1ra-1586/2022 — art. 349 alin. 1-1 CP

1ra-1586/2022 — art. 349 alin. 1-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1586/2022

(1-22100310-01-1ra-21112022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Ion GUZUN

judecători Boris TALPĂ

Anatolie ȚURCAN

a examinat admisibilitatea în principiu a recursul ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de Circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 august 2022, în cauza

penală privindu-l pe

MOLDOVANU Viorel XXXXX, născut

la XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.07.2022 – 21.07.2022;

Instanța de apel: 11.08.2022 – 30.08.2022;

Instanța de recurs: 21.11.2022 – 28.06.2023.

c o n s t a t ă:

fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,

Moldovanu Viorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 349 alin. (11) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 1013 unități convenționale, echivalentul a 50.650 lei.

S-au încasat de la Moldovanu Viorel în contul statului cheltuielile judiciare în

sumă de 128 lei.

04.07.2022 la orele 02:03 la Inspectoratul de Poliție Glodeni a parvenit înștiințarea

telefonică nr. XXXXX a lui Bălănici Dumitru, locuitor al XXXXX, precum că a fost

bătut de 3 persoane, pentru a cărui caz la fața locului s-au deplasat cu automobilul de

serviciu de model „Dacia Duster” cu XXXXX angajații de poliție al Inspectoratului

de Poliție Glodeni, Costaș Serghei și Iliescu Andrei, care în baza Graficului echipelor

de patrulare și reacționare operativă aprobat de către șeful Inspectoratului de Poliție

Glodeni la 29.06.2022 erau implicați în serviciu în cadrul echipei de patrulare și

reacționare operativă a IP Glodeni ca persoane cu funcții de răspundere cu atribuții

de prevenire și curmare a infracțiunilor.

1

Deplasându-se la fața locului, Costaș Serghei și Iliescu Andrei au stabilit că în

maltratarea lui Bălănici Dumitru a fost implicat Moldovanu Viorel, care a fost condus

la IMSP Spitalul raional Glodeni în vederea efectuării examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, a stării de ebrietate și naturii ei, unde

aproximativ la orele 08:00 Moldovanu Viorel, fiind în stare de ebrietate cu grad

avansat, aflându-se pe pragul IMSP Spitalul raional Glodeni, intenționat, având

scopul de sistare a activității de serviciu și schimbării caracterului ei în interesul său,

s-a adresat timp de câteva minute în adresa lui Costaș Serghei cu cuvinte necenzurate,

precum și a aplicat violență nepericuloasă pentru viață față de ultimul, exprimată prin

apucarea acestuia cu ambele mâini și compresarea gâtului, precum și l-a amenințat pe

Costaș Sergiu cu moartea, acțiuni care au fost stopate în urma intervenției lui Iliescu

Andrei.

Ca rezultat al acțiunilor infracționale ale lui Moldovanu Viorel, partea vătămată

Costaș Sergiu a primit, conform raportului de expertiză judiciară nr.202238P0176 din

08.08.2022, leziuni corporale sub formă de sector excoriate în regiunea gâtului

bilateral, care au fost produse prin mecanism de compresiune cu mâinile, posibil în

timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată a integrității

corporale.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept faptele inculpatului Moldovanu Viorel au întrunit

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal-

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei cu funcție de

răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei

în interesul celui care aplică violența.

către procuror, care a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit căreia lui Moldovanu Viorel în baza art. 349 alin. (11) Cod

penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cererii de apel acuzatorul de stat a reiterat prevederile art. 61 și 75

Cod penal, a indicat că pedeapsa sub formă de amendă aplicată în privința lui

Moldovanu Viorel este prea blândă în raport cu acțiunile comise de către acesta, și

anume cu aplicarea violenței asupra persoanei cu funcție de răspundere, că el anterior

a fost condamnat, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, nu a făcut concluziile necesare și nu a pășit pe

calea corijării, săvârșind din nou o infracțiune mai puțin gravă. Astfel, în opinia

apelantului, pedeapsa prea blândă nu poate servi ca temei de reeducare și îndreptare

a acestuia, nu poate preîntâmpina săvârșirea de către acesta a noilor infracțiuni și nu

duce la restabilirea echității sociale, considerând că pedeapsa echitabilă pentru

acțiunile comise de către Moldovanu Viorel este închisoarea.

procurorului a fost respins ca nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.

2

de fond a stabilit corect starea de fapt și de drept, ce corespundea probelor din dosar,

care au fost apreciate corect, încadrând just acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor

art. 349 alin. (11) Cod penal.

Potrivit textului apelului se invoca că pedeapsa stabilită sub formă de amendă

este una prea blândă, care nu corespunde cu gravitatea infracțiunii săvârșite, cu

consecințele survenite în rezultatul comiterii infracțiunii și nu este echitabilă în

coraport cu valorile sociale lezate.

Ca răspuns la argumentele apelului, Colegiul penal al instanței de apel a

considerat necesar de a respinge apelul declarat de procuror în partea individualizării

pedepsei inculpatului din următoarele considerente.

Cu referire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel

verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului a

constatat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75

Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, motiv din care

apelul acuzatorului de stat urma a fi respins ca nefondat.

La caz, instanța de fond a apreciat corespunzător circumstanțele reale și

personale ale inculpatului și a stabilit o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor

comise. Astfel, inculpatul și-a recunoscut vina, anterior a fost condamnat, însă

antecedentele penale sunt stinse, are la întreținere 3 copii minori, deține gradul III de

invaliditate, având nevoie în permanență de supravegherea medicului de familie și

tratament intens, la domiciliu se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului

psihiatru sau narcolog nu se afla, partea vătămată nu are pretenții de ordin material

sau moral, prezența circumstanțelor atenuante - căința sinceră, prezența

circumstanțelor agravante - comiterea infracțiunii în stare de ebrietate.

Astfel, speței sunt incidente prevederile art. 78 alin. (4) Cod penal, potrivit căruia

în caz de concurs al circumstanțelor agravante și celor atenuante, coborârea pedepsei

până la minimul sau ridicarea ei până la maximul prevăzut la articolul corespunzător

din Partea specială a prezentului cod nu este obligatorie.

Subsecvent s-a reiterată că, potrivit art. 3641 alin. (8) din Codul de procedură

penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a

solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de

reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

amendă.

Astfel, reieșind din circumstanțele date s-a constatat că, prima instanță just a

conchis că scopul pedepsei poate fi asigurat și fără izolarea inculpatului de societate,

3

prin stabilirea pedepsei sub formă de amendă în cuantumul nominalizat în dispozitivul

sentinței.

Soluția instanței de judecată s-a întemeiat pe asigurarea principiului aplicării

unei pedepse echitabile, pornind de la evaluarea gradului influenței pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării inculpatului, apreciind obiectiv toate circumstanțele

prezentei cauze. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră

generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în

lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate. Or, conform Regulii nr. 6 din Recomandarea nr. R

(92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre referitoare la regulile europene

asupra sancțiunilor aplicate în comunitate (adoptată de Comitetul de Miniștri în 19

octombrie 1992 cu ocazia celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor de Miniștri),

potrivit căreia „natura și durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate trebuie

de asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent

a fost condamnat sau o persoană este inculpată, decât să se țină seama de situația

personală”.

De asemenea, Recomandarea Comitetului de Miniștri a statelor membre

referitoare la consistența la aplicarea pedepselor R(92)714 stabilește că,

„condamnările anterioare nu trebuie să fie folosite automat împotriva inculpatului”.

Instanța de apel constată faptul că, inculpatul până la depunerea apelului a

executat pedeapsa stabilită acestuia sub formă de amendă, fapt confirmat prin ordinul

de încasarea a numerarului nr. 413518 din 22.07.2022, cât și a cheltuielilor de

judecată în folosul statului, ceea ce indică că acesta a conștientizat gravitatea faptelor,

iar scopul legii penale a fost deja atins.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a emis o sentință motivată și

întemeiată în privința lui Moldovanu Viorel și i-a aplicat o pedeapsă echitabilă

conform părții generale a Codului penal și în strictă conformitate cu prevederile părții

speciale, care va atinge scopul legii penale, va restabili echitatea socială, va corecta

condamnatul și va preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și din partea altor persoane.

ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

solicitând casarea deciziei și remiterea cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de

apel.

În motivare recurentul a indicat că:

- decizia instanței de apel privind menținerea sentinței este neîntemeiată și

neproporțională circumstanțelor stabilite de cauză;

- instanța de fond și cea de apel incorect au aplicat față de inculpat pedeapsă sub

formă de amendă, cea mai blândă pedeapsă stabilită de Codul penal;

- inculpatul este învinuit de comiterea a unei infracțiuni mai puțin grave, contra

autorităților publice și securității de stat, săvârșită cu intenție. La locul de trai se

4

caracterizează satisfăcător. Conform cazierului contravențional, în perioada

01.01.2021 până la 04.07.2022 a comis 3 contravenții;

- instanțele de judecată, la stabilirea pedepsei lui Moldovanu Viorel urma să i-a

în considerație faptul că inculpatul, fiind anterior în conflict cu legea, nu și-a făcut

careva concluzii pentru sine, nu a pășit pe calea corijării, dar a comis din nou o

infracțiune mai puțin gravă. Acest fapt denotă că inculpatul este predispus și în

continuare de a săvârși acțiuni infracționali, prin ce prezintă un pericol social sporit

pentru societate;

- atingerea scopului pedepsei penale ca mijloc de corectare și reeducare a lui

Moldovanu Viorel, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

acestuia, poate fi atinsă numai prin privarea lui de libertate;

- infracțiunea de comiterea căreia este învinuit Moldovanu Viorel a fost comisă

asupra unor persoane în legătură cu îndeplinirea de aceștia a obligațiunilor lor de

serviciu de prevenire și curmare a infracțiunilor, iar scopul acțiunilor lui Moldovanu

Viorel a fost sistarea activității de serviciu a acestor persoane și schimbării

caracterului activității date in interesul lui Moldovanu Viorel;

- infracțiunea dată a fost comisă de inculpatul în stare de ebrietate.

materialului din dosar și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Din conținutul recursului se constată că procurorul face trimitere la temeiurile

de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

menționând că prin decizia contestată, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea

blândă raportată la faptele comise de acesta, de aceea, la caz, a fost aplicată pedeapsa

individualizată contrar prevederilor legale, instanța nemotivându-și suficient

hotărârea în acest aspect, adică critică individualizarea pedepsei.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, însă instanța de recurs precizează că recurentul, referindu-se la pct. 6 din

norma menționată, a indicat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

5

întemeiază soluția, fără a-și argumenta temeiul invocat, ceea ce rezultă că acesta este

introdus cu titlu declarativ și urmează a fi respins ca neîntemeiat.

Privitor la temeiul de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, recurentul menționează că prin decizia contestată, inculpatului i-a

fost aplicată o pedeapsă prea blândă raportată la faptele comise de acesta, de aceea, la

caz, a fost aplicată pedeapsa individualizată contrar prevederilor legale, instanța

nemotivându-și suficient hotărârea în acest aspect.

Așadar, cu referire la criticile invocate de partea acuzării precum că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal le

apreciază ca fiind neîntemeiate, deoarece, verificând minuțios decizia recurată în

raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că acuzarea a primit răspuns la

argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția

pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat.

Verificând materialele dosarului în raport cu criticele enunțate, Colegiul penal

conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în baza

probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură

penală, a ținut cont de motivele expuse de instanța precedentă, astfel ajungând la

concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Moldovanu Viorel de săvârșirea

infracțiunilor incriminate în baza art. 349 alin. (11) Cod penal.

Instanța de apel și-a motivat concluzia referitoare la pedeapsă prin statuarea

faptului că a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal și art.

3641 Cod de procedură penală, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana vinovatului, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării lui, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul, or conform alin. (1) art. 75 Cod penal persoanei

recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod.

Colegiul penal menționează că prevederile legale în această privință au fost

respectate, iar criticile formulate de recurent în recurs sunt identice cu cele indicate în

apel și au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a

dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la

pct. 4-5, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or materialul

probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de

drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, faptul

că antecedentele penale sunt stinse, ultimul deține gradul III de invaliditate, prezența

6

circumstanțelor ce atenuează/ agravează răspunderea (căința sinceră și comiterea

infracțiunii în stare de ebrietate), la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se

află, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum

și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Suplimentar, procurorul prin invocarea excluderii pedepsei non privative de

libertate nu a prezentat careva motive care ar justifica aplicarea unei pedepse privative

de libertate cu executare reală, or, criticile formulate de procuror au fost discutate în

instanța de apel și la judecarea cauzei penale instanța de apel a ținut cont de solicitările

acuzării și apărării în soluția de condamnare și individualizare a pedepsei, și cărora li

s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie,

iar argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei

casate.

Or, Colegiul penal statuează că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

Mai mult, inculpatul a achitat amenda stabilită de prima instanță în conformitate

cu prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal, dovada fiind anexată la materialele cauzei

(f.d. 146), și totodată a încasat în contul statului cheltuieli de judecată în mărime de

128 lei (f.d. 145).

Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită

materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice alegațiile

procurorului privitor la intervenția în modalitatea de executare a pedepsei stabilite de

prima instanță.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul concluzionează că, instanța de apel a

pronunțat o decizie întemeiată și motivată, care corespunde tuturor prevederilor legii

de procedură penală, iar temeiurile invocate nu persistă în cauză, fapt ce permite

declararea inadmisibilității recursului pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat inculpatului

pedeapsa individualizată conform prevederilor legale, astfel încât recursul ordinar

declarat de procuror este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar criticele din recursul înaintat de procuror sunt vădit neîntemeiate.

Penal

7

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 30 august 2022, în cauza penală privindu-l pe MOLDOVANU

Viorel XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 iulie 2023.

Președinte Ion GUZUN

Judecător Boris TALPĂ

Judecător Anatolie ȚURCAN

8