1ra-14/2023 — art.art.326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1, 326 al.1/1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 iulie 2022, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, Moraru Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11) Cod penal, la amendă în mărime de 1 500 unități convenționale, pentru fiecare episod în parte. Conform art.64 alin.(3) în coroborare cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Moraru Pavel o pedeapsă definitivă sub formă amendă în mărime de 3 000 (trei mii) unități convenționale, echivalentul a 150 000 (o sută cincizeci mii) lei. Măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi țara a fost aplicată în privința inculpatului Moraru Pavel, până la rămânerea definitivă a sentinței.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că, Moraru Pavel, fiind agent imobiliar, urmărind scop de profit, care rezultă din vânzarea/cumpărarea imobilelor în interesul persoanele fizice, de la care încasează un procent în mărime de 1%-3% din sumă per tranzacție, în vederea obținerii mai rapide a actelor necesare tranzacțiilor imobiliare, înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, înregistrarea ipotecii, etc., cunoscând faptul că cet. Volcov Vadim are influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice, și respectiv poate organiza eliberarea actelor emise de Agenția Servicii Publice (ASP), prin evitarea procedurii legale și fără prezența fizică a persoanei, în perioada 08.09.2021 - 15.10.2021, având o înțelegere prealabilă, i-a transmis lui Volcov Vadim, mijloace bănești ce nu i se cuvin, pentru ca el să influențeze persoane publice din cadrul Departamentului Cadastru al Agenției Servicii 1 Publice, în vederea îndeplinirii acțiunilor contrar exercitării funcției sale, și anume contrar Instrucțiunii cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din 22.06.2005, contrar prevederilor Ordinului ASP nr.627 din 26.08.2021 cu privire la procedura de organizare a primirii și soluționării cererilor solicitanților serviciilor cadastrale și contrar prevederilor Ordinului ASP nr.433 din 17.06.2021 cu privire la organizarea procesului de primire, transmitere spre executare și eliberare a cererilor urgente pentru serviciile cadastrale, cât și a procedurii operaționale "Comanda serviciilor prin Internet", manifestate prin acceptarea spre executare și eliberarea actelor emise de către Departamentul cadastrul al ASP (extras și evaluare), fără prezența fizică a beneficiarului/proprietarului de servicii, necesare pentru prezentarea la notarii publici în vederea încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, în următoarele circumstanțe: La data de 13.09.2021, întru realizarea intenției sale infracționale cet. Moraru Pavel Pavel, aflându-se în mun. Chișinău, întru realizarea intenției sale infracționale, urmărind scopul obținerii mai rapide a actelor necesare tranzacțiilor imobiliare, i-a solicitat lui Volcov Vadim, care la rândul său susținea că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentul Cadastru al ASP, înregistrarea cererii depuse la data de 03.09.2021, cu nr.0100/21/135982, în lipsa beneficiarului, iar pentru aceasta prin intermediul aplicației "Telegram" i-a remis o imagine foto în care se reflectă contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.79, situat în xxx, beneficiar Rotari Pavel. Astfel, continuând acțiunile sale criminale, la 22.09.2021, aproximativ ora 15:00 min., aflându-se pe strada Armenească 42, mun. Chișinău, Moraru Pavel i-a transmis lui Volcov Vadim suma de 1 000 lei, din care o parte erau predestinați pentru taxe oficiale achitate, iar cealaltă parte constituiau mijloace bănești pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor contrar exercitării funcției, manifestate prin acceptarea spre executare și eliberarea actelor cadastrale fără prezența fizică a beneficiarului/solicitantului de servicii. În același timp Volcov Vadim i-a transmis contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.79, situat în xxx, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 03.09.2021. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență, adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Tot el, Moraru Pavel, la data de 14.09.2021, aflându-se în mun. Chișinău, activând prin înțelegere mutuală, cunoscând prețul oficial și neoficial care urmează să fie achitat, serviciu cadastral, operativitatea obținerii actelor cadastrale, cunoscând despre faptul că serviciul de eliberare a Extrasului din Registrul bunurilor imobile și Certificatul privind valoarea bunului imobil la termen de 3 zile costă oficial 250 lei, însă pentru eludarea procedurilor legale de depunere și primire este necesar de a corupe funcționarii ASP, întru realizarea intenției sale infracționale, i-a solicitat lui Volcov Vadim, care la rândul său susținea că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentul Cadastru al ASP, eliberarea a două extrase din Registrul bunurilor imobile și certificatul privind valoarea bunului imobil în termen de (3 zile), iar pentru aceasta Moraru Pavel i-a remis lui Volcov Vadim, prin intermediul aplicației "Telegram", o imagine foto în care se reflectă extrasul din Registrul bunurilor imobile al imobilului cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.26, situat în xxx (proprietar Carauș Andrian). Astfel, în aceeași zi, aproximativ la 14:00 min., Moraru Pavel, aflându-se în mun. Chișinău, str. Armenească, i-a transmis lui Volcov Vadim suma de 500 de lei, din care o parte erau predestinați pentru taxe oficiale, iar cealaltă parte constituiau mijloace bănești 2 pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor contrar exercitării funcției, manifestate prin eliberarea actelor menționate supra fără prezența fizică a beneficiarului/solicitantului de servicii. Ca urmare, la data de 14.09.2021 a fost depusă comanda serviciilor prin Internet și anume cererea cu nr.xxx, pentru a fi eliberat extrasul din Registrul bunurilor imobile și evaluarea pentru nr. cadastral xxx, fiind achitată taxa oficială de 250 lei. După care, la data de 17.09.2021 în apropierea străzii Armenească 42, mun. Chișinău, Moraru Pavel s-a întâlnit cu Volcov Vadim, unde ultimul i-a transmis extrasul din Registrul bunurilor imobile și certificatul privind valoarea bunului imobil cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.26, situat în xxx (proprietar Carauș Andrian). Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență, adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Tot el, Moraru Pavel, la data de 14.09.2021, aflându-se în mun. Chișinău, întru realizarea intenției sale infracționale, activând prin înțelegere mutuală, urmărind scopul obținerii mai rapide a actelor necesare tranzacțiilor imobiliare, pentru eludarea procedurilor legale de depunere a cererii de radiere a ipotecii asupra apartamentului nr.77 din mun. Chișinău, str. Academiei 4, nr. cadastral xxx, proprietar Botnaru Tatiana, prin intermediul aplicației "Telegram", i-a solicitat lui Volcov Vadim, care la rândul său susținea că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentul Cadastru al ASP, să depună cererea privind radierea ipotecii în timp de 1 zi. Astfel, în aceeași zi, în mun. Chișinău pe str. Armenească, Moraru Pavel i-a transmis lui Volcov Vadim suma de 1 200 lei, din care o parte erau predestinați pentru taxe oficiale achitate, iar cealaltă parte constituiau mijloace bănești pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor contrar exercitării funcției. Ulterior, la 16.09.2021 a fost depusă cererea cu nr.0100/21/144233, prin care s-a solicitat modificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile (radiere/corectare), în privința bunului imobil cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, sect. Centru, str. Academiei 4, ap.77. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență, adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Tot el, Moraru Pavel, la data de 15.09.2021, aflându-se în mun. Chișinău, activând prin înțelegere mutuală referitor la prețul oficial și neoficial care urmează să fie achitat serviciul cadastral, operativitatea obținerii actelor cadastrale, cunoscând despre faptul că serviciul de eliberare a Extrasului din Registrul bunurilor imobile și Certificatul privind valoarea bunului imobil la termen de 3 zile costă oficial 250 lei, însă pentru eludarea procedurilor legale de depunere și primire este necesar de a corupe funcționarii ASP, întru realizarea intenției sale infracționale, prin intermediul aplicației "Telegram", i-a solicitat lui Volcov Vadim, care la rândul său susținea că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentul Cadastru al ASP, să depună o comandă privind perfectarea și eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile și a evaluării în termen de trei zile, în privința bunului imobil cu nr.xxx, amplasat în xxx (beneficiar Berliba Cristian). După care, 3 aflându-se în mun. Chișinău, str. Armenească, Moraru Pavel i-a transmis lui Volcov Vadim suma de 500 de lei, din care o parte erau predestinați pentru taxe oficiale, iar cealaltă parte constituiau mijloace bănești pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor contrar exercitării funcției, manifestate prin eliberarea actelor menționate supra fără prezența fizică a beneficiarului/solicitantului de servicii. Ca rezultat, tot la data de 15.09.2021, a fost depusă comanda serviciilor prin Internet, și anume cererea cu nr.0101/21/138737, pentru a fi eliberat extrasul din Registrul bunurilor imobile și evaluarea pentru nr. cadastral 0121109.744. Ulterior, la data de 20.09.2021 Volcov Vadim a ridicat de la Centrul Multifuncțional nr.2 din str. A. Puskin 47, extrasul din Registrul bunurilor imobile și Certificatul privind valoarea bunului imobil cu nr.0121109.744, mun. Chișinău, or. Durlești, str. Caucaz 87/D, în lipsa proprietarului Berliba Cristian, acte care le-a transmis lui Moraru Pavel. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență, adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Tot el, Moraru Pavel, la data de 15.09.2021, întru realizarea intenției sale infracționale, activând prin înțelegere mutuală, urmărind scopul obținerii mai rapide a actelor necesare tranzacțiilor imobiliare, i-a solicitat lui Volcov Vadim, care la rândul său susținea că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Departamentul Cadastru al ASP, înregistrarea cererii nr. 011/21/132871 la 25.08.2021 în lipsa beneficiarului, iar pentru aceasta i-a transmis lui Volcov Vadim suma de 1 000 lei, care au fost predestinați pentru taxe oficiale achitate, cât și pentru coruperea persoanelor publice din cadrul ASP, pentru îndeplinirea acțiunilor contrar exercitării funcției. Tot în acest timp, Moraru Pavel i-a remis lui Volcov Vadim, prin intermediul aplicației "Telegram", o imagine foto în care se reflectă contractul de vânzare- cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxx, apartamentul nr.80, situat în xxx. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului Moraru Pavel întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(11) Cod penal – traficul de influență, adică darea unei persoane, personal, de bunuri, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susține că are o influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Moraru Pavel, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea ce tine de stabilirea pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 500 (o mie cinci sute) unități convenționale, pentru fiecare episod în parte. În temeiul art.64 alin.(3) în coroborare cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Moraru Pavel a-i stabili o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 (o mie șase sute) unități convenționale, echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei. În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că potrivit prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, în cazul aplicării unei pedepse sub formă de amendă, inculpatului Moraru Pavel î-i poate fi stabilită amenda în limitele de la 1 500 u.c. la 2 250 u.c. Respectiv, prima instanță i-a stabilit inculpatului pentru fiecare episod o amendă de 1 500 (o mie cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei. Totodată, a menționat că, prima instanță la condamnat ilegal pe Moraru Pavel la încă o faptă infracțională prevăzută de art.326 alin.(11) Cod penal, pe care inculpatul nu a comis-o și 4 nici nu i-a fost înaintată învinuirea, aplicându-i o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 500 (o mie cinci sute) unități convenționale. Luând în considerație personalitatea inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei incriminate, ținând cont de existența circumstanțelor atenuante pe cauză, că acesta s-a căit, a recunoscut vina, a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, a contribuit la descoperirea infracțiunii, se caracterizează pozitiv, partea apărării a solicitat aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai blânde reieșind din vârsta acestuia și lipsa unor venituri stabile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022, a fost admis apelul declarat, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Moraru Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11), 326 alin.(11) Cod penal, la amendă în mărime de 1 500 unități convenționale, pentru fiecare episod în parte. Conform art.64 alin.(3) în coroborare cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Moraru Pavel o pedeapsă definitivă sub formă amendă în mărime de 1 600 (una mie șase sute) unități convenționale, echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei. 4.1 În motivarea soluției instanța de apel a invocat că, sentința primei instanțe urmează a fi desființat cu pronunțarea unei noi hotărâri , potrivit modului stabili pentru prima instanță or, reieșind din conținutul dispozitivului sentinței rezultă cu certitudine că de către instanța de fond Moraru Pavel a fost condamnat la încă o faptă infracțională prevăzută de art.326 alin.(11) Cod penal, pentru care nu i-a fost înaintată învinuirea, aplicându-i pentru comiterea acesteia o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) unități convenționale, or potrivit actului de învinuire lui Moraru Pavel i se incriminează comiterea a 5 (cinci) episoade, pe când în dispozitivul sentinței se indică că acesta se recunoaște vinovat și i se stabilește pedeapsa, deja pentru 6 (șase) episoade, ceea ce nu corespunde celor constatate de către prima instanță. 4.2. Cu referire la pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului Moraru Pavel pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.326 alin.(11), art.326 alin.(11), art.326 alin.(11), art.326 alin.(11), art.326 alin.(11) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de circumstanțele reale și personale, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoana inculpatului și circumstanțele cauzei. Instanța de apel a conchis că, restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului Moraru Pavel, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și din partea altor persoane, poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă de 1 500 (una mie cinci sute) unități convenționale, pentru fiecare episod în parte, ținând cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. A mai reiterat prevederile art.84 alin.(1) și (2) Cod penal - dacă o persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni, fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, instanța de judecată stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani - pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6 luni. În cazul în care persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni ușoare și/sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită și prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră. La pedeapsa principală aplicată în cazul unui concurs de infracțiuni poate fi adăugată oricare din pedepsele complementare prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod, care stabilesc răspunderea pentru infracțiunile de a căror săvârșire persoana a fost declarată vinovată. Pedeapsa complementară definitivă stabilită prin cumul, total sau parțial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depăși termenul sau mărimea maximă prevăzută de Partea generală a prezentului cod pentru această categorie de pedepse. 5 Astfel, conform art.84 alin.(1) și (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, instanța de apel a considerat rezonabil și echitabil a-i numi lui Moraru Pavel o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 (una mie șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei. Totodată, se explică lui Moraru Pavel că este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.

Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea aplicării prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, cu remiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea cerințelor, acuzarea consideră neîntemeiată decizia instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Moraru Pavel. Pronunțând-u-se o decizie de condamnare la pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 unități convenționale, urmare a cumulării parțiale, conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru comiterea a cinci infracțiuni cu un grad prejudiciabil sporit, prin care este periclitată ordinea de drept - nu a fost atins scopul principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către inculpat, precum și de către alte persoane, restabilirea echității sociale. Întru justificarea unei asemenea poziții, instanța de apel a indicat doar: "Colegiul penal consideră rezonabil și echitabil a-i numi lui Moraru Pavel o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 (una mie șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei", astfel, în opinia acuzării ne fiind motivată soluția instanței de apel. Circumstanțele comiterii infracțiunii și comportamentul inculpatului denotă că cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este pedeapsa cu închisoare, această concluzie derivând și din gravitatea faptei comise și de pericolul social al acesteia. Acuzarea conchide că, instanța de apel nu a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite (cinci la număr), de comportamentul inculpatului în momentul comiterii infracțiunii și după consumarea ei, de personalitatea lui, pronunțând o decizie neîntemeiată, în partea aplicării prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal. În final, ținând cont de cele expuse precum și faptul că instanța de apel nu și-a motivat deloc concluzia despre modalitatea cumulării pedepselor aplicate, acuzarea constată că decizia adoptată în prezenta cauză penală, la motivarea stabilirii pedepsei definitive, contravine prevederilor art.394 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei definitive mai blânde.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Colegiul constată că, procurorul invocă prevederile art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 6 Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiul invocat de către recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În esență, partea acuzării critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei inculpatului Moraru Pavel, menționând că instanța de apel i-a stabilit o pedeapsă prea blândă, insistând asupra aplicării unei pedepse privative de libertate în privința acestuia. Având în vedere că recurentul nu critică stabilirea vinovăției sau încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, instanța de recurs nu se va expune la aceste capitole, verificând hotărârea instanței de apel doar sub aspectul individualizării pedepsei stabilite inculpatului. În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs invocat de către procuror prin prisma art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficientă prevederilor art.art.61, 75, 84 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind că inculpatului Moraru Pavel, i-a fost aplicată o pedeapsă echitabilă în raport cu faptele comise. Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Reieșind din prevederile art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată. Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. 7 Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Colegiul penal statuează că, instanța de apel în limitele prevăzute de lege a stabilit inculpatului Moraru Pavel pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 unități convenționale, echivalentul a 80 000 (optzeci mii) lei, conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art.7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.75 alin.(1) Cod penal). Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că, pedeapsa este prea blândă, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă potrivit prevederilor art.16 alin.(3) Cod penal, căința sinceră a inculpatului, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, precum și vârsta preponderent tânără a inculpatului Moraru Pavel. Colegiul penal conchide că, sunt declarative argumentele procurorului precum că ,,instanța de apel practic nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării prevederilor art.84 alin(1) Cod penal”, or, instanța de apel a indicat în decizie (f.d.9–24, Vol. IV), circumstanțele ce au stat la baza soluției instanței de apel de a stabili în baza prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 600 unități convenționale. Astfel, instanța de recurs remarcă faptul că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate (pct. 4.1, din prezenta decizie), relevă în mod concludent că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpatului. Totodată, Colegiul penal mai menționează că, în jurisprudența constantă, Curtea Europeană s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții vs. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108). Suplimentar, Colegiul penal reține că, recurentul nu a formulat careva argumente indubitabile care să ateste că nu este acceptabilă pedeapsa individualizată de către instanța de apel. Subsecvent, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându- și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent - că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția. În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat. 8

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Moraru Pavel xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 septembrie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Țurcan Anatolie Talpă Boris Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Guzun Ion, din cauza demisiei acestuia din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată de către Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul Puica Viorica, în conformitate cu prevederile art.339 alin.(8) Cod de procedură penală. 9