - închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al

pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Budei Dorel pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 12 (douăsprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Termenul de executare a pedepsei urmând a fi calculat din momentul pronunțării

sentinței – 28 iunie 2022, cu includerea în termenul executării pedepsei, termenul aflării lui

Budei Dorel în stare de arest preventiv de la 06 februarie 2022 până la 28 iunie 2022 inclusiv.

Măsura preventivă sub formă de arest preventiv, aplicată în privința lui Budei Dorel,

s-a menținut până la rămânerea definitivă a sentinței.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Ghenciu Valerii și s-a încasat de la Budei

Dorel în beneficiul lui Ghenciu Valerii suma de 6 000 (șase mii) de lei pentru asistența juridică

acordată de către avocatul Crăciun Veaceslav și 25 000 (douăzeci și cinci mii) de lei cu titlu

prejudiciului moral.

1

S-a admis acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Tretiac Igor și s-a încasat

de la Budei Dorel în beneficiul lui Tretiac Igor suma de 25 000 (douăzeci și cinci mii) de lei

cu titlu prejudiciului moral.

S-a încasat de la Budei Dorel în beneficiul statului cheltuielile de judecată legate de

efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 2 038 (două mii treizeci și opt) de lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

administrate în faza de urmărire penală s-a reținut, că Budei Dorel la xxx, aproximativ la ora

xxxx, fiind în stare de ebrietate narcotică, având un conflict cu concubina Balan Inna, iscat în

urma geloziei față de ultima, presupunând că dânsa are relații amoroase cu vecinii: Tretiac

Igor și Ghenciu Valerii, având intenția omorului cu premeditate a numiților, aflându-se la

etajul x al blocului de locuit din str. xxx, intenționând pătrunderea în domiciliile ultimilor,

având un comportament agresiv cu scopul omorului, bătea în ușa culoarului comun al

apartamentelor nr.xxx de pe adresa indicată, unde locuiește Ghenciu Valerii și, respectiv,

Tretiac Igor.

În urma zgomotelor, Ghenciu Valerii, ieșind din apartament și deschizând ușa

culoarului, a fost atacat, fiindu-i aplicate de către Budei Dorel multiple lovituri cu un cuțit pe

diferite părți ale corpului, declarând că îl omoară.

Concomitent, s-a îndreptat spre apartamentul nr.xx, unde locuiește Tretiac Igor, și,

lovind cu picioarele, a deteriorat ușă, intrând în apartament, unde i-a aplicat multiple lovituri

cu cuțitul în diferite regiuni ale corpului lui Tretiac Igor, care se afla la bucătărie, declarând

că-1 omoară și pe el, după ce văzând că ambii sunt la podea, concluzionând că au decedat, a

părăsit locul crimei, îndreptându-se în apartamentul său, nr. xxxxx, unde intenționa să

nimicească urmele comiterii infracțiunii prin spălarea cuțitului, cu care a comis atacul, însă a

fost reținut de către colaboratorii organelor de drept, care venise la chemarea vecinilor.

Dat fiind faptul acordării de urgență a asistenței medicale, Tretiac Igor și Ghenciu

Valerii nu au decedat, astfel din motive independente de voința făptuitorului, intenția nu a

fost realizată până la capăt.

În urma acțiunilor infracționale ale lui Budei Dorel, conform Raportului de expertiză

judiciară nr.xxxxxdin 23.02.2022, lui Ghenciu Valerii i-au fost cauzate o plagă înțepat-tăiată

în regiunea lombară pe dreapta cu penetrare în spațiul retro peritoneal și hemotorace cu 500

ml sânge schimbat, hematom a țesuturilor moi la acest nivel cu 150 ml sânge cu cheaguri,

plăgi tăiate nepenetrante la nivelul regiunii cervicale și hemitoracelui drept linia

medioclaviculară.

Leziunile depistate au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

înțepător-tăietor, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și

în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr.xxxxx din 11.03.2022, lui Tretiac Igor i-

au fost cauzate o plagă tăiat-înțepată hemitoracelui drept pe linia medicoclaviculară la nivelul

spațiului intercostal III, fractura recentă marginii inferioare a coastei II pe segmentele 2 și 3

plămânului drept, pneumotorax apical pe dreapta neînsemnat, pneumomediastin, emfizem

pronunțat la nivelul țesuturilor moi ale hemitoracelui drept cu răspândirea pe gât, plagă tăiat-

înțepată la nivelul hemitoracelui stâng pe linia axilară anterioară la nivelul spațiului intercostal

V, plagă tăiat-înțepată la nivelul brațului drept.

Leziunile depistate au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

înțepător-tăietor, posibil în timpul și circumstanțele indicate.

Ținând cont de datele examenului clinic și paraclimc și anume localizarea plăgii,

aspectul morfologic fracturii coastei II la nivelul marginii inferioare cu prezența unui

pneumatocel adiacent acestei fracturi, dezvoltarea emfizemului pronunțat la nivelul

țesuturilor moi ale hemitoracelui drept cu răspândirea pe gât, cit și datele audierii medicului

curant, care denotă faptul că plaga tăiat-înțepătoare are un caracter penetrant în calitatea

2

pleurală, se constată ele prezintă pericol pentru viața persoanei și se califică ca vătămare

corporală gravă.

Organul de urmărire penală a încadrat juridic acțiunile lui Budei Dorel în baza

art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), g) Cod penal - tentativa de omor intenționat, conform indicilor

calificativi cu premeditare și asupra a două sau mai multe persoane, acțiuni care din cauze

independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul.

Tot el, Budei Dorel, la xxx, aproximativ la ora xxx, în circumstanțele indicate mai sus,

fiind în stare de ebrietate narcotică, fiind locuitor al apartamentului nr. xxxx, intenționat,

deteriorând ușa de la intrare și cu aplicarea violenței, exprimată prin atacarea cu un cuțit a lui

Tretiac Igor, neavând consimțământul corespunzător, a pătruns în domiciliul ultimului,

amplasat în xxxx, refuzând de a-1 părăsi la cererea stăpânului.

Organul de urmărire penală a încadrat juridic acțiunile lui Budei Dorel în baza art.179

alin.(2) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul

unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-1 părăsi la cererea ei, cu aplicarea

violenței.

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța

de judecată, Iuga Gabriela, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea ce ține de

cheltuielile judiciare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, privind încasarea

din contul inculpatului Budei Dorel în beneficiul statutului a cheltuielilor judiciare legate de

efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 22 884 lei;

- avocatul Frunze Alexei în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării cheltuielilor de judecată din contul

inculpatului, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, prin care inculpatului Budei Dorel să-i fie aplicată o pedeapsă mai

blândă, iar încasarea din contul inculpatului în beneficiul bugetului de stat a sumei de 2038

lei, cu titlu cheltuieli de judecată să fie trecute din contul statului.

3.1. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, instanța de judecată

neîntemeiat a dispus parțial trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului, or, în cadrul

examinării acestei cauze penale nu au fost stabilite careva motive care ar concluziona că nu

este rațional de a încasa cheltuielile judiciare integral de la condamnat.

A afirmat că, legea procesual-penală stabilește cazuri concrete când condamnatul poate

fi eliberat de plata cheltuielilor judiciare, însă instanța de judecată nu a luat în considerație

prevederile legale și absolut neîntemeiat s-a expus asupra sorții cheltuielilor judiciare,

eliberând parțial condamnatul de plata cheltuielilor judiciare.

A declarat că, formarea unei practici greșite când, cheltuielile judiciare se încasează

din contul statului, în condițiile în care legea procesual-penală prevede, că cheltuielile

judiciare sunt suportate de condamnat, reprezintă o încălcare gravă a legii. Dispunerea

suportării cheltuielilor judiciare din contul stalului, trebuie să fie cel puțin motivată prin

existența excepțiilor prevăzute de lege și anume, în caz de insolvabilitate sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care

se află la întreținerea ei, ceea ce nu se reflectă în cazul indicat supra, cu atât mai mult instanța

de judecată neîntemeiat nu a considerat necesar încasarea din contul lui Budei Dorel în

beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea și întocmirea rapoartelor nr.xxxx din 11

martie 2022 în mărime de 18 846 de lei și nr. xxx în mărime de 1 680 lei și a raportului de

expertiză judiciară nr. xxx, respingând solicitarea acuzării de stat în această parte,

argumentând că în raportul nr.xxx din 11 martie 2022, nu se regăsesc răspunsuri concrete la

întrebările formulate de către reprezentantul organului de urmărire penală, fiind expuse cu

mai multe condiții, ce se referă la cercetările teoretice științifice.

A indicat că, argumentele instanței sunt neîntemeiate și eronate, în situația în care în

cadrul urmăririi penale organul de urmărire penală a luat toate măsurile prevăzute de lege

3

pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, fiind

evidențiate circumstanțele ce dovedesc vinovăția inculpatului, totodată fiind acumulate

suficiente probe pertinente și concludente, cu privire la existența infracțiunii, expuse în

probele administrate la faza de urmărire penală cât și la faza judecării cauzei precum și în

cadrul concluziile experților.

Recuperarea cheltuielilor experților pentru costul materialelor care le aparțin și care au

fost utilizate pentru executarea obligațiunilor sau însărcinării respective se pune în sarcina

inculpatului sau a instanței de judecată în baza unei hotărâri și se achită din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede alte modalități sau în cazul indicat supra de către inculpat. Însă,

instanță de judecată s-a limitat numai la expunerea normelor legale, indicând în final că

cheltuielile revendicate sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale, întru cumularea

probatoriului necesar, ignorând absolut prevederile art.art.227 - 229 Cod de procedură penală.

Prin urmare, instanța absolut nu a argumentat din care motive inculpatul nu are posibilitate să

achite cheltuielile judiciare.

Instanța de judecată nu a motivat din care motiv statul și societatea urmează să suporte

cheltuielile în legătură cu restabilirea echității în urma săvârșirii de către Budei Dorel a

infracțiunii reținute în sarcina sa. În aceste condiții se creează situația în care persoana care

nu respectă normele legale stabilite în societatea, cu toate că alte persoane nu-și permit așa

comportament, săvârșește infracțiunea, iar statul și societatea, fiind impuși să sancționeze

fapta comisă, cheltuind resurse materiale, sunt nevoile să suporte cheltuieli în defavoarea altor

membrii societății care duc un mod de viață legal, respectând normele stabilite.

3.2. În motivarea cererii de apel declarate de către avocatul Frunze Alexei în numele

inculpatului, a invocat că, la pronunțarea sentinței prima instanță urma să țină cont și de

prevederile art.7 Cod penal și anume de principiul individualizării răspunderii penale și

pedepsei penale prin care „La aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea penală”.

La fel, că instanța urma să se țină cont de faptul că enumerarea circumstanțelor

atenuante (art.76 Cod penal) nu este limitativă. Prin alte împrejurări mai pot fi considerate și

săvârșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări, existența unor merite

deosebite în trecut, întreținerea părinților inapți de muncă, vinovatul este unicul din membrii

familiei apt de muncă, are la întreținerea sa familia sa, părinții, este caracterizat pozitiv la

locul de trai și serviciu, a fost angajat în câmpul muncii.

A mai menționat că, ținând cont de motivele și circumstanțele cauzei inclusiv și de

părțile vătămate care au provocat acest conflict prin acțiuni indirecte și chiar și directe, legate

de scopul și motivele faptei pe care a săvârșit-o inculpatul, de rolul vinovatului în săvârșirea

infracțiunii, de comportarea inculpatului în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte

circumstanțe care micșorează gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea

activă la descoperirea acestei infracțiuni, instanța poate aplica o pedeapsă din limita minimă

prevăzută de legea penală pentru infracțiunile incriminate inculpatului.

Circumstanțe agravante conform prevederilor art.77 Cod penal la stabilirea pedepsei

în privința inculpatului Budei Dorel în rechizitoriu nu au fost indicate, iar în ședința de

judecată nu au fost stabilite cu certitudine. Totodată, conform prevederilor art.76 Cod penal,

la stabilirea pedepsei inculpatului Budei Dorel, au fost stabilite circumstanțe atenuante: a)

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave; e) prevenirea de

către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii săvârșite, repararea benevolă a pagubei

pricinuite sau înlăturarea daunei cauzate; f) autodenunțarea, contribuirea activă la

descoperirea infracțiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoașterea vinovăției; g)

ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, dacă ele au provocat infracțiunea. Partea

apărării mai declară că, inculpatul Budei Dorel la locul de trai și serviciu unde anterior a

4

activat se caracterizează pozitiv, nu este la evidența medicului psihiatru și narcolog, nu a fost

tras la răspundere pentru săvârșirea cărorva delicte sau contravenții administrative.

Cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal, se trec în contul statului, or,

acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. În aceiași ordine de idei, relevă că, obligația

pozitivă a statului de a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării

făptuitorului și, implicit, asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului.

Însă, prima instanță greșit a decis încasarea sumei de 2 038 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată din contul inculpatului, deoarece aceste cheltuieli erau absolut necesare procesului

penal și urmau a fi trecute în contul statului dar nu încasate de la inculpat. În contextual celor

relevate, opinează că, sentința instanței de fond, urmează a fi casată parțial, atât în partea

aplicării pedepsei inculpatului cât și în partea încasării de la acesta în beneficiul bugetului de

stat a sumei de 2 038 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.

au admis apelurile, s-a casat, inclusiv din oficiu, parțial sentința, în latura penală, și s-a

pronunțat în această parte o nouă hotărâre conform modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Budei Dorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), g) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 10 (zece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Budei Dorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.179

alin.. (2) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu)

ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art.84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, lui Budei Dorel

i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani și 6

(șase) luni, cu executare în penitenciar de tip închis.

Termenul pedepsei urmând a fi calculat din data de 26 octombrie 2022, cu includerea

în acest termen a perioadei de la 06 februarie 2022 până la 26 octombrie 2022.

S-a menținut sentința în partea care se referă la corpurile delicte, acțiunea civilă și

cheltuielile de judecată.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a statuat că, prima instanță nu a dat o

apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, în raport cu

circumstanțele de fapt stabilite în cadrul cercetării judecătorești, or, prima instanță a pus la

baza sentinței de condamnare a lui Budei Dorel încadrarea juridică a acțiunilor infracționale

făcute de către organul de urmărire penală. Prima instanță nu a dat o apreciere proprie

circumstanțelor constatate.

În context, instanța de apel a reținut totalitatea probelor administrate de prima instanță

și verificate în apel, fiind apreciate cu respectarea prevederilor art.art.27, 99-101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, constatând următoarea stare de fapt:

Budei Dorel la xxx, aproximativ la ora xxx, fiind în stare de ebrietate narcotică, având

un conflict cu concubina Balan Inna, iscat în urma geloziei față de ultima, presupunând că

dânsa are relații amoroase cu vecinii: Tretiac Igor și Ghenciu Valerii, având intenția omorului

cu premeditate a numiților, aflându-se la etajul x al blocului de locuit din xxxxx, intenționând

pătrunderea în domiciliile ultimilor, având un comportament agresiv cu scopul omorului,

bătea în ușa culoarului comun al apartamentelor nr.xxxx de pe adresa indicată, unde locuiește

Ghenciu Valerii și, respectiv, Tretiac Igor.

În urma zgomotelor, Ghenciu Valerii, ieșind din apartament și deschizând ușa

culoarului, a fost atacat, fiindu-i aplicate de către Budei Dorel multiple lovituri cu un cuțit pe

diferite părți ale corpului, declarând că îl omoară.

Concomitent, s-a îndreptat spre apartamentul nr.x, unde locuiește Tretiac Igor, și,

lovind cu picioarele, a deteriorat ușă, intrând în apartament, unde i-a aplicat multiple lovituri

5

cu cuțitul în diferite regiuni ale corpului lui Tretiac Igor, care se afla la bucătărie, declarând

că-1 omoară și pe el, după ce văzând că ambii sunt la podea, concluzionând că au decedat, a

părăsit locul crimei, îndreptându-se în apartamentul său, xxxx, unde intenționa să nimicească

urmele comiterii infracțiunii prin spălarea cuțitului, cu care a comis atacul, însă a fost reținut

de către colaboratorii organelor de drept, care venise la chemarea vecinilor.

Dat fiind faptul acordării de urgență a asistenței medicale, Tretiac Igor și Ghenciu

Valerii nu au decedat, astfel, din motive independente de voința făptuitorului, intenția nu a

fost realizată până la capăt.

În urma acțiunilor infracționale ale lui Budei Dorel, conform Raportului de expertiză

judiciară nr.xxxx din 23.02.2022, lui Ghenciu Valerii i-au fost cauzate o plagă înțepat-tăiată

în regiunea lombară pe dreapta cu penetrare în spațiul retroperitonal și hemotorace cu 500 ml

sânge schimbat, hematom a țesuturilor moi la acest nivel cu 150 ml sânge cu cheaguri, plăgi

tăiate nepenetrante la nivelul regiunii cervicale și hemitoracelui drept linia medioclaviculară.

Leziunile depistate au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

înțepător-tăietor, posibil în timpul și circumstanțele indicate. Prezintă pericol pentru viată și

în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală gravă.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 11.03.2022, lui Tretiac Igor

i-au fost cauzate o plagă tăiat-înțepată hemitoracelui drept pe linia medicoclaviculară la

nivelul spațiului intercostal III, fractura recentă marginii inferioare a coastei II pe segmentele

2 și 3 plămânului drept, pneumotorax apical pe dreapta neînsemnat, pneumomediastin,

emfizem pronunțat la nivelul țesuturilor moi ale hemitoracelui drept cu răspândirea pe gât,

plagă tăiat-înțepată la nivelul hemitoracelui stâng pe linia axilară anterioară la nivelul

spațiului intercostal V, plagă tăiat-înțepată la nivelul brațului drept.

Leziunile depistate au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

înțepător-tăietor, posibil în timpul și circumstanțele indicate.

Ținând cont de datele examenului clinic și paraclinic și anume localizarea plăgii,

aspectul morfologic fracturii coastei II la nivelul marginii inferioare cu prezența unui

pneumatocel adiacent acestei fracturi, dezvoltarea emfizemului pronunțat la nivelul

țesuturilor moi ale hemitoracelui drept cu răspândirea pe gât, cât și datele audierii medicului

curant, care denotă faptul că plaga tăiat-înțepătoare are un caracter penetrant în calitatea

pleurală, prezintă pericol pentru viața persoanei și se califică ca vătămare corporală gravă.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Budei Dorel a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), g) Cod penal - tentativa de omor intenționat, conform indicilor

calificativi cu premeditare și asupra a două sau mai multe persoane, acțiuni care din cauze

independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul.

Tot el, Budei Dorel, la xxxx, aproximativ la ora xxx, în circumstanțele indicate mai

sus, fiind în stare de ebrietate narcotică, fiind locuitor al apartamentului nr.xxxx, intenționat,

deteriorând ușa de la intrare și cu aplicarea violenței, exprimată prin atacarea cu un cuțit a lui

Tretiac Igor, neavând consimțământul corespunzător, a pătruns în domiciliul ultimului,

amplasat în mun. xxxxx, refuzând de a-1 părăsi la cererea stăpânului.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Budei Dorel a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art.179 alin.(2) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală

în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-1 părăsi la cererea ei,

cu aplicarea violenței.

Instanța de apel, ținând cont de prevederile art.art.27, 99-101 Cod de procedură penală,

cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, le dă o apreciere

proprie, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, care în ansamblul

lor confirmă vinovăția inculpatului Budei Dorel, în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art.art.27, 145 alin. (2) lit. a), g) Cod penal, art.179 alin.(2) Cod penal.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara

dubiilor rezonabile vina inculpatului Cuculeac Constantin, și pe deplin prin următoarea

6

sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar

fi: informațiile primite de serviciu 112 la data de xxx, începând cu ora xxx până la xxx (f.d.1-

15); proces-verbal de cercetare la fața locului din 06.02.2022 (f.d.28-29) și planșă fotografică

(f.d.30-35); ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 04.03.2022, prin care

Ghenciu Valerii a fost recunoscut în această calitate procesuală (f.d.38); declarațiile părții

vătămate Ghenciu Valeriu date în prima instanță (f.d.39-40); ordonanța de recunoaștere în

calitate de parte vătămată din 17.02.2022, prin care Tretiac Igor xxx a fost recunoscut în

această calitate procesuală (f.d.42); declarațiile părții vătămate Tretiac Igor date în prima

instanță (f.d.45-46); declarațiile martorului Tretiac Irina, date în prima instanță (f.d.48-49);

declarațiile martorului Ghenciu Tatiana, date în prima instanță (f.d.50-51); declarațiile

martorului Pisarenco Maria, date în prima instanță (f.d.53-54); declarațiile martorului Sănduță

Oleg, date în prima instanță (f.d.56-57); declarațiile martorului Suiunov Stanislav, date în

prima instanță (f.d.59-60); declarațiile martorului Tretiac Svetlana, date în prima instanță

(f.d.61-62); declarațiile martorului Ciobanu Viorel (f.d.64-65); declarațiile martorului

Zberean Dumitru date în prima instanță (f.d.66); declarațiile analogice ale martorului Arsenii

Victor (f.d.67); declarațiile martorului Tertiuc Dumitru date în prima instanță (f.d.68-69);

declarațiile analogice ale martorului Bufteac Andrian (f.d.70-71); Raportul de expertiză

judiciară nr. xxx din 23.02.2022, conform căruia, la Ghenciu Valerii au fost depistată

vătămare corporală gravă (f.d.83-85); raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 11.03.2022,

conform căruia, la Tretiac Igor a fost depistată vătămare corporală gravă (f.d.102-105);

raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 11.03.2022 (f.d.161-174); raportul de expertiză

judiciară nr.34/12/1-R-582 din 03.03.2022 (f.d.189); ordonanță de recunoaștere în calitate de

corp delict și de anexare la cauza penală din 25.03.2022 (vol. l, f.d.145, 146); proces-verbal

al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate

și naturii ei nr.3223 din 06.02.2022, din care rezultă că, la Budei Dorel au fost constatate

consecințele consumului de stupefiante. Treaz (f.d.210); raportul de expertiză judiciară

nr.xxxdin 25.02.2022 (f.d.233-235); proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau

pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 17.02.2022, înregistrat în R-l al IP Ciocana sub

nr. xxx, din care rezultă că, Tretiac Igor solicită de la organele de politie atragerea la

răspundere conform legislației în vigoare pe cet. Budei Dorel, care la data de 06.02.2022,

aproximativ la ora xxx, fără permisiunea lui, samavolnic a pătruns în domiciliul, situat în

xxxx, apart.xxx (f.d.52); ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată din

16.03.2022, prin care Tretiac Igor a fost recunoscut în această calitate procesuală (f.d.56).

Analizând aceste probe, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța de apel a

considerat că acestea din urmă demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului Budei Dorel,

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), g) și 179 alin.(2) Cod

penal, iar în contextul dat instanța de apel dă o apreciere corectă probatoriului administrat,

ajungând la concluzia că, faptele inculpatului întrunesc elementele infracțiunilor incriminate.

La stabilirea pedepsei și mărimea acesteia, instanța de apel a menționat că, urmează a

se ține cont de criteriile de individualizare a pedepsei. Prin criteriile de individualizare a

pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în

procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvârșirea infracțiunii.

Individualizarea pedepsei constă în obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei

concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și a

pedepsei penale. Pedeapsa este echitabilă, când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echitații sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei (în cazurile când există),

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Pentru stabilirea unei pedepse

echitabile, instanțele de judecată trebuie să studieze multilateral, în deplină măsură și obiectiv,

toate circumstanțele și datele care caracterizează atât negativ, cât și pozitiv persoana

inculpatului și care au o importanță esențială pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei.

7

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului,

sa ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75-78 Cod penal și anume - de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și de

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.

Instanța de apel a menționat că, pedeapsa penală este echitabilă atunci când este

capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și

de alte persoane or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit. Legalitatea pedepsei impune instanței obligația

de a stabili pedeapsa în limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. Individualizarea pedepsei constă

în obligația instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă

pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. A relevat că, pedeapsa aplicată

inculpatului trebuie să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului

penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a constatat că în privința

inculpatului Budei Dorel este oportun de aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare.

În această odine de idei, instanța de apel a menționat că, la stabilirea categoriei și

mărimii pedepsei, urmează de luat în considerație faptul că Budei Dorel a comis infracțiuni

care conform art.16 Cod penal fac parte din categoria celor mai puțin grave și excepțional de

grave, de personalitatea inculpatului, care nu este încadrat oficial în câmpul muncii, nu are

antecedente penale (F-246, f.d.116, vol. I), potrivit caracteristicii eliberate de Primarul al com.

Bulboci, r-lui Soroca, unde s-a născut, se caracterizează pozitiv (f.d.118, vol. II), de faptul că

nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog (f.d.219, 221, vol. I). Totodată, în

conformitate cu prevederile art.76 Codul penal, în calitate de circumstanță atenuantă a fost

reținută căința sinceră a inculpatului Budei Dorel.

Instanța de apel a constatat că, sancțiunea art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), g) Cod penal,

prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață.

Sancțiunea art.179 alin.(2) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

la 550 la 950 unități convenționale, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la

140 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

În conformitate cu prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală „Inculpatul

care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime

a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este

detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani”.

Așa dar, în privința inculpatului Budei Dorel, efectuând o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul

lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, în

coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului,

instanța de apel a conchis că corijarea și reeducarea lui Budei Dorel este posibilă doar cu

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare.

În continuarea procesului individualizării pedepsei penale aplicate, instanța de apel a

reținut că, în speță sunt aplicabile prevederile art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial de

pedepse și a conchis că, urmează de stabilit lui Budei Dorel pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 10 (zece) ani și 6 (șase) luni, în penitenciar de tip închis.

8

Instanța de apel a considerat că anume pedeapsa cu închisoare stabilită lui Budei Dorel,

este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor părților vătămate și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către

inculpat, totodată pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a

realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de către ultimul. Or,

se constată evident că pedeapsa privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge

scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Solicitările invocate de avocatul Frunze Alexei, privind casarea sentinței în partea

cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare, nu și-au găsit confirmarea

la judecarea apelurilor declarate. Prin urmare, nu există temei de implicare a instanței de apel

în sensul casării hotărârii contestate cu privire la încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată. Or, instanța ierarhic inferioară întemeiat a dispus admiterea parțială

a solicitării acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată și a încasat de la

inculpatul Budei Dorel în beneficiul statului cheltuielile de judecată legate de efectuarea

expertizelor judiciare în mărime de 2 038 (două mii treizeci și opt) lei, întrucât efectuarea

expertizelor, au avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată și soluționarea

acțiunilor civile înaintate de părțile vătămate Ghenciu Valerii și Tretiac Igor, în conformitate

cu prevederile art.art.219, 220, 221 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a notat că, potrivit art.397 alin.(3) Cod de procedură penală,

dispozitivul sentinței de condamnare, precum și al celei de achitare sau de încetare a

procesului penal, pe lângă chestiunile enumerate în art.art.395 și 396 Cod de procedură

penală, în cazurile necesare, trebuie să mai cuprindă hotărârea cu privire la corpurile delicte.

Prin urmare în contextul celor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate

concluziile primei instanțe, cu referire la soarta corpurilor delicte, care corect a dispus

soluționarea acestuia, în temeiul prevederilor art.162 Cod de procedură penală.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care invocând ca temei pentru

recurs ordinar prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

5.1. În susținerea recursului procurorul susține că, instanța de judecată neîntemeiat a

dispus parțial trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului, or, în cadrul examinării acestei

cauze penale nu au fost stabilite careva motive care ar concluziona că nu este rațional de a

încasa cheltuielile judiciare integral de la condamnat. Legea procesual-penală stabilește cazuri

concrete când condamnatul poate fi eliberat de plata cheltuielilor judiciare, însă instanța de

judecată nu a luat în considerație prevederile legale și absolut neîntemeiat s-a expus asupra

sorții cheltuielilor judiciare, eliberând parțial condamnatul de plata cheltuielilor judiciare.

Menționează că, instanțele de judecată neîntemeiat nu au considerat necesar încasarea

din contul lui Budei Dorel în beneficiul statului cheltuielile pentru efectuarea și întocmirea

rapoartelor nr xxxxx din 11 martie 2022 în mărime de 18 846 de lei și nr.34/12/1-R-582 din

03.03.2022 în mărime de 1 680 lei și a raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-582 din

03.03.2022, respingând solicitarea acuzării de stat în această parte, argumentând că în raportul

nr.xxxx din 11 martie 2022, nu se regăsesc răspunsuri concrete la întrebările formulate de

către reprezentantul organului de urmărire penală, fiind expuse cu mai multe condiții, ce se

referă la cercetările teoretice științifice.

Susține că, argumentele instanțelor sunt neîntemeiate, în situația în care în cadrul

urmăririi penale organul de urmărire penală a luat toate măsurile prevăzute de lege pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, fiind

evidențiate circumstanțele ce dovedesc vinovăția inculpatului, totodată fiind acumulate

suficiente probe pertinente și concludente, cu privire la existența infracțiunii, expuse în

9

probele administrate la faza de urmărire penală cât și la faza judecării cauzei precum și în

cadrul concluziile experților. Recuperarea cheltuielilor experților pentru costul materialelor

care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea obligațiunilor sau însărcinării

respective se pune în sarcina inculpatului sau a instanței de judecată în baza unei hotărâri și

se achită din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede alte modalități sau în cazul indicat

supra de către inculpat. Însă, instanța de judecată s-a limitat numai la expunerea normelor

legale, indicând în final că cheltuielile revendicate sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi

penale, întru cumularea probatoriului necesar, ignorând absolut prevederile art.art.227-229

Cod de procedură penală.

În situația când art.229 alin.(1) Cod de procedură penală, stipulează direct că inculpatul

suportă cheltuielile judiciare, soluția instanțelor judecătorești de a respinge încasarea acestor

cheltuieli este neîntemeiată, or, procurorul a făcut dovada cheltuielilor suportate de stat la

efectuarea rapoartelor nr. xxxx din 11 martie 2022 în mărime de 18 846 de lei și nr.34/12/l-

R-582 din 03.03.2022 în mărime de 1 680 lei și a raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-

R-582 din 03.03.2022, acestea constituind suma de 20 526 lei.

Efectuarea cheltuielilor de judecată într-o cauză penală este provocată de săvârșirea

infracțiunii, care evident impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea

legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind fapta sa infracțională, deoarece

fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat. Mai mult, prin Legea nr.316

din 22.12.2017 (publicată în Monitorul Oficial nr.4047/108 din 09.02.2018), alin.(2) art.143

Cod de procedură penală a fost abrogat, prin ce se atestă intenția legiuitorului, de a pune

cheltuielile judiciare în sarcina inculpatului.

Relevă că, trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului intră în contradicție și cu

prevederile art.16 alin.(2) din Constituție, prin care se indică că «toți cetățenii Republicii

Moldova sunt egali în fașa legii și a autorităților publice.. .», iar banii cheltuiți de stat în urma

acțiunilor infracționale a făptașului, care este recunoscut vinovat în modul stabilit de lege,

sunt bani publici ce revin din contribuțiile cetățenilor.

Pornind de la faptul că, prin decizia din 26.10.2022, în sarcina inculpatului condamnat

urma să fie puse obligațiunile care urmau a fi executate de acestea, adică achitarea

cheltuielilor suportate de stat, însă acesta fiind practic scutit de aceste obligațiuni, în opinia

acuzării fără careva temeiuri legale, se constată inegalitatea părților în proces și punerea

proprietății publice, garantate de art.127 alin.(2) din Constituție într-o situație defavorizată

față de condamnat care a acționat ilicit față de bugetul public, ceea ce, conform legislației în

vigoare și jurisprudenței CEDO, nu poate fi admis.

la concluzia că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Potrivit dispoziției art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Completul de judecată verifică legalitatea hotărârii

atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de titularul acestuia, or, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

10

Prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală indică că, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și

de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, procurorul își

întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și

temeiului de casare nominalizat, se constată că, criticile aduse de către procuror și-au găsit

confirmare în speța dedusă judecății.

Astfel, completul de judecată reamintește că, declanșând o continuare a judecării cauzei

în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât

și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea

sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal

ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost

comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel potrivit

art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de

drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești,

instanța de apel urma să se expună motivat în partea admiterii parțiale a solicitării acuzatorului

de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată, or, pronunțând o hotărâre prin care a încasat

din contul inculpatului Budei Dorel în beneficiul statului cheltuielile de judecată legate de

efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 2 038 lei, nu a motivat soluția în acest sens.

Potrivit materialelor cauzei, procurorul a solicitat încasarea din contul inculpatului

Budei Dorel în contul statului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea și întocmirea

rapoartelor de expertiză, acestea constituind suma de 22 884 lei (f.d.144, vol. II).

Potrivit sentinței, solicitarea procurorului a fost admisă parțial și s-a încasat din contul

inculpatului Budei Dorel în contul statului cheltuielile de judecată legate de efectuarea

expertizelor judiciare în mărime de 2 038 lei.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei, instanța de apel a menținut sentința

primei instanțe în partea ce se referă la cheltuielile de judecată, fără modificări.

Completul de judecată atestă că, reiterând prevederile Legii procesual penale și civile

și operând cu noțiuni generale, instanțele ierarhic inferioare nu și-au motivat soluția cu privire

la cuantumul cheltuielilor de judecată încasate de la inculpatul Budei Dorel în contul statului.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța ierarhic inferioară întemeiat a dispus

admiterea parțială a solicitării acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de

judecată și a încasat de la inculpatul Budei Dorel în beneficiul statului cheltuielile de

11

judecată legate de efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 2 038 (două mii treizeci și

opt) lei, întrucât efectuarea expertizelor, au avut la geneză comportamentul infracțional al

inculpatului, motivare pe care completul de judecată o consideră insuficientă, în termeni vagi.

Completul de judecată reține că, la solicitarea organului de urmărire penală au fost

întocmite rapoarte de expertiză ce țin de cauza penală privindu-l pe Budei Dorel, și anume:

raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 23 februarie 2022 în mărime de 320 lei (f.d.83-

85, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 11 martie 2022 în mărime de 320 lei

(f.d.102-105, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.202202D0238 din 15 februarie 2022

în mărime de 320 lei (f.d.133-134, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 25

februarie 2022 în mărime de 1 078 lei (f.d.233-235, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.

xxxx din 11.03.2022, în mărime de 18 846 lei (f.d.161-174, vol. I) și raportul de expertiză

judiciară nr.34/12/1-R-582 din 03.03.2022 (f.d.187-191).

Astfel, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea sau neîncasarea din contul

inculpatului Budei Dorel a cheltuielilor judiciare, instanța de apel urma să țină cont de

prevederile art.art.227, 229 Cod de procedură penală, art.75 a Legii nr.68 din 14.04.2016, ,,Cu

privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar”, precum și de faptul că prin Legea

nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr.40-47

art.108 din 09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea

că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul

mijloacelor bugetului de stat.

Totodată, norma prevăzută de art.143 Cod de procedură penală, urmează a fi

interpretată ținând cont de modificările operate prin Legea nr.316 din 22 decembrie 2017, în

vigoare din 09 februarie 2018, or, prin această lege a fost exclus art.143 alin.(2) Cod de

procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute

la alin.(1) se face din contul bugetului de stat. Astfel, se reține că voința legiuitorului a fost

îndreptată spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor, iar

scutirea condamnaților de la plata acestor sume reprezintă o excepție, dar nu o regulă, în

dependență de condițiile stipulate la art.229 Cod de procedură penală.

Completul de judecată notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie

să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare,

pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată

și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, urmează a se accentua că, rolul unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o

contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că, instanța de apel nu a judecat cauza penală

în condițiile legii, deoarece a adoptat a hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția și că recursul ordinar este întemeiat.

Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de partea acuzării

în cererea de apel, formulând niște răspunsuri neargumentate, astfel, nu a dat răspunsuri care

să corespundă exigențelor impuse de art.6 CEDO care să garanteze participanților la proces

dreptul la un proces echitabil. Or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 alin.(1) din

Convenție, înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le

consideră relevante pentru cauza lor.

La caz, completul de judecată atestă că, instanța de apel nu a supus examinării alegațiile

procurorului invocate în cererea de apel, a motivat insuficient hotărârea emisă în partea

încasării parțiale a cheltuielilor de judecată, reducându-se la fraze de ordin general precum

că: „...solicitările procurorului nu și-au găsit confirmarea la judecarea apelului declarat,

12

prin urmare nu există temei de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii

contestate cu privire la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată...”.

Circumstanțele expuse atestă că, instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile

prescrise de lege, fapt ce a afectat soluția instanței, prin urmare temeiurile invocate de

procuror găsindu-și confirmarea.

Astfel, la caz sunt incidente temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct.

6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel în

partea cheltuielilor de judecată, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către

aceiași instanță, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către instanța de apel,

nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale și

ținând cont de motivele casării deciziei atacate și practica CEDO, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Tăut Dorina, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

26 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Budei Dorel xxxxx, în partea încasării

cheltuielilor de judecată și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia în partea dispunerii rejudecării nu se supune căilor de atac, în rest este

irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Talpă Boris

Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

Miron Aliona

13