1ra-209/2021 — art. 188 alin. 3 lit. b, art. 46, 351 alin. 2 CP

1ra-209/2021 — art. 188 alin. 3 lit. b, art. 46, 351 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1977/2020

1ra-209/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Pitel Anatolie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020, în cauza penală prindu-

l pe

Dorogan Marin XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

a c o n s t a t a t:

Marin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin.

(3) lit. b) și art. 46, 351 alin. (2) Cod penal și condamnat:

- în baza art. 188 alin. (3) lit.b) Cod penal la închisoare pe un termen de 11 ani,

cu excutarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 46, art. 351 alin.(2) Cod penal, la închisoare pe un termen de 2 ani,

cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs real de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor , s-a stabilit lui Dorogan Marin pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, care, potrivit art. 72 alin.

(3) Cod penal, urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis.

în perioada anilor 2016-2018, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu alte

persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată, cât și alte persoane care

urmează a fi identificate de organul de urmărire penală, au creat în prealabil o

reuniune stabilă de persoane, formând un grup criminal organizat, care activau

conform unui plan bine determinat de activitate infracțională și care acționînd în

1

interes material, urmăreau un scop infracțional unic de uzurpare de calități oficiale și

comiterea pe această bază a infracțiunilor de sustragere a bunurilor altei persoane,

prin atacuri cu aplicarea violenței. Astfel, Dorogan Marin, împreună cu alte persoane

în privința cărora cauza penală a fost disjungată, acționînd în interes material, cu

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, de comun acord cu ceilalți membri ai

grupului criminal respectiv și după o pregătire prealabilă, la data de 09 noiembrie

2017 s-au deplasat, cu un automobile la moment neidentificat, în s. Domulgeni, r-nul

Florești, unde s-au întîlnit cu persoana în privința căreia s-a disjungat cauza penală,

după care cu automobilul respectiv, împreună s-au deplasat în direcția or. Șoldănești,

concomitent îmbrăcîndu-se în uniforme de poliție cu semnul distinctiv ”POLIȚIA”,

mascîndu-se cu cagule pe cap și având asupra sa arme neidentificate, obiecte pe care

le-au pregătit în prealabil.

Tot el, la aceeași dată, aproximativ la orele 23:00 min., ajungînd în or.

Șoldănești, s-au deplasat la domiciliul cet. Poiețică Ion, situat în XXXXX, unde au

efectuat acțiuni de verificare a împrejurimilor domiciliului respectiv, după care

persoana în privința căreia s-a disjungat cauza penală a rămas în automobilul cu care

s-au deplasat, întru a supraveghea și a asigura ulterioara transportare, iar Dorogan

Marin împreună cu alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată, au

pătruns ilegal în domiciliul lui Poiețică Ion, unde prezentîndu-se „Poliția Antidrog”,

sub pretextul efectuării percheziției în scopul depistării drogurilor și obținerea

informației de la Poiețică Ion și membrii familiei acestuia, referitor la locul păstrării

mijloacelor bănești și cărorva droguri, iau amenințat pe Poiețică Ion, Poiețică

(Condrea) Aliona și Negruță Natalia, cu aplicarea violenței și cu armele pe care le

aveau asupra lor, concomitent Dorogan Marin și altă persoană în privința căreia s-a

disjungat cauza penală, i-au răsucit și i-au legat mânile lui Poiețică Ion, întru al

imobiliza, după care Dorogan Marin și alte persoane în privința cărora cauza penală a

fost disjungată, simultan i-au aplicat lui Poițică Ion, mai multe lovituri cu mânerul

armei în regiunea capului și a feții și totodată îi aplicau cu mînile și picioarele,

inclusiv cu un ciocan multiple lovituri peste diferite părți ale corpului.

Ulterior, aceștea amenințîndu-l în continuare pe Poiețică Ion și urmărind același

scop infracțional, persoana în privința căreia s-a disjungat cauza penală i-a solicitat lui

Poiețică Ion să le transmită suma de 5 000 euro, la care ultimul le-a explicat că nu

dispune de asemenea mijloace financiare.

Întru realizarea în continuare a intenției infracționale de sustragere, au efectuat

verificări (pretinsa percheziție) în casa și gospodăria lui Poiețică Ion, în cadrul căreia

aceștea în mod deschis, au sustras din domiciliul lui Poiețică Ion, mijloace bănești în

sumă de: 1010 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie suma de 20 523

lei; 320 lire sterline, care conform cursului oficial al BNM constituie suma de 7 356 lei;

2

100 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie suma de 1 752 lei; un

telefon mobil de model ,,Samsung J7”, în valoare de 7000 lei, ce aparținea lui Poiețică

Ion, un telefon mobil de model ,,Xiaomi Redmi Note4” în valoare de 7000 lei, ce

aparținea lui Negruță Natalia și un telefon mobil de model ,,Samsung J5” în valoare

de 200 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie suma de 4 064 lei, ce

aparținea lui Poiețică (Condrea) Aliona, după care membrii acestei grupări au ieșit din

gospodărie și au plecat, ulterior împărțind între ei mijloacele bănești și obiectele

sustrase.

Urmare a comiterii acțiunilor infracționale respective fiind cauzate părții

vătămate Poiețică Ion vătămări corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral

manifestat prin comoție cerebrală, hemoragie sclerală totală a ochiului drept,

echimoze pe pavilionul auricular drept și față, excoriații pe cap și față, edem al

țesuturilor moi pe față, torace și coapsa dreaptă, care conform raportului de expertiză

judiciară nr. 263 din 23.01.2017 au fost provocate de la acțiunea traumatică cu un

obiect dur, contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care în comun

determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară,

inclusiv fiind cauzate părților vătămate daune materiale în proporții considerabile în

sumă totală de 47 695 lei.

Tot el, la data de 09 noiembrie 2017, prin înțelegere prealabilă și de comun

acord, inclusiv și cu alte persoane care urmează a fi identificate de organul de

urmărire penală, nefiind angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, investiți în

condiții legale cu exercițiul respectivelor calități, în scopul înlesnirii comiterii

infracțiunii de tîlhărie, în timp ce se aflau în apropierea or. Șoldănești, s-au îmbrăcat

în uniforme de poliție cu semnul distinctiv „POLIȚIA”, au îmbrăcat pe cap cagule și s-

au înarmat cu arme, obiecte pe care le-au obținut și pregătit în prealabil, după care pe

această bază învinuiții, împreună și de comun acord cu membrii acestei grupări, au

comis infracțiunea de tîlhărie și anume la data respectivă, aproximativ la orele 23:00

min., fiind îmbrăcați în uniforme de poliție, mascați și înarmați, s-au deplasat la

domiciliul cet. Poiețică Ion , situat în XXXXX, unde au pătruns ilegal în domiciliul lui

Poiețică Ion și prezentîndu-se „Poliția Antidrog”, sub pretextul efectuării percheziției

în scopul depistării mijloacelor bănești și drogurilor, i-au amenințat pe Poiețică Ion,

Poiețică (Condrea) Aliona și Negruță Natalia, cu aplicarea violenței și cu armele pe

care le aveau asupra lor, concomitent aplicându-i lui Poiețică Ion, mai multe lovituri

cu mînile și picioarele, inclusiv cu arma și cu un ciocan peste diferite părți ale

corpului, după care i-au solicitat să le transmită suma de 5 000 (cinci mii) euro și întru

realizarea în continuare a scopului infracțional, au efectuat verificări (pretinsa

percheziție) în casa și gospodăria respectivă, în cadrul căreia în mod deschis, au

sustras telefoane mobile și mijloace bănești în valoare totală de 47 695 lei.

3

declarat apel avocatul Pitel Anatolie în numele inculpatului, prin care a solicitat

admiterea apelului, rejudecarea cauzei, casarea integrală a sentinței cu pronunțarea

unei noi decizii, prin care să fie încetată cauza penală de acuzare a lui Dorogan Marin

potrivit prevederilor art. 391 și art. 332 Cod de procedură penală, prin prisma

prevederilor art. 275 pct. 9) și art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală,

deoarece există alte circumstanțe care exclude tragerea la răspundere penală.

În susținerea cerințelor sale, avocatul a indicat că, instanța de judecată la

pronunțarea sentințe nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, precum și de

erorile procesuale invocate de către partea apărării care au fost comise de către

organul de urmărire penală, fapte care indisolubil duceau la pronunțarea unei

sentințe de încetare a prezentei cauze penale.

Astfel, apelantul a indicat că, instanța de fond a lăsat fără apreciere faptul că

martorul Zadolnîi Mihail este couator al infracțiunilor, ultimul făcând declarații

împotriva inculpatului din motive de frică, de vreme ce cauza penală în privința sa a

fost examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală.

La fel, a menționat că deși partea apărării a invocat faptul că probele indicate au

fost administrate cu încălcarea prevederilor art. 93 Cod de procedură penală, instanța

le-a considerat drept admisibile și le-a pus la baza sentinței de condamnare. Astfel,

reiterând faptul că, actele și acțiunile organului de urmărire penală, au fost întocmite

de către membrul grupului de urmărire penală, ofițer de urmărire penală Nicolae

Bătrâncea, care este detașat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale.

Argumentul dat a fost respins de către instanță, motivând că din norma

prevăzută la art. 93 Cod de procedură penală, rezultă că procurorul la dispunerea

efectuării unor acțiuni de către ofițerul de urmărire penală poate întocmi o ordonanță

unde să fie indicate ce acțiuni anume urmează a fi întocmite de către ofițer,

interpretare care în opinia apelantului este una arbitrară, care nu este plauzibilă și nu

poate fi reținută ca întemeiată.

De asemenea, avocatul a indicat că, la baza sentinței de condamnare, au fost

puse în calitate de probă, procesele - verbale din 24 octombrie 2018 ale măsurilor

speciale de investigație efectuate, și anume, interceptarea și înregistrarea

comunicărilor, purtate prin intermediul postului de telefonie mobilă nr.069613611,

utilizat de către Zadolnîi Mihail, în perioada 24.04.2018 - 22.10.2018, or, aceste probe

nu pot fi puse la baza sentinței în privința lui Dorogan Marin, dat fiind faptul că au

fost obținute cu încălcarea normelor procesual - penale.

La fel, autorul cererii de apel a indicat că, infracțiunile de care este acuzat

Dorogan Marin sunt infracțiuni mai puțin grave și grave, deoarece sancțiunile

4

prevăzute de acestea sunt de până la 12 ani închisoare, or, Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale nu exercită urmărirea penală

în toate infracțiunile deosebit de grave și excepțional de grave comise pe teritoriul

Republicii Moldova, și invers, nu exercită urmărirea penală pe infracțiunile ușoare,

mai puțin grave și grave, chiar dacă au fost comise de către un grup criminal

organizat, și la disjungarea cauzei penale într-o procedură separată în privința lui

Dorogan Marin, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (3), lit. b) și

art. 46, art. 351 alin. (2) din Codul penal, procurorul din cadrul Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale deja nu era competent de a

exercita urmărirea penală în speță, și urma să transmită cauza penală altui organ, care

este competent, potrivit prevederilor art. 271 și 266 Cod de procedură penală.

apelul avocatului Pitel Anatolie în numele inculpatului a fost respins ca nefondat, cu

menținerea fără modificări a sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a constatat că, prima

instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor părților vătămate, martorilor

și probelor scrise cercetate în ședința de judecată, iar prin analiza lor cu certitudine se

dovedește vinovăția inculpatului, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de

dovadă „în afara dubiilor rezonabile”.

Cu referire la argumentele apelantului precum că, procesul penal în privința

inculpatului Dorogan Marin urmează a fi încetat potrivit prevederilor art. 391 și art.

332 Cod de procedură penală, prin prisma prevederilor art. 275 pct. 9) și art. 391 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece „există alte circumstanțe care exclude

sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală,

invocând că, acțiunile de urmărire penală care au fost întocmite de către ofițerul de

urmărire penală Dumitru Bătrâncea urmează a fi considerate inadmisibile, dat fiind

faptul că, procurorul la delegarea împuternicirilor pentru efectuarea acțiunilor de

către ofițerul de urmărire penală, nu a întocmit o ordonanță în acest sens, Colegiul

penal a reținut că, instanța de fond corect a respins aceste argumente, or, potrivit art.

270 alin. (10) Cod de procedură penală, care prevede că, la exercitarea urmăririi

penale, procurorul poate dispune, prin ordonanță motivată, efectuarea unor acțiuni

procesuale, altele decât cele cu caracter decizional, de către ofițerul de urmărire

penală. În cazurile prevăzute de prezentul aliniat, ofițerul de urmărire penală poate

efectua doar acele acțiuni procesuale care au fost dispuse de procuror și își desfășoară

activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al acestuia. Actele

întocmite de ofițerul de urmărire penală din indicația scrisă a procurorului sînt

efectuate în numele și sub răspunderea acestuia.

5

Ceea ce ține de afirmațiile părții apărării referitoare la competența Procuraturii

pentru Combatrerea Criminalității Organizate și Cauzelor Speciale în vederea

exercitării urmării penale în speță, instanța de apel a reținut că, și la acest aspect

instanța de fond just a concluzionat că aceste afirmații urmează a fi respinse, deoarece

potrivit art. 2702 alin. (1) lit. d) Cod de procedură penală, Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită urmărirea penală în

cazul infracțiunilor săvîrșite de un grup criminal organizat în sensul art. 46 din Codul

penal, al infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, cu excepția celor

menționate la art. 2701 alin. (1) din prezentul cod, astfel că, cele expuse de către

apărător nu pot fi luate în considerație, or legislatorul expres a specificat prin virgulile

puse în prezentul articol în care cauze pot exercita urmărirea penală Procuratura

pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, unde se regăsește

infracțiunea săvîrșită de un grup criminal organizat în sensul art. 46 din Codul penal,

adică infracțiunea care este comisă de Dorogan Marin.

La fel, instanța de apel a reținut că, atât inculpatul Dorogan Marin cât și

avocatul acestuia nu au invocat astfel de încălcări la momentul când au făcut

cunoștință cu materialele cauzei, ceea ce denotă că au fost de acord cu acțiunile

organului de urmărire penală, acestea din urmă nefiind contestate.

Cât privește argumentul inculpatului Dorogan Marin precum că, dânsul nu este

vinovat în comiterea infracțiunilor incriminate, Colegiul penal a conchis prezența în

acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a

infracțiunilor imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestor

infracțiuni, or, vinovăția acestuia a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în

cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, s-a

constatat că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor

imputate inculpatului Dorogan Marin, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă

din sentința instanței de fond, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a

motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe

parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Instanța de apel a respins ca fiind declarativ și fără suport probant argumentul

părții apărării precum că vina lui Dorogan Marin în săvîrșirea infracțiunilor

incriminate nu și-a găsit confirmare, or, instanța de fond a dat dat o apreciere

cuvenită, făcând referire la fiecare probă în parte.

Anatolie în numele inculpatului, prin care, fără a invoca prevederile art. 427 Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 30 iunie 2020, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie încetată cauza penală de

6

învinuire a inculpatului Dorogan Marin, potrivit prevederilor art. 391 și art. 332 Cod

de procedură penală, prin prisma prevederilor art. 275 pct. 9 și art. 391 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

În motivarea celor solicitate, avocatul indică că, cauza penală intentată în

privința inculpatului urmează a fi încetată, întrucât există alte circumstanțe care

exclud sau condiționează pornirea urmării penale și tragerea la răspundere penală, în

special, recurentul a făcut trimitere la faptul că, sentința de condamnare a inculpatului

Dorogan Marin este fundamentată pe probe care nu corespund rigorilor stabilite de

art. 93 și 94 Cod de procedură penală.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în

care se relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune

inadmisibilitatea cererii de recurs, din motiv că este vădit neîntemeiată, este precedată

de efectuarea verificării temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele

dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este conform legii, fără a

prezenta vreo lipsă de natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că, recurentul critică hotărârea în partea

recunoașterii vinovăției inculpatului în infracțiune pentru care a fost condamnat,

solicitând încetarea cauzei, însă nu face trimitere la prevederile art. 427 Cod de

procedură penală.

Cu toate acestea, din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal conchide că,

critica primordială a recurentului vizează doar chestiunea de apreciere a probelor,

evidențiindu-se faptul că la emiterea sentinței de condamnare, s-a făcut trimitere la un

șir de probe care, în opinia autorului cererii de recurs, sunt lovite de nulitate.

În acest context, este relevant de a specifica că, raționamentele pe care se

fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului recurs, se bazează pe aceea

că, Colegiul penal consideră inacceptabil faptul că, apărătorul inculpatului, pe calea

recursului ordinar, solicită să se ajungă practic la o nouă analiză a circumstanțelor de

fapt din sentința primei instanțe și din decizia instanței de apel, nu pentru a fi

corectată o eroare judiciară, ci doar în vederea reaprecierii probatoriului, în acest sens

7

instanța de recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce

excede scopul pentru care aceasta a fost creată.

Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la

această etapă a procedurilor, Colegiul penal reiterează că la etapa judecării recursului

nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu constată legalitatea sau ilegalitatea anumitor mijloace de probă, acesta

fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză. Mai mult, în cauza deferită judecății nu s-a constatat

discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării

inculpatului și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi

avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o

susține.

La fel, instanța de recurs constată că, instanța de apel în urma efectuării

cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat

corect că urmează a fi menținută condamnarea în privința lui Dorogan Marin,

argumentându-și suficient soluția sub acest aspect, la fel, descriptivul deciziei

instanței de apel conține o expunere pelnară asupra criticilor formulate de către

avocat.

Prin urmare, Colegiul penal constată că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. În acest sens,

Colegiul consideră oportun de a se referi și la jurisprudența constantă a Curții

Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că instanțele judecătorești trebuie

să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se vedea în acest sens cauza

Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să ofere

un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este invocat

în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive

poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Or, în

opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul

că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă

poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (a se vedea în acest sens cauza

Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de art.

8

414-419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursul ordinar declarat de

avocat, sunt vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

d e c i d e:

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pitel Anatolie în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 30 iunie 2020, în cauza penală privindu-l pe Dorogan Marin XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 martie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

9