1ra-1378/2022 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d, 208 alin. 1 CP

1ra-1378/2022 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d, 208 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1378/22

1-20028610-01-1ra-05092022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022, în cauza

penală în privința lui

Darii Victor xxxxxxx, născut la xxxxxxx,

originar și domiciliat xxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.02.2020- 25.06.2020;

Instanța de apel: 16.07.2020 - 11.05.2022;

Instanța de recurs: 05.09.2022- 16.11.2022.

C O N S T A T Ă :

examinată în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, Darii

Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 186 alin.(2) lit. b), d) și c) Cod penal, la 1 (unu) ani închisoare, cu

executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis;

- art. 208 alin.(1) Cod penal, la 1 (unu) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu

executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

pentru concurs de infracțiuni, a fost stabilit lui Darii Victor, pedeapsa definitivă sub

formă de 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa cu închisoare

stabilită lui Darii Victor, pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani, cu condiția că el

în perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare

exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

1

noaptea de 14 spre 15.08.2018, fiind în stare de ebrietate și aflându-se în sat.

xxxxxxx, de comun acord cu Cojocari Nicolae prin escaladarea gardului au pătruns

în gospodăria cet. Cojocaru Nicolae, după care prin deteriorarea unui geam de

termopan de la casă, au pătruns în locuință de unde pe ascuns au sustras: trei

polizoare unghiulare electrice mici de model „Makita", „Kalibr" și "Interscol"; trei

polizoare unghiulare electrice mari de model "Makita", "Soiuz" și "Interscol"; un

aparat electric de sudat de model "Nordica"; un ferestrău manual de tăiat lemn de

model "Interscol"; doua perforatoare electrice de model "Makita"; un topor cu coada

din lemn; trei ciocane de scos cuie; 25 metri de funie pentru alpinism; 2

prelungitoare electrice cu lungime de 25 metri fiecare, un instrument de măsurat

nivelul la apă; un ciocan mare de metal cu coada de lemn; un fierbător electric; un

nituitor de mână; un mixer electric pentru construcții, cauzându-i astfel părții

vătămate Cojocaru Viorel un prejudiciu material considerabil în sumă de 20000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Darii Victor a comis infracțiunea

prevăzută de art.186 alin.(2 ) lit. b), c), d) Cod penal - furtul, adică "sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane, prin pătrundere în

domiciliu cu cauzarea de daune în proporții considerabile".

Tot el, Darii Victor, cunoscând cu certitudine că Cojocari Nicolae nu are vârsta

de 18 ani, în noaptea de 14 spre 15.08.2018 i-a propus lui Cojocari Nicolae să

sustragă bunuri din gospodăria cet. Cojocaru Nicolae, după care prin escaladarea

gardului au pătruns în gospodăria cet. Cojocaru Nicolae și prin deteriorarea unui

geam de termopan de la casă, au pătruns în locuință de unde pe ascuns au sustras:

trei polizoare unghiulare electrice mici de model „Makita", „Kalibr" și "Interscol";

trei polizoare unghiulare electrice mari de model "Makita", "Soiuz" și "Interscol";

un aparat electric de sudat de model "Nordica"; un ferestrău manual de tăiat lemn de

model "Interscol"; doua perforatoare electrice de model "Makita"; un topor cu coada

din lemn; trei ciocane de scos cuie; 25 metri de funie pentru alpinism; 2

prelungitoare electrice cu lungime de 25 metri fiecare, un instrument de măsurat

nivelul la apă; un ciocan mare de metal cu coada de lemn; un fierbător electric; un

nituitor de mînă; un mixer electric pentru construcții, cauzându-i astfel părții

vătămate Cojocaru Viorel xxxxxxx un prejudiciu material considerabil în sumă de

20000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Darii Victor, a comis infracțiunea

prevăzută de art.208 alin.(1) Cod penal - "atragerea minorilor la activitatea

criminală sau instigarea lor la comiterea infracțiunilor săvârșită de către o

persoană care a împlinit vârsta de 18 ani".

raionului Ungheni, Ciugureanu Maxim, prin care a solicitat casarea acesteia în

partea stabilirii pedepsei penale, rejudecarea cauzei penale conform ordinii stabilite

pentru prima instanța, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, Darii Victor să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, la 1 an 6 luni închisoare, cu

2

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- art.208 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 Cod penal, ai stabili pedeapsa sub forma de închisoare pe un

termen de 3 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului, acuzatorul de stat a indicat că circumstanțele care au

condiționat aplicarea art. 90 Cod penal au fost:

- că inculpatul a săvârșit două infracțiuni mai puțin grave, comise în perioada

apropiată minoratului, totuși în cadrul examinării cauzei instanța a concluzionat că

inculpatul la locul de trai se caracterizează negativ, anterior a mai fost implicat în

săvârșirea furturilor împăcându-se cu părțile vătămate, nu a conștientizat gravitatei

faptelor săvârșite, nu și-a schimbat atitudinea față de valorile sociale protejate de

legea penală, fiind predispus spre săvârșirea infracțiunilor, fapt care denotă că

reeducarea inculpatului Darii Victor nu va fi eficientă prin suspendarea executării

pedepsei în conformitate cu art. 90 Cod penal;

- deși inculpatul a solicitat examinarea cauzei penale în ordinea art. 364/1 CPP,

recunoscând vina în totalitate, totuși acesta nu a manifestat o căință sinceră față de

infracțiunea comisă, ori de mai multe ori acesta a încercat să se eschiveze de la

răspunderea penală, neprezentându-se la examinarea cauzei în instanță, circumstanță

care a generat tergiversarea examinării cauzei penale, cauza penală în privința sa

fiind disjungată într-o procedură separată și repartizată altui judecător pentru

examinare;

- inculpatul Darii Victor nu a reparat prejudiciul părții vătămate Cojocaru

Viorel;

2022, a fost respins apelul procurorului și menținută sentința fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că:

- la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în prezenta speță,

instanța de fond, a pus accentul și pe personalitatea persoanei vinovate, învederând

și celelalte criterii de individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea

infracțiunii săvârșite, influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului;

- instanța de fond întemeiat a conchis că împrejurările prezentei cauze penale,

îndeosebi, ce vizează personalitatea inculpatului, sunt suficiente pentru a aplica

prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, astfel că Darii Victor, se căiește sincer de

cele comise, a recunoscut faptele incriminate, deși anterior acesta a fost tras la

răspundere penală, antecedentul penal este stins, faptele anterioare le-a comis în

timpul minoratului;

- pedeapsa stabilită de către instanța de fond, cu aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, este echitabilă, întrucât este capabilă de a contribui la realizarea

scopurilor ale pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea

3

aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De

asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă

nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, doar în partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat:

- la aplicarea pedepsei inculpatului Darii Victor pentru infracțiunea comisă

instanța de fond și cea de apel nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61,

75 Cod penal, în speță, incorect a ajuns la concluzia stabilirii unei pedepse

nonprivative de libertate, aplicând eronat institutul suspendării condiționate a

executării pedepsei, conform prevederilor art. 90 Cod penal;

- inculpatul Darii Victor s-a aflat anterior în conflict cu legea după săvârșirea

unei infracțiuni intenționate mai puțin grave contra proprietății persoanei, iar după

condamnarea sa anterioară nu s-a corectat în spiritul respectării legalității și ordinii

de drept;

- inculpatul a ignorat citările repetitive de a compărea în fața autorității

judecătorești, eschivându-se intenționat de la judecarea cauzei penale, circumstanță

care a generat tergiversarea examinării cauzei penale, cauza penală în privința sa

fiind disjungată într-o procedură separată și repartizată altui judecător pentru

examinare;

- pedeapsa stabilită inculpatului Darii Victor, din perspectiva modalității de

executare a ei, nu va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind

corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a

ordinii de drept și nici nu va constitui o avertizare publică pentru alte persoane

predispuse de a-și însuși comportamente similare celui manifestat de către inculpat.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularii

acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârii instanței de apel art.

427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile

4

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel

de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții acuzării, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de partea acuzării precum că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal le

apreciază ca fiind neîntemeiate, deoarece, verificând minuțios decizia recurată în

raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că acuzarea a primit răspuns la

argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția

pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat.

Colegiul penal menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și

sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea

tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele

relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Acuzarea consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată,

însă, Colegiul reține că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către

recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care

au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost respins apelul părții acuzării

și menținută sentința .

În acest context, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de

către partea acuzării.

Sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

5

procedură penală, Colegiul penal atestă că în opinia acuzării, instanța de apel,

neîntemeiat a menținut soluția primei instanțe prin care a fost stabilită pedeapsa

inculpatului, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90 Cod

penal, însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei,

instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele

motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)

stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și

de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o

pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

6

cuantumului pedepsei.

Așadar, judecând apelul declarat, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 76 Cod

penal, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunilor mai puțin grave, de faptul că inculpatul se caracterizează negativ la

locul de trai, anterior a fost judecat, antecedentele penale sunt stinse, faptele

anterioare fiind comise în timpul minoratului, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, a recunoscut vina, cauza fiind examinată în procedură

simplificată potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, careva circumstanțe

atenuante, potrivit art. 76 Cod penal, și careva circumstanțe agravante, conform art.

77 Cod penal, nu s-au stabilit, instanța de apel corect a concluzionat că pedeapsa

stabilită inculpatului Darii Victor de către prima instanță, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea acesteia, este una echitabilă și

va contribui la realizarea scopului pedepsei penale de restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, precum și a altor persoane.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine

persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și

modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a

cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul

descoperirii ei, și anume: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a

înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba cauzată, comportarea

sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-

un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului

produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul

urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale

infractorului; conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal; nivelul de

educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc.

Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul penal statuează că pedeapsa

este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor

sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte

persoane.

Lecturând textul deciziei contestate, Colegiul penal reține că instanța de apel a

expus clar toate motivele pentru care a menținut soluția primei instanțe de

7

condamnare a inculpatului Darii Victor, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Darii Victor, pentru infracțiunile săvârșită, instanța de apel nu

a comis erori de drept, iar pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, deoarece

la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în

acest sens sunt neîntemeiate.

Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la examinarea

recursului declarat de către partea acuzării, nu au fost stabilite careva erori de drept

care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în procuratura de

circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, împotriva deciziei Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2022, în cauza penală în privința lui Darii Victor

xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 17 ianuarie 2023.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

8