1ra-1336/23 — art. 362 alin.1 CP

1ra-1336/23 — art. 362 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1336/23

1-21119099-01-1ra-11082023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte: Țurcan Anatolie

Judecătorii: Eremciuc Ghenadie, Talpă Boris

a examinat admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Rabei Ilie în

numele inculpatului Marjin Vladimir, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2023, în cauza penală în privința lui

Marjin Vladimir XX, născut la XX XX XXX,

originar din mun. Chișinău, fără loc permanent

de trai.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 09.08.2021 – 12.12.2022

Instanța de apel: 10.01.2023 – 28.03.2023

Instanța de recurs: 11.08.2023 – 04.10.2023

A C O N S T A T A T:

Marjin Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.362 alin. (1) Cod

penal la pedeapsa sub forma de amendă în suma de 500 (cinci sute) unități

convenționale, ceea ce constituie 25000 (douăzeci și cinci mii) lei .

la data de 01.08.2021, în jurul orei 14.45, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova,

având scopul de a trece ilegal linia frontierei de stat din Republica Moldova în Ucraina,

fiind în lipsa actelor valabile pentru traversarea frontierei de stat, contrar prevederilor

art. 13 alin. (1) al Legii nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la Frontiera de Stat, care

prevede că: „persoanele și mijloacele de transport care intră sau ies în/din Republica

Moldova pot trece frontiera de stat, iar mărfurile si alte bunuri care urmează sa fie

introduse sau scoase din Republica Moldova pot fi transportate peste frontiera de stat

doar prin punctele de trecere în timpul programului de lucru”, a eludat controlul de

frontieră prin ocolirea punctelor de trecere al Republicii Moldova, în așa mod a trecut

ilegal linia naturală a frontierei de stat din Republica Moldova în Ucraina, pe direcția

satelor Novocotovsc r.Slobozia (MD) Pavlovca (UA), fiind reținut în regiunea semnului

de frontieră cu nr.0517/07, pe teritoriul Ucrainei, de către patrula Serviciul de Grăniceri

al Ucrainei.

care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea individualizării pedepsei,

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

1

lui Marjin Vladimir să-i fie aplicată pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

8 (opt) luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului înaintat a invocat că, pedeapsa stabilită inculpatului este

insuficientă și prea blândă pentru a asigura atingerea scopului aplicării unei pedepse

penale manifestat prin prevenția specială precum și prevenția generală, or pentru

comiterea repetată a unei infracțiuni este mult prea blândă o pedeapsă non-privativă de

libertate.

A fost menționat faptul că, scopul pedepsei penale este restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea lor, cât și din partea altor persoane iar în speță scopul pedepsei penale poate să

fie atins doar prin aplicarea față de inculpat a unei pedepse penale sub formă de

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acuzatorul de stat a invocat că, inculpatul s-a eschivat de la prezentarea în ședința

de judecată, fiind anunțat în căutare, iar pedeapsa stabilită de către instanța de fond este

una ineficientă, care nu-și va atinge scopul legii penale de corectare și reeducare a

inculpatului.

apelul procurorului a fost admis, sentința a fost casată inclusiv din oficiu în baza

art. 409 pct.2 Cod de procedură penală, în latura penală, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Marjin Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.362 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 8 (opt) luni, în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a indicat, că, instanța de fond,

potrivit părții descriptive a sentinței a reținut doar în ce se învinuiește inculpatul, însă

nu a constatat fapta imputată acestuia.

De către instanța de apel a fost constatat că, Marjin Vladimir a comis

infracțiunea prevăzută de art.362 alin.(1) Cod penal, adică trecerea ilegală a frontierei

de stat a Republicii Moldova, prin eludarea controlului efectuat la trecerea acesteia.

Instanța de apel a menționat că, la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 din Codul

penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viața ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Astfel a fost reținut că, pedeapsa echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea

aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere

în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Cu referire la gravitatea infracțiunii săvârșite, conform art. 16 din Cod penal,

Completul de judecată a menționat faptul că infracțiunea săvârșită, în funcție de

caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria celor ușoare.

Totodată, instanța de apel a reținut că, inculpatul nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, anterior a fost judecat, nu s-a prezentat în ședințele de

judecată, circumstanțe ce pot fi asimilate cu lipsa de respect fața de instanța.

2

pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, contestă

decizia instanței de apel cu recurs, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței

primei instanței.

În argumentarea recursului partea apărării invocă dezacordul cu modalitatea

individualizării pedepse în privința inculpatului Marjin Vladimir.

Consideră că instanța de apel nu a acordat deplină eficiența prevederilor art. 6, 7,

61, 75, 76, 78, 90 Cod penal, și nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, circumstanțele care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

În opinia apărării, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, infracțiunea

săvârșită de inculpat se atribuie la infracțiune ușoară, în comiterea cărei inculpatul la

urmărire penală a recunoscut vina precum și lipsa circumstanțelor agravante.

Totodată invocă că, inculpatul nu prezintă pericol social, iar aceste circumstanțe

permit de a concluziona că, scopul pedepsei penale putea fi atins prin aplicarea unei

pedepse penale mai blânde, sub forma de amendă, ce constituie pedeapsa echitabilă în

coraport cu circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului, fiind de natura să

satisfacă exigențele individualizării pedepsei penale.

cauzei, completul de judecată conchide că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Instanța de recurs menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, completul de judecată constată că partea apărării

invocă temeiul pentru declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

Instanța de recurs, menționează faptul că, în conformitate cu art.3 Cod de

procedură penală, (1) În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în

vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Totodată, Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normative conex reformei Curții Supreme de Justiție) a întrat în

vigoare la data de 01.09.2023.

Potrivit conținutului art. XI alin.(3) al Legii nr. 24, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

3

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și

temeiurile de casare nominalizat, completul de judecată constată că criticile aduse de

către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

În acest context, instanța de recurs notează că prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este

obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare

persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă

de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, persoanei declarate

vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale

a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Potrivit art. 75 alin. (2) Cod penal, în cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute

pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se

aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară

aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge

scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul

excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către

instanța de judecată”.

Subsidiar, completul de judecată notează că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea

mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

4

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs

și temeiului de casare nominalizat, instanța de recurs constată că criticile aduse de către

titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări

s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate

și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Din conținutul recursului rezultă că, partea apărării critică decizia instanței de

apel, în partea ce se referă la individualizarea pedepsei și anume cu privire la faptul că

neîntemeiat i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, invocând

că aceasta este o pedeapsă prea aspră.

Astfel, completul de judecată, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub

acest aspect, constată că aceasta, la examinarea apelului, în partea individualizării

pedepsei, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală.

După cum rezultă din materialele cauzei, MarjinVladimir a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, sancțiunea

cărui prevede: ”amendă în mărime de pînă la 750 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă

la 2 ani”.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit cea mai aspră pedeapsă, sub formă de

închisoare pe un termen de 8 (opt) luni.

În acest context, instanța de recurs constată insuficiente și neîntemeiate

concluziile instanței de apel ce au dus la stabilirea pedepsei închisorii, fără a pune în

discuție posibilitatea stabilirii unei pedepse alternative închisorii, cu indicarea expresă

a motivelor ce fac imposibilă aplicarea pedepselor alternative, cum sunt: amenda sau

munca neremunerată în folosul comunității.

Astfel, analizând decizia supusă recursului completul de judecată consideră

pripită concluzia instanței de apel potrivit căreia, pedeapsa stabilită inculpatului sub

formă de închisoare, va contribui la realizarea scopului pedepsei penale de corectare și

reeducare a inculpatului Marjin Vladimir, or, la individualizarea pedepsei, conform

criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța de judecată trebuie să respecte

toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei

pedepse echitabile, legale și individualizate. Neglijarea unora din aceste criterii,

constituie temei pentru casare a hotărârii contestate.

Așadar, circumstanțele cauzei, potrivit art. 75 Cod penal, se referă atât la cele

care atenuează răspunderea, cât și la cele care agravează răspunderea, de care instanțele

de fond sunt obligate să țină cont la individualizarea pedepsei.

Din considerentele expuse, completul de judecată conchide că, în prezenta speță

și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs invocat de către avocat, ceea ce duce la

casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei,

cu remiterea cauzei la rejudecare în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.

5

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesuale

penale asupra aspectelor evidențiate în prezenta decizie, să argumenteze clar concluziile

sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul declarat de către avocatul Rabei Ilie în numele inculpatului

Marjin Vladimir, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 28 martie 2023, în cauza penală în privința lui Marjin Vladimir, în latura penală, în

partea stabilirii pedepsei, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecătorii Eremciuc Ghenadie

Talpă Boris

6

04 octombrie 2023 Dosarul nr. 1ra-1336/2023

OPINIE SEPARATĂ

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de

procedură penală (în cauza Marjin Vladimir)

Marjin Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.362 alin. (1)

Cod penal la pedeapsa sub forma de amendă în suma de 500 (cinci sute) unități

convenționale, ceea ce constituie 25000 (douăzeci și cinci mii) lei .

apelul procurorului a fost admis, sentința a fost casată inclusiv din oficiu în baza

art. 409 pct.2 Cod de procedură penală, în latura penală, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care Marjin Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni, în penitenciar de tip semiînchis.

recursul declarat de către avocatul Ilie Rabei în numele lui Marjin Vladimir,

casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie

2023, în cauza penală în privința lui Marjin Vladimir, în latura penală, în partea

stabilirii pedepsei, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Rabei Ilie în numele

inculpatului Marjin Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 martie 2023, în cauza penală în privința lui Marjin

Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat.

Potrivit argumentelor invocate, recursul apărării se întemeiază pe

dezacordul în privința corectitudinii individualizării pedepsei penale aplicate

inculpatului Marjin Vladimir, și anume pedeapsa prea aspră pentru săvârșirea

unei infracțiuni ușoare.

În acest context, menționez, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Astfel, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă

echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară

vinovată.

7

Analizând decizia contestată, apreciez ca fiind lipsite de suport juridic

cerințele părții apărării cu privire la aplicarea unei pedepse mai blânde, instanța

de apel corect a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiuni

incriminate inculpatului Marjin Vladimir, care au fost săvârșită cu intenție,

precum și de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat, în

ședința de judecată a instanțelor de fond nu s-a prezentat fiind anunțat în căutare

prin încheiere Judecătoriei Căușeni sediul Ștefan-Vodă din 20 iunie 2022.

Totodată, urmează de menționat că inculpatul Marjin Vladimir, nu este la

prima abatere de la legea penală, ultimul anterior a fost condamnat prin:

- sentința Judecătoriei Rîșcani din 05 februarie 2002 în baza art. 121 alin.(1)

Cod penal la 8 (opt) ani privațiune de libertate (f.d.110-118);

- sentința Judecătoriei Rîșcani din 02 martie 2007 în baza art.195 alin.(1) Cod

penal la 10 ani închisoare în penitenciar de tip închis. Prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 15 aprilie 2008 acțiunile lui Marjin Vladimir au fost

reîncadrate din art. 195 alin.(1) Cod penal în art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal

fiindu-i stabilită pedeapsa 3(trei) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis

(f.d.105-109).

De asemenea, inculpatul Marjin Vladimir nu are loc permanent de trai, s-

a eschivat de la prezentarea în instanțele de judecată, fapt care denotă că

punerea în executare pedepsei sub forma de amendă nu va fi posibilă, iar

pedeapsa stabilită nu va atinge scopul legii penale.

Consider că, instanța de apel corect a conchis că pedeapsa cu închisoare

este în acord cu principiul proporționalității, luîndu-se în vedere fapta comisă

și urmările acțiunilor făptuitorului, cât și comportamentul inculpatului post

infracțional, care se eschivează de la prezentarea în instanța de judecată. Pe

această linie de analiză, îmi exprim dezacordul cu colegii din completul de

judecată pe marginea judecării cauzei în ordine de recurs.

opinie separată în cauza penală în privința lui Marjin Vladimir.

Judecător Eremciuc Ghenadie

8