ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.03.2020

1ra-604/2020 — art. 187 alin. 2, 85 Cp

HOTĂRÂRE
06.03.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 187 alin. 2, 85 Cp
Temei legal
art. 427 alin. 6, 8 Cpp
Citează această cauză
1ra-604/2020 — art. 187 alin. 2, 85 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-604/2020

Curtea Supremă de Justiție

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Anatolie Țurcan,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 01 august

2019 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2019,

declarat de avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului

Timotin Victor XXXXX, născut la

XXXXX, originar și locuitor al mun. XXXXX, str. XXXXX,

XXXXX, ap. XXXXX, cetățean al R. Moldova, condamnat

anterior prin:

1) sentința Judecătoriei Chișinău din 21.03.2018, în

baza art. 192 alin. (1), 90 Cod penal la 1 an închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probațiune de 1 an.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 14.02.2019 - 01.08.2019,

instanța de apel: 30.08.2019 - 15.10.2019,

instanța de recurs: 17.12.2019 - 12.02.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 5 ani închisoare.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin adăugirea

parțială a pedepsei fixate potrivit sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21

martie 2018, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

Timotin V., urmărind scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane,

aflându-se în curtea blocului de locuit amplasat pe str. Petru Zadnipru, 21, din sect.

Ciocana, mun. Chișinău, în mod deschis a sustras de la minora Artene A. un telefon

1

mobil de model „Samsung J3 2016”, cu numărul de IMEI XXXXX, IMEI: XXXXX,

la prețul de 2000 lei, în care activa cartela sim „Orange” cu nr. 060XXXXX, la preț de

50 lei și o cartelă ,,Unite” cu nr. 0675XXXXX la prețul de 50 lei, o husă din silicon la

preț de 150 lei și un stick de memorie cu capacitatea de 8 GB la prețul de 150 lei, după

care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate

daune considerabile, în sumă totală de 2400 lei.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, însă aceasta este pe deplin

dovedită prin totalitatea probelor administrate în cadrul ședinței de judecată, inclusiv

declarațiile părții vătămate, martorilor, procesele-verbale privind acțiunile de urmărire

penală, și i-a încadrat acțiunile în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, ca jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, sancțiunea cărui prevede pedeapsă de la 5 la 7 ani închisoare, cu (sau

fară) amendă în mărime de la 850 la 1.350 unități convenționale.

Luând în considerare, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, nu a reparat

prejudiciul cauzat părții vătămate, se caracterizează din punct de vedere negativ, este

la evidența medicului narcolog, anterior judecat, a comis o infracțiune cu intenție fiind

în termen de probațiune, instanța concluzionat că în privința inculpatului este echitabilă

aplicarea unei pedepse minime sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără

amendă, ori, acesta nu este angajat în câmpul muncii și nu va fi în posibilitate să o

achite.

repune în termen a apelului, casarea sentinței jud. Chișinău sed. Centru din 25.03.2019

și pronunțarea unei hotărâri, pin care a fi dispusă achitarea inculpatului Cortac Igor

Anatol, în cauza penală de învinuire în baza art. 2641 alin. (1) CP, din motivul că fapta

nu a fost săvârșită de inculpat.

Apelantul a invocat că, vinovăția lui Timotin V. nu a fost dovedită.

În speță persistă un șir de dubii care urmează a fi interpretate în favoarea

inculpatului, ori, potrivit declarațiilor acestuia, el nu a săvârșit infracțiunea de jaf.

Timotin V. nu cunoscut despre sentința Judecătoriei Chișinău din 01.08.2019,

aflând despre respectiva la 20.08.2019, când a fost reținut în baza sentinței menționate

pentru a fi plasat în penitenciar pentru executarea pedepsei, din care motiv solicită

repunea în termen a apelului declarat.

2019, apelul a fost respins, ca depus peste termen.

Instanța de apel a statuat că, inculpatul Timotin V. și apărătorul său Marinescu

că în cauza dată, s-a anunțat întrerupere pentru 17.07.2019, orele 1400 (f.d. 217).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 01.08.2019, apărătorul

Marinescu D. a fost prezent la ședința de judecată în cadrul căreia a fost deliberată si

pronunțată sentința (f.d. 219).

În ședința judiciară din 17.07.2019 nu s-a prezentat nicio parte și cauza a fost

amânată pentru 01.08.2019, orele 1400 (f.d. 218).

La 01.08.2019, în ședința judiciară de la orele 1400 a participat apărătorul

Marinescu D., fiind pronunțată sentința integrală si explicat căile de atac (f.d. 219).

2

De asemenea, potrivit recipisei anexate la dosar (f.d. 228), apărătorului Marinescu

D., la aceiași dată, la 01.08.2019, i-a fost înmânată copia sentinței motivate și i s-a adus

la cunoștință despre termenul de atac cu apel de 15 zile.

Astfel, termenul de atac al sentinței sus-indicate decurge din momentul

pronunțării ei integrale, de pe data de 01.08.2019, iar apărătorul Marinescu D. a depus

apel la 22.08.2019 (f.d. 237), adică peste 21 zile, iar inculpatul Timotin V. în genere nu

a depus apel.

În astfel de împrejurări, acest apel este depus peste termen, cu omiterea

termenului de depunere a apelului, fără motive întemeiate, nefiind stabilite careva

temeiuri de repunere a apelului declarat ori, conform art. 402 alin. (1) Cod de procedură

penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.

Avocatul Marinescu D. a fost prezent la ședința de judecată din 01.08.2019,

ședința în cadrul căreia a fost deliberată și pronunțată sentința, dânsul a cunoscut

termenul de atac, de 15 zile, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar (f.d. 229), însă

a depus apelul peste termen, fără motive întemeiate.

Astfel, dânsul a omis termenul de depunere a apelului fară careva motive

întemeiate, motiv din care apelul nu poate fi repus în termen, întrucât nu sunt motive

întemeiate prevăzute la art. 403 Cod de procedură penală.

Ori, prin motive întemeiate se are în vedere acele circumstanțe de ordin obiectiv,

a căror producere nu depinde de voința titularului dreptului de apel (calamitate

naturală, accident, boală, etc.) Deci, în contextul celor statuate, instanța de apel

amintește că termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui este stabilită

exhaustiv prin lege, acesta fiind absolut și având un caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

În aceiași ordine de idei, art. 230 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, prevede

că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Prin admiterea unui apel tardiv și poziționarea uneia dintre părțile procesului

penal pe o treaptă mai avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul

egalității armelor, care inter alia prevede că flecare parte trebuie să beneficieze de o

posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o

situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. În cele din urmă, se notează că

aplicarea regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca

principiul egalității armelor și a securității raporturilor juridice, în general, în măsura

în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta

argumentele sale în fața unei instanțe (a se vedea în acest sens, Varnima Corporation

International S.A. contra Greciei, nr.48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur contra

Franței, nr.63879/00, §32, 3 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei, nrJ2576/96, §32

Așadar, raportând cauzei textele de procedură penală indicate mai sus și

statuările din jurisprudența constantă a CtEDO, termenul de declarare a apelului a fost

omis din circumstanțe care sunt imputabile părții și nicidecum instanței de judecată.

3

sentinței și deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de

apel.

Recurentul a invocat că, Timotin V. a fost reținut la 20.08.2019, respectiv la

această dată a cunoscut despre existența pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Chișinău din 01.08.2019 și a contestat-o în termen de 2 zile din moment ce a început

executarea pedepsei ori, conform art. 404 Cod de procedură penală, participantul la

proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței, și nu a fost informat

despre adoptarea sentinței, poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15

zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

În speță, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, deoarece a respins apelul

ca fiind unul peste termen, ceea ce constitui temei de recurs conform art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se

reține că potrivit circumstanțelor reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, instanța de

apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

tardivitatea apelului declarat de avocat, în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

Astfel, potrivit art. 338 alin. (1) Cod de procedură penală, partea dispozitivă a

hotărîrii motivate se pronunță în ședință publică. Conform art. 402 alin. (1) Cod de

procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței

integrale. În corespundere cu art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală la

calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi

nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.

Conform jurisprudenței CtEDO, exigența de publicitate a deciziilor nu trebuie

neapărat să ia forma unei lecturi în voce a hotărârii în cazul când hotărârea este

publicată, înmânată sau expediată părților. De la data pronunțării hotărârii începe a

curge termenul de exercitare a căii de atac. Același fapt este prevăzut și de legislația

autohtonă (Hotărârea în cauza Sutter vs. Elveția).

4

Deci, termenul de exercitare a căii de atac începe a curge de la data pronunțării

hotărârii (Recomandarea Curții Supreme de Justiție, nr. 37, cu privire la pronunțarea hotărârilor

judecătorești în procesul penal).

În această consecutivitate se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, sentința integrală a fost pronunțată la 01 august 2019, în lipsa inculpatului,

dar în prezența apărătorului Marinescu D., la aceiași dată ultimului fiindu-i înmânată

copia sentinței motivate, fiindu-i adus la cunoștință despre termenul de atac cu apel de

15 zile, avocatul contrasemnând și o recipisă în acest sens (f.d. 219, 228, vol. I).

Astfel, termenul de declarare a apelului a expirat la sfârșitul zilei de 19 august

2019.

Totodată, potrivit ștampilei, apelul avocatului Marinescu D. a fost înregistrat la

Judecătoria Chișinău pe 22 august 2019, adică peste termenul prevăzut de lege și

instanța de apel întemeiat l-a respins ca fiind declarat peste termen (f.d. 175, pct. 3., 4. din

decizie).

Se observă că instanța de apel în mod argumentat și just a constatat că întârzierea

menționată nu a fost determinată de motive întemeiate, fiind conformă jurisprudenței

naționale, potrivit cărei, repunerea în termen se operează doar dacă întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate: calamitate naturală, accident, boală ș.a., pe care

apreciindu-le, instanța de apel va constata dacă situația invocată de apelant constituie

în mod efectiv o cauză de împiedicare a declarării apelului. Admiterea repunerii în

termen produce efectul apelului declarat în termen. În caz contrar, apelul va fi respins.

Repunerea în termen este prerogativa instanței de apel (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 7. - 8.).

Totodată, soluția de respingere a apelului ca depus peste termen nu implică o

verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare

de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal.

Este de menționat că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres

că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Prin urmare, termenul de apel este un termen legal și imperativ, astfel încât

nerespectarea lui atrage decăderea din exercițiul dreptului de a declara apel și nulitatea

oricărei cereri de apel înaintate după expirarea acestui termen (Hotărârea Plenului CSJ nr.

22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, pct. 6.).

Mai mult, potrivit art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, participantul la

proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat

despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen.

Însă, conform procesului-verbal, inculpatul a participat în ședințele de judecată

din 13 și 22 martie, 25 aprilie, 13 mai și 19 iunie 2019, lipsind doar la pronunțarea

sentinței (f.d. 202, 208, 212, 213, 216, 218, 219).

Prin urmare, referirea recurentului la prevederile art. 404 alin. (1) Cod de

procedură penală nu este întemeiată, deoarece în speță nu sunt întrunite condiițiile

prescrise în această normă procesuală, adică lipsa inculpatului atât la judecarea, cât și

la pronunțarea sentinței.

5

Pe lângă aceasta, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu poate fi

atacată cu recurs sentința în privința căreia inculpatul nu a folosit calea apelului.

Rezultă că recursul ordinar nu are niciun suport legal în aspectul vizat, deoarece

apelul tardiv echivalează cu nefolosirea acestei căi de atac (pct. 3. și 4. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că decizia atacată conține

motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Marinescu Dumitru,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 01 august 2019 și deciziei Colegiul penal

al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2019, în privința inculpatului Timotin

Victor XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 martie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Anatolie Țurcan

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-02-17
0,96
1ra-142/2021 — art. 186 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-142/2021 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 20 ianuarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Lilian, a examinat admi
CSJ 2019-04-11
0,95
1ra-365/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b, d, 187 alin. 2 lit.f CP
Dosarul nr. 1ra-365/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 13 martie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, examinân
CSJ 2021-07-08
0,95
1ra-465/2021 — art. 187 alin.2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-465/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 mai 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Toma Nadejda, Judecători - Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Cobzac
CSJ 2020-01-28
0,95
1ra-124/2020 — art. 326 al. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1727/2019 (1ra-124/2020) Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana
CSJ 2021-11-18
0,95
1ra-1437/21 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1437/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimi
Sursă