1ra-14/2023 — art.art.326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1 Cp

1ra-14/2023 — art.art.326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-14/2023

1-22049092-01-1ra-04012023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie și Talpă Boris,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022, în cauza penală în

privința lui

Moraru Pavel xxx, născut la xxx, originar din xxx și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.04.2022 – 06.07.2022;

Instanța de apel: 08.08.2022 – 25.10.2022;

Instanța de recurs: 04.01.2023– 19.07.2023.

C O N S T A T Ă:

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală,

Moraru Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.326 alin.(11), 326

alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11) Cod penal, la amendă în

mărime de 1 500 unități convenționale, pentru fiecare episod în parte.

Conform art.64 alin.(3) în coroborare cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Moraru Pavel o

pedeapsă definitivă sub formă amendă în mărime de 3 000 (trei mii) unități convenționale,

echivalentul a 150 000 (o sută cincizeci mii) lei.

Măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi țara a fost aplicată în privința inculpatului

Moraru Pavel, până la rămânerea definitivă a sentinței.

agent imobiliar, urmărind scop de profit, care rezultă din vânzarea/cumpărarea imobilelor în

interesul persoanele fizice, de la care încasează un procent în mărime de 1%-3% din sumă

per tranzacție, în vederea obținerii mai rapide a actelor necesare tranzacțiilor imobiliare,

înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, înregistrarea ipotecii, etc.,

cunoscând faptul că cet. Volcov Vadim are influență asupra persoanelor publice din cadrul

Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice, și respectiv poate organiza eliberarea

actelor emise de Agenția Servicii Publice (ASP), prin evitarea procedurii legale și fără

prezența fizică a persoanei, în perioada 08.09.2021 - 15.10.2021, având o înțelegere

prealabilă, i-a transmis lui Volcov Vadim, mijloace bănești ce nu i se cuvin, pentru ca el să

influențeze persoane publice din cadrul Departamentului Cadastru al Agenției Servicii

1

Publice, în vederea îndeplinirii acțiunilor contrar exercitării funcției sale, și anume contrar

Instrucțiunii cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din

22.06.2005, contrar prevederilor Ordinului ASP nr.627 din 26.08.2021 cu privire la

procedura de organizare a primirii și soluționării cererilor solicitanților serviciilor cadastrale

și contrar prevederilor Ordinului ASP nr.433 din 17.06.2021 cu privire la organizarea

procesului de primire, transmitere spre executare și eliberare a cererilor urgente pentru

serviciile cadastrale, cât și a procedurii operaționale "Comanda serviciilor prin Internet",

manifestate prin acceptarea spre executare și eliberarea actelor emise de către Departamentul

cadastrul al ASP (extras și evaluare), fără prezența fizică a beneficiarului/proprietarului de

servicii, necesare pentru prezentarea la notarii publici în vederea încheierii contractelor de

vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, în următoarele circumstanțe:

La data de 13.09.2021, întru realizarea intenției sale infracționale cet. Moraru Pavel

Pavel, aflându-se în mun. Chișinău, întru realizarea intenției sale infracționale, urmărind

scopul obținerii mai rapide a actelor necesare tranzacțiilor imobiliare, i-a solicitat lui Volcov

Vadim, care la rândul său susținea că are influență asupra persoanelor publice din cadrul

Departamentul Cadastru al ASP, înregistrarea cererii depuse la data de 03.09.2021, cu

nr.0100/21/135982, în lipsa beneficiarului, iar pentru aceasta prin intermediul aplicației

"Telegram" i-a remis o imagine foto în care se reflectă contractul de vânzare-cumpărare a

bunului imobil cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.79, situat în xxx, beneficiar Rotari Pavel.

Astfel, continuând acțiunile sale criminale, la 22.09.2021, aproximativ ora 15:00 min.,

aflându-se pe strada Armenească 42, mun. Chișinău, Moraru Pavel i-a transmis lui Volcov

Vadim suma de 1 000 lei, din care o parte erau predestinați pentru taxe oficiale achitate, iar

cealaltă parte constituiau mijloace bănești pentru coruperea persoanelor publice din cadrul

ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor contrar exercitării funcției, manifestate prin acceptarea

spre executare și eliberarea actelor cadastrale fără prezența fizică a

beneficiarului/solicitantului de servicii. În același timp Volcov Vadim i-a transmis contractul

de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.79, situat în

xxx, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 03.09.2021.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență,

adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană,

când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice,

pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă

asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Tot el, Moraru Pavel, la data de 14.09.2021, aflându-se în mun. Chișinău, activând

prin înțelegere mutuală, cunoscând prețul oficial și neoficial care urmează să fie achitat,

serviciu cadastral, operativitatea obținerii actelor cadastrale, cunoscând despre faptul că

serviciul de eliberare a Extrasului din Registrul bunurilor imobile și Certificatul privind

valoarea bunului imobil la termen de 3 zile costă oficial 250 lei, însă pentru eludarea

procedurilor legale de depunere și primire este necesar de a corupe funcționarii ASP, întru

realizarea intenției sale infracționale, i-a solicitat lui Volcov Vadim, care la rândul său

susținea că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentul Cadastru al

ASP, eliberarea a două extrase din Registrul bunurilor imobile și certificatul privind valoarea

bunului imobil în termen de (3 zile), iar pentru aceasta Moraru Pavel i-a remis lui Volcov

Vadim, prin intermediul aplicației "Telegram", o imagine foto în care se reflectă extrasul din

Registrul bunurilor imobile al imobilului cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.26, situat în

xxx (proprietar Carauș Andrian).

Astfel, în aceeași zi, aproximativ la 14:00 min., Moraru Pavel, aflându-se în mun.

Chișinău, str. Armenească, i-a transmis lui Volcov Vadim suma de 500 de lei, din care o

parte erau predestinați pentru taxe oficiale, iar cealaltă parte constituiau mijloace bănești

2

pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor contrar

exercitării funcției, manifestate prin eliberarea actelor menționate supra fără prezența fizică a

beneficiarului/solicitantului de servicii. Ca urmare, la data de 14.09.2021 a fost depusă

comanda serviciilor prin Internet și anume cererea cu nr.xxx, pentru a fi eliberat extrasul din

Registrul bunurilor imobile și evaluarea pentru nr. cadastral xxx, fiind achitată taxa oficială

de 250 lei.

După care, la data de 17.09.2021 în apropierea străzii Armenească 42, mun. Chișinău,

Moraru Pavel s-a întâlnit cu Volcov Vadim, unde ultimul i-a transmis extrasul din Registrul

bunurilor imobile și certificatul privind valoarea bunului imobil cu nr. cadastral xxx,

apartamentul nr.26, situat în xxx (proprietar Carauș Andrian).

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență,

adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană,

când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice,

pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă

asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Tot el, Moraru Pavel, la data de 14.09.2021, aflându-se în mun. Chișinău, întru

realizarea intenției sale infracționale, activând prin înțelegere mutuală, urmărind scopul

obținerii mai rapide a actelor necesare tranzacțiilor imobiliare, pentru eludarea procedurilor

legale de depunere a cererii de radiere a ipotecii asupra apartamentului nr.77 din mun.

Chișinău, str. Academiei 4, nr. cadastral xxx, proprietar Botnaru Tatiana, prin intermediul

aplicației "Telegram", i-a solicitat lui Volcov Vadim, care la rândul său susținea că are

influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentul Cadastru al ASP, să depună

cererea privind radierea ipotecii în timp de 1 zi. Astfel, în aceeași zi, în mun. Chișinău pe str.

Armenească, Moraru Pavel i-a transmis lui Volcov Vadim suma de 1 200 lei, din care o parte

erau predestinați pentru taxe oficiale achitate, iar cealaltă parte constituiau mijloace bănești

pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor contrar

exercitării funcției.

Ulterior, la 16.09.2021 a fost depusă cererea cu nr.0100/21/144233, prin care s-a

solicitat modificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile (radiere/corectare), în privința

bunului imobil cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, sect. Centru, str. Academiei

4, ap.77.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență,

adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană,

când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice,

pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă

asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Tot el, Moraru Pavel, la data de 15.09.2021, aflându-se în mun. Chișinău, activând

prin înțelegere mutuală referitor la prețul oficial și neoficial care urmează să fie achitat

serviciul cadastral, operativitatea obținerii actelor cadastrale, cunoscând despre faptul că

serviciul de eliberare a Extrasului din Registrul bunurilor imobile și Certificatul privind

valoarea bunului imobil la termen de 3 zile costă oficial 250 lei, însă pentru eludarea

procedurilor legale de depunere și primire este necesar de a corupe funcționarii ASP, întru

realizarea intenției sale infracționale, prin intermediul aplicației "Telegram", i-a solicitat lui

Volcov Vadim, care la rândul său susținea că are influență asupra persoanelor publice din

cadrul Departamentul Cadastru al ASP, să depună o comandă privind perfectarea și

eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile și a evaluării în termen de trei zile, în

privința bunului imobil cu nr.xxx, amplasat în xxx (beneficiar Berliba Cristian). După care,

3

aflându-se în mun. Chișinău, str. Armenească, Moraru Pavel i-a transmis lui Volcov Vadim

suma de 500 de lei, din care o parte erau predestinați pentru taxe oficiale, iar cealaltă parte

constituiau mijloace bănești pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru

îndeplinirea acțiunilor contrar exercitării funcției, manifestate prin eliberarea actelor

menționate supra fără prezența fizică a beneficiarului/solicitantului de servicii.

Ca rezultat, tot la data de 15.09.2021, a fost depusă comanda serviciilor prin Internet,

și anume cererea cu nr.0101/21/138737, pentru a fi eliberat extrasul din Registrul bunurilor

imobile și evaluarea pentru nr. cadastral 0121109.744.

Ulterior, la data de 20.09.2021 Volcov Vadim a ridicat de la Centrul Multifuncțional

nr.2 din str. A. Puskin 47, extrasul din Registrul bunurilor imobile și Certificatul privind

valoarea bunului imobil cu nr.0121109.744, mun. Chișinău, or. Durlești, str. Caucaz 87/D, în

lipsa proprietarului Berliba Cristian, acte care le-a transmis lui Moraru Pavel.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență,

adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană,

când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice,

pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă

asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Tot el, Moraru Pavel, la data de 15.09.2021, întru realizarea intenției sale infracționale,

activând prin înțelegere mutuală, urmărind scopul obținerii mai rapide a actelor necesare

tranzacțiilor imobiliare, i-a solicitat lui Volcov Vadim, care la rândul său susținea că are

influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentul Cadastru al ASP, înregistrarea

cererii nr. 011/21/132871 la 25.08.2021 în lipsa beneficiarului, iar pentru aceasta i-a transmis

lui Volcov Vadim suma de 1 000 lei, care au fost predestinați pentru taxe oficiale achitate,

cât și pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor

contrar exercitării funcției. Tot în acest timp, Moraru Pavel i-a remis lui Volcov Vadim, prin

intermediul aplicației "Telegram", o imagine foto în care se reflectă contractul de vânzare-

cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.80, situat în xxx.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență,

adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană,

când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice,

pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă

asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea ce tine de stabilirea pedepsei,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 500 (o mie cinci sute) unități convenționale,

pentru fiecare episod în parte. În temeiul art.64 alin.(3) în coroborare cu art.84 alin.(1) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Moraru

Pavel a-i stabili o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 (o mie șase

sute) unități convenționale, echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că potrivit prevederilor art.3641 alin.(8)

Cod de procedură penală, în cazul aplicării unei pedepse sub formă de amendă, inculpatului

Moraru Pavel î-i poate fi stabilită amenda în limitele de la 1 500 u.c. la 2 250 u.c. Respectiv,

prima instanță i-a stabilit inculpatului pentru fiecare episod o amendă de 1 500 (o mie cinci

sute) unități convenționale, ceea ce constituie 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei.

Totodată, a menționat că, prima instanță la condamnat ilegal pe Moraru Pavel la încă o

faptă infracțională prevăzută de art.326 alin.(11) Cod penal, pe care inculpatul nu a comis-o și

4

nici nu i-a fost înaintată învinuirea, aplicându-i o pedeapsă sub formă de amendă în mărime

de 1 500 (o mie cinci sute) unități convenționale.

Luând în considerație personalitatea inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei

incriminate, ținând cont de existența circumstanțelor atenuante pe cauză, că acesta s-a căit, a

recunoscut vina, a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, a contribuit la

descoperirea infracțiunii, se caracterizează pozitiv, partea apărării a solicitat aplicarea față de

inculpat a unei pedepse mai blânde reieșind din vârsta acestuia și lipsa unor venituri stabile.

fost admis apelul declarat, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Moraru Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art.art.326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11) Cod penal,

la amendă în mărime de 1 500 unități convenționale, pentru fiecare episod în parte.

Conform art.64 alin.(3) în coroborare cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Moraru Pavel o

pedeapsă definitivă sub formă amendă în mărime de 1 600 (una mie șase sute) unități

convenționale, echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei.

4.1 În motivarea soluției instanța de apel a invocat că, sentința primei instanțe urmează

a fi desființat cu pronunțarea unei noi hotărâri , potrivit modului stabili pentru prima instanță

or, reieșind din conținutul dispozitivului sentinței rezultă cu certitudine că de către instanța de

fond Moraru Pavel a fost condamnat la încă o faptă infracțională prevăzută de art.326

alin.(11) Cod penal, pentru care nu i-a fost înaintată învinuirea, aplicându-i pentru comiterea

acesteia o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) unități

convenționale, or potrivit actului de învinuire lui Moraru Pavel i se incriminează comiterea a

5 (cinci) episoade, pe când în dispozitivul sentinței se indică că acesta se recunoaște vinovat

și i se stabilește pedeapsa, deja pentru 6 (șase) episoade, ceea ce nu corespunde celor

constatate de către prima instanță.

4.2. Cu referire la pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului Moraru Pavel

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.326 alin.(11), art.326 alin.(11), art.326

alin.(11), art.326 alin.(11), art.326 alin.(11) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de

circumstanțele reale și personale, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor

săvârșite, de persoana inculpatului și circumstanțele cauzei.

Instanța de apel a conchis că, restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea

inculpatului Moraru Pavel, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și din partea altor persoane, poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse

penale sub formă de amendă de 1 500 (una mie cinci sute) unități convenționale, pentru

fiecare episod în parte, ținând cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

A mai reiterat prevederile art.84 alin.(1) și (2) Cod penal - dacă o persoană este

declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni, fără să fi fost condamnată

pentru vreuna din ele, pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, instanța de

judecată stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul total sau

parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în

privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani - pe un termen nu mai mare de 12 ani și

6 luni. În cazul în care persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor

infracțiuni ușoare și/sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită și prin

absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră. La pedeapsa principală aplicată în

cazul unui concurs de infracțiuni poate fi adăugată oricare din pedepsele complementare

prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod, care stabilesc

răspunderea pentru infracțiunile de a căror săvârșire persoana a fost declarată vinovată.

Pedeapsa complementară definitivă stabilită prin cumul, total sau parțial, al pedepselor

complementare aplicate nu poate depăși termenul sau mărimea maximă prevăzută de Partea

generală a prezentului cod pentru această categorie de pedepse.

5

Astfel, conform art.84 alin.(1) și (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, instanța de apel a considerat rezonabil și echitabil a-i

numi lui Moraru Pavel o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 (una

mie șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 80 000 (optzeci mii)

lei. Totodată, se explică lui Moraru Pavel că este în drept să achite jumătate din amenda

stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine

executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.

cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

aplicării prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cerințelor, acuzarea consideră neîntemeiată decizia instanței de apel, în

partea stabilirii pedepsei inculpatului Moraru Pavel. Pronunțând-u-se o decizie de

condamnare la pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 unități

convenționale, urmare a cumulării parțiale, conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru

comiterea a cinci infracțiuni cu un grad prejudiciabil sporit, prin care este periclitată ordinea

de drept - nu a fost atins scopul principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni

de către inculpat, precum și de către alte persoane, restabilirea echității sociale.

Întru justificarea unei asemenea poziții, instanța de apel a indicat doar: "Colegiul penal

consideră rezonabil și echitabil a-i numi lui Moraru Pavel o pedeapsă definitivă sub formă de

amendă în mărime de 1 600 (una mie șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie

echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei", astfel, în opinia acuzării ne fiind motivată soluția

instanței de apel.

Circumstanțele comiterii infracțiunii și comportamentul inculpatului denotă că cel mai

eficient mijloc de corectare a acestuia este pedeapsa cu închisoare, această concluzie

derivând și din gravitatea faptei comise și de pericolul social al acesteia.

Acuzarea conchide că, instanța de apel nu a ținut cont de gradul prejudiciabil al

infracțiunilor săvârșite (cinci la număr), de comportamentul inculpatului în momentul

comiterii infracțiunii și după consumarea ei, de personalitatea lui, pronunțând o decizie

neîntemeiată, în partea aplicării prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal.

În final, ținând cont de cele expuse precum și faptul că instanța de apel nu și-a motivat

deloc concluzia despre modalitatea cumulării pedepselor aplicate, acuzarea constată că

decizia adoptată în prezenta cauză penală, la motivarea stabilirii pedepsei definitive,

contravine prevederilor art.394 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, deoarece ea nu

cuprinde motivele de aplicare a pedepsei definitive mai blânde.

cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Colegiul constată că, procurorul invocă prevederile art.427 alin.(1) pct.10) Cod de

procedură penală, conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

6

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiul invocat de către recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocând în acest context următoarele.

În esență, partea acuzării critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei

inculpatului Moraru Pavel, menționând că instanța de apel i-a stabilit o pedeapsă prea blândă,

insistând asupra aplicării unei pedepse privative de libertate în privința acestuia.

Având în vedere că recurentul nu critică stabilirea vinovăției sau încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, instanța de recurs nu se va expune la aceste capitole, verificând

hotărârea instanței de apel doar sub aspectul individualizării pedepsei stabilite inculpatului.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a găsit confirmarea

temeiul pentru recurs invocat de către procuror prin prisma art.427 alin.(1) pct.10) Cod de

procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând

deplină eficientă prevederilor art.art.61, 75, 84 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu

privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind că

inculpatului Moraru Pavel, i-a fost aplicată o pedeapsă echitabilă în raport cu faptele comise.

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o

individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului, instanța de recurs relevă că, în

cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască

nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de

regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei

penale, potrivit art.61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a

Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art.75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă

echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Reieșind din prevederile art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de

instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând

anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie

să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime

a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale. O pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește

numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare

urmează a fi argumentat de către instanța de judecată. Pedeapsa este echitabilă și atunci când

este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa

fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte similare.

7

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de lege.

Colegiul penal statuează că, instanța de apel în limitele prevăzute de lege a stabilit

inculpatului Moraru Pavel pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600

unități convenționale, echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei, conducându-se de principiul

individualizării pedepsei (art.7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de

individualizare a pedepsei (art.75 alin.(1) Cod penal).

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum

că, pedeapsa este prea blândă, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct

proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, motivul și scopul

celor comise, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă

potrivit prevederilor art.16 alin.(3) Cod penal, căința sinceră a inculpatului, săvârșirea pentru

prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, precum și vârsta preponderent tânără a

inculpatului Moraru Pavel.

Colegiul penal conchide că, sunt declarative argumentele procurorului precum că

,,instanța de apel practic nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării prevederilor art.84

alin(1) Cod penal”, or, instanța de apel a indicat în decizie (f.d.9–24, Vol. IV), circumstanțele

ce au stat la baza soluției instanței de apel de a stabili în baza prevederilor art.84 alin.(1) Cod

penal pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 unități convenționale.

Astfel, instanța de recurs remarcă faptul că, împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârii contestate (pct. 4.1, din prezenta decizie), relevă în mod concludent că

instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

pedeapsa aplicată inculpatului.

Totodată, Colegiul penal mai menționează că, în jurisprudența constantă, Curtea

Europeană s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga

și alții vs. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia,

hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare

alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza

Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108).

Suplimentar, Colegiul penal reține că, recurentul nu a formulat careva argumente

indubitabile care să ateste că nu este acceptabilă pedeapsa individualizată de către instanța de

apel.

Subsecvent, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate de

recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-

și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei

motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van

de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară,

fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori

de drept în raport cu motivele invocate de recurent - că hotărârea contestată conține motive

clare și legale pe care se întemeiază soluția.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera

casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

8

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Moraru Pavel xxx, deoarece

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 septembrie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul

Guzun Ion, din cauza demisiei acestuia din funcție de la 25 august 2023, prezenta

decizie motivată este semnată de către Președintele interimar al Curții Supreme de

Justiție, judecătorul Puica Viorica, în conformitate cu prevederile art.339 alin.(8) Cod de

procedură penală.

9