1ra-142/2021 — art. 186 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani 09.03.2020, Timotin Victor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) din Codul penal, aplicându-i în baza acestei legi o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (4) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată partea pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 01 august 2019 , fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 8 (opt) luni, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a se pronunța în cauza dată, instanța de fond a constatat că, Timotin Victor la 29.06.2019 în intervalul de timp cuprins între ora 02:00-11:00, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în fața blocului locativ nr. xx, amplasat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, de pe scaunul din fața blocului menționat, pe ascuns, a sustras o geantă la prețul de 200 lei, în care se aflau certificate de naștere pe numele Xxxxx Xxxxx, 1 Xxxxx Xxxxx, Xxxxx Xxxxx, buletin de identitate și pașaport pe numele Xxxxx Xxxxx, și un card bancar eliberat de BC „Moldincombank” SA pe numele Xxxxx Xxxxx, de pe care, în intervalul de timp cuprins între ora 05:24 - 10:10, a sustras bani în sumă totală de 4000 lei, astfel, cauzând părții vătămate, o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 4200 lei.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Dumitru Marinescu în numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea absorbirii pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră și a-i stabili o pedeapsă definitivă de 5 ani și 6 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 3.1. În motivarea cererii de apel avocatul a indicat că, își exprimă dezacordul față de pedeapsa definitivă stabilită lui Timotin Victor de 5 ani și 8 luni cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, or în speța dată urma să fie inclus complet termenul de 6 luni stabilit prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09.03.2020 în termenul de pedeapsă stabilit prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 01.08.2019 (pedeapsa fiind de 5 ani 6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis), astfel pedeapsa definitivă stabilită lui Timotin Victor urma să fie de 5 ani și 6 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, prin absorbția completă a pedepsei mai bl\nde de către pedeapsa mai aspră. Apelantul a susținut că Timotin Victor s-a corectat, a solicitat ca judecata să se desfășoare conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, a restituit prejudiciul adus părții vătămate integral, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei, a solicitat ca instanța de apel să ia în calcul principiul umanismului și să aplice absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, astfel încât termenul pedepsei definitive să fie de 5 ani și 6 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului Timotin Victor în baza dispozițiilor art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel a constatat că din conținutul cererii de apel înaintate a rezultat că legalitatea sentinței este contestată doar sub aspectul absorbirii pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră. Astfel, partea apărării pledează pentru 2 includerea completă a termenului de 6 luni stabilit prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09.03.2020 în termenul de pedeapsă stabilit prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01.08.2019, prin care i-a fost stabilită pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, astfel pedeapsa definitivă stabilită inculpatului urmează să fie de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, prin absorbția completă a pedepsei mai blânde de către pedeapsa mai aspră. Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în cererea de apel, instanța de apel a constatat că motivele invocate de apelant nu și-au găsit confirmare, din care considerente careva temeiuri de a interveni în sentința primei instanțe nu s-au atestat. Instanța de apel a invocat că pedeapsa penală aplicată inculpatului Timotin Victor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, potrivit căruia pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată partea pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01 august 2019, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 8 (opt) luni, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, este una legală, iar motivele invocate de avocat în cererea de apel sunt lipsite de substrat factologic și juridic. Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului Timotin Victor au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani, în temeiul art. 16 alin. (2) Cod penal, se califică ca fiind o infracțiune mai puțin gravă. Având în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, iar la solicitarea acesteia judecata s-a făcut pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul a beneficiat de o reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Astfel, apreciind în ansamblu circumstanțele cazului, prin prisma scopului pedepsei penale, ținând cont de personalitatea inculpatului, de prevederile legale menționate, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect i-a numit inculpatului pedeapsa în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, sub formă de închisoarea pe un termen de 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis, iar conform art. 84 alin. (4) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată partea pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău 3 (sediul Buiucani) din 01 august 2019 și se stabilește pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 8 (opt) luni, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului, care în temeiul pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor judecătorești, în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei hotărâri de prin care lui Timotin Victor prin absorbția pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră conform art. 84 alin. (1) Cod penal și ai stabili pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni cu excutarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 5.1. În motivarea recursului ordinar declarat partea apărării invocă că, în speța dată s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și anume nu s-a luat în considerare faptul că inculpatul Timotin Victor a recunoscut vina integral sa căit sincer în cele comise, a solicitat ca judecata în privința lui să se desfășoare conform art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul are o vârstă încă tânără, iar pedepasa aplicată este prea aspră în speța dată și solicit instanței de recurs de a aplica în privința lui Timotin Victor pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului părții apărării, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și din aceste considerente, instanța de recurs nu se va expune asupra acestor aspecte, însă recurentul își exprimă dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului, astfel semnalând temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Însă, instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale. Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurentului privind stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, 4 în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. În cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect și motivat i-a stabilit inculpatului Timotin Victor categoria și măsura de pedeapsă. Astfel, relevând în cuprinsul deciziei circumstanțele cauzei, și anume gradul prejudiciabil al faptelor comise, persoana celui vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală, examinarea cauzei în ordinea procedurii prevăzute de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, instanța de apel just a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin stabilirea acesteia sub formă de închisoare, în temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 8 luni. Astfel, pedeapsa stabilită lui Timotin Victor de către instanța de apel, se încadrează în limitele legale prevăzute de legea penală. Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Or, ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Colegiul penal menționează că, reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. 5 Mai mult, Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul potrivit alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă. Cât privește solicitarea recurentului privind absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, aceasta nu poate fi reținută, deoarece la judecarea cauzei, atât prima instanță, cât instanța de apel, în temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, just au stabilit perioada executării pedepsei. Astfel, instanța de recurs menționează că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa stabilită inculpatului, just ajungând la concluzia privind modalitatea și termenul de executare a pedepsei stabilite celui din urmă, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea pe viitor a săvârșirii unor fapte infracționale. În temeiul celor expuse, instanța de recurs conchide că, în speța dată, nu s-a constatat prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârilor atacate sub aspectul invocat, impunându-se în consecință declararea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, or, tipul și mărimea pedepsei stabilite inculpatului, este echitabil pentru corijarea și reeducarea acestuia și atingerea scopului pedepsei.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Timotin Victor Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 17 februarie 2021. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 6