1ra-247/2021 — art. 179 alin. 2, art. 27, 171 alin. 1 CP

1ra-247/2021 — art. 179 alin. 2, art. 27, 171 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-2060/2020

1ra-247/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2020, în cauza penală prindu-l

pe

Dolganiuc Ion XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

a c o n s t a t a t:

Dolganiuc Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

179 alin. (1) și art. 27, 171 alin. (1) Cod penal și condamnat:

- în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare;

- în baza art. 27, 171 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a

fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, s-a dispus adăugarea parțială la pedeapsa

aplicată prin noua sentință, partea neexecutată din sentința Judecătoriei Soroca, sediul

Florești din 04 iulie 2019, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

La fel, s-a dispus încasarea de la inculpatul Dolganiuc Ion în beneficiul statului

suma de 2804 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

1

Iurie, la data de 29 septembrie 2019, în jurul orei 21:00 min, aflându-se în satul

Băhrinești, raionul Florești, fiind în stare de ebrietate alcoolică, cunoscând cu

certitudine că Chetrari Ecaterina, locuiește de una singură, intenționat, cu scopul de a

întreține un raport sexual cu ultima, fără consimțămîntul acesteia, prin forțarea ușii de

la intrare, a pătruns în locuința lui Chetrari Ecaterina, apoi la cerința ei de a o părăsi, a

refuzat.

Tot el, la 29 septembrie 2019, în jurul orei 21:05 min, aflându-se în s. Băhrinești

r. Florești, fiind în stare de ebrietate alcoolică, după săvârșirea infracțiunii de violare a

domiciliului lui Chetrari Ecaterina, aflându-se în locuința ultimei, continuându-și

acțiunile sale criminale, intenționat, cu scopul de a-și satisface pofta sexuală, aplicând

constrângerea fizică și psihică și profitând de imposibilitatea lui Chetrari Ecaterina de

a se apăra și de a-și exprima voința din cauza vârstei înainate, a încercat să o dezbrace

pe ultima de haine și a urcat peste ea ca să întrețină un raport sexual forțat, însă

acțiunile sale intenționate îndreptate nemijlocit asupra săvârșirii violului lui Chetrari

Ecaterina, nu și-au produs efectul datorită împrejurărilor apărute contrar voinței

acestuia, deoarece, pătimita striga chemând ajutorul vecinilor, acțiuni care l-au speriat

pe Dolganiuc Ion și ultimul a părăsit locuința victimei.

Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201929P0456 din

02.10.2019, la examinarea medico-legală a lui Chetrari Ecaterina, a.n. XXXXX, s-au

depistat vătămări corporale sub formă de: echimoză pe antebrațul drept, care s-au

produs prin mecanism de presiune cu obiect contondent și se califică ca vătămare

corporală neînsemnată.

3.1. Procurorul, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care Dolganiuc Ion să fie recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 179 alin. (2) și 27, 171 alin. (1) Cod penal, iar

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, să-i fie stabilită o pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. În conformitate cu

prevederile art. 85 Cod penal, de adăugat la pedeapsa aplicată prin noua sentință

partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei Soroca sediul Florești

din 04 iulie 2019 și a-i stabili prin cumul parțial, o pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea apelului a indicat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată

a dat o apreciere justă circumstanțelor cauzei și a calificat corect acțiunile inculpatului

Dolganiuc Ion, încadrându-le în baza art. 27, 171 alin. (1) Cod penal, însă din motive

2

neîntemeiate a calificat incorect acțiunile inculpatului pe al doilea capăt de acuzare,

încadrându-le în baza art. 179 alin. (1) Cod penal.

Astfel, a conchis că instanța de judecată nu a ținut cont de caracterul social

periculos al faptelor comise, de consecințele care au survenit și în cele din urmă de

faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție și a avut consecințe negative asupra

părții vătămate, deoarece în mod repetat a fost pusă în pericol sănătatea și bunurile

acesteia.

A subliniat și faptul că la delimitarea faptei incriminate inculpatului nu s-a ținut

cont de totalitatea circumstanțelor cauzei, în special nu a fost luată în considerație

metoda și mijloacele săvârșirii infracțiunii de violare de domiciliu, numărul,

caracterul și localizarea vătămărilor corporale, cauzele încetării acțiunilor infractorice,

precum și conduita infractorului atât până la comiterea infracțiunii, cât și după

consumarea ei.

3.2. Avocatul Lungu Alexandru în numele inculpatului Dolganiuc Ion, care a

solicitat casarea parțială a sentinței J cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

achitat inculpatul referitor la învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27,

171 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

stabilirea unei pedepse mai mici și respingerea solicitării încasării de la inculpat a

cheltuielilor judiciare.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de judecată nu a cercetat sub toate

aspectele și complet probele prezentate și administrate, iar în acest sens a specificat că,

martorul din partea acuzării, Sorocean Maria care este vecina părții vătămate Chetrari

Ecaterina, în ședința de judecată a relatat că ultima o striga să vină la ea, însă din

motiv că nu avea posibilitatea să se ducă la ea a telefonat la o altă vecină Chiveri

Elena. Inițial crezând că partea vătămată a căzut jos și nu se poate ridica. Din aceste

declarații reiese că partea vătămată se deplasa liber din casă (acolo unde se afla

inculpatul) afară.

La fel, a indicat că, există divergențe majore dintre declarațiile părții vătămate

făcute la etapa urmării penale și declarațiile martorului Chiveri Elena, or,partea

vătămată declarând că inculpatul a sărit de pe ea când Chiveri Elena a deschis ușa

casei sale, însă acest martor zice că partea vătămată a ieșit în prag, fără a menționa

nimic despre faptul că inculpatul se afla peste partea vătămată.

Totodată, apelantul a menifestat dezacord și cu încasarea cheltuielilor de

judecată din contul inculpatului, considerând că plățile necesare pentru efectuarea

acestora urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești ale bugetului de stat și nu

din contul inculpatului, deoarece aceste expertize efectuate nu sunt prevăzute în

excepția de la art. 142 alin.(2) Cod de procedură penală.

3

3.3. Apel suplimentar a declarat avocata Guțu Tatiana în numele inculpatului

Dolganiuc Ion, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Dolganiuc Ion să fie achitat pe capătul învinuirii aduse, deoarece nu s-a constatat

existența faptei prevăzute de art. art. 27, 171 alin. (l) Cod penal în acțiunile ultimului,

cu numirea unei pedepse mai blânde și aplicarea art. 901 Cod penal pentru fapta

prevăzută de art. 179 alin. (l) Cod penal.

În argumentarea apelului a adus critici modului de apreciere a probelor de către

instanța de fond, făcând referire la declarațiile depuse de Dolganiuc Ion, care urmau a

fi verificate de către instanța de judecată prin audierea suplimentară a părții vătămate,

fapt care nu a fost realizat, mai mult decât atât, declarațiile lui Chetrari Ecaterina sunt

diferite la etape diverse de audiere și se contrazic atât cu probele scrise, cât și cu

declarațiile martorilor.

apelul avocatului Lungu Alexandru în numele inculpatului și apelul suplimentar al

avocatului Guțu Tatiana în numele inculpatului, au fost respinse ca nefondate.

Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința Judecătoriei Soroca,

sediul Florești din 25 februarie 2020, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre

în această latură potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Dolganiuc Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin.(2) Cod penal și în baza acestei norme i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 2 (doi) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită lui Dolganiuc Ion o pedeapsă

definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, vinovăția lui

Dolganiuc Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2) și art. 27, 171

alin. (1) Cod penal este dovedită în totalitate prin declarațiile părții vătămate Chetrari

Ecaterina, martorilor Chetrari Olga, Sorocean Maria, Chiveri Elena, Dolganiuc Vasile,

Dolganiuc Maria, audiați în prima instanță, la fel și alte probe scrise cercetate în prima

instanță și verificate de instanța de apel.

În prim plan, cu referire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod penal, instanța de apel apel a conchis că, aceasta se

confirmă prin declarațiile părții vătămate Chetrari Ecaterina, care a menționat că ,,(...)

inculpatul a venit noaptea la ea, i-a stricat sticla de la ușă, a intrat în casă și a trântit-o jos la

podea. O ținea de mâini și o trăgea de haine(...)”, la fel, prin rapoartele de expertiză cât și

declarațiile martorilor făcute sub jurământ și preîntâminați de răspundere penală

4

care, în coroborare, indică direct la comiterea faptei prejudiciabile de către Dolganiuc

Ion anume în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod penal,

menționând că soluția primei instanțe care a respins actul de învinuire în care

inculpatul se învinuiește de aplicarea violenței nu coroborează cu soluția primei

instanțe care a reținut în acțiunile lui Dolganiuc Ion acțiuni de violență comise față de

Chetrari Ecaterina.

Totodată, instanța de apel a conchis că, nu pot fi admise nici argumentele

apărării privind achitarea lui Dolganiuc Ion de sub învinuirea adusă în baza art. 27,

171 alin. (1) Cod penal pe motiv că declarațiile părții vătămate se contrazic la diverse

etape și aceasta este o persoană de vârstă înaintată ceea ce pune la îndoială capacitatea

acesteia de a recepționa realitatea, or totalitatea de probe cercetate în instanța de

judecată dovedesc acțiunile comise față de Chetrari Ecaterina anume de către

Dolganiuc Ion, fapt confirmat nemijlocit prin declarațiile părții vătămate și a

martorilor Chiveri Elena care a menționat că ,, (...) atunci când a intrat în ograda părții

vătămate, lumina era stinsă. Auzea zgomote în casă și a început a striga. A ieșit partea

vătămată, care era speriată, dezbrobodită și smulsă la păr (...)”.

La fel, instanța de apel a respins argumentele apărării care pune la îndoială

capacitatea părții vătămate de a înțelege realitatea, deoarece analizând circumstanțele

cauzei, declarațiile părții vătămate coroborează în totalitate cu declarațiile martorilor

și chiar cu declarațiile inculpatului. Partea vătămată, a explicat cert, consecvent și

amănunt circumstanțele celor întâmplate la data de 29.09.2019 pe tot parcursul

anchetei și examinării cauzei în instanța de fond, care nu pot fi puse la îndoială de

instanță, cu atât mai mult că aceste declarații coroborează cu unele din cele declarate

de inculpat.

Cu referire la argumentele părții apărării privind respingerea solicitării încasării

cheltuielilor de judecată, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, menționând

că potrivit art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. (2)

Cheltuielile judiciare cuprind sumele: 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală.

Tatiana în numele inculpatului Dolganiuc Ion, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel.

În susținerea celor invocate, apărătorul indică dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanțele de fond, specificând că instanța de apel s-a pronunțat

insuficient asupra admisibilității sau inadmisibilității probelor administrate și

cercetate, selectiv reținând conținutul unora la formarea concluziilor sale.

5

Subsecvent, apărarea remarcă că, instanța de apel a încălcat principiul

contradictorialității și dreptului la un proces echitabil, întrucât prin decizia

pronunțată nu s-a expus din care considerente demersurile apărării au fost respinse în

situația în care s-a solicitat audierea suplimentară a părții vătămate, or, declarațiile

acesteia sunt divergente pe tot parcursul procesului penal.

De asemenea, recurentul susține că în acțiunile inculpatului Dolganiuc Ion

lipsește faptul infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 alin. (1) Cod penal, exprimându-și

totodată dezacordul în latura recalificării de către instanța de apel a acțiunilor

inculpatului potrivit art. 179 alin. (2) Cod penal.

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către

partea apărării, solicitând respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, cu

menținerea hotărârii contestate.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or, în

vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Cu referire la temeiurile de recurs indicate de către apărare, Colegiul penal

subliniază că, autorul acestuia invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, precum și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de către recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

6

În cererea de recurs, recurentul susține dezacordul cu aprecierea probelor de

către instanța de apel, indicând că probele sunt contradictorii și nu coroborează între

ele. Astfel, Colegiul penal menționează că acest argument este unul declarativ,

deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea

deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe

administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate

suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură.

Mai mult decât atât, la acest capitol, instanța de recurs ordinar subliniază că,

procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja

statuată de către instanțele ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea

stării de fapt.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama

de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă.

Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare

numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu

se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu

o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat

asupra motivelor relevante din apeluri și pentru a evita repetări inutile, instanța de

recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Subsecvent, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate alegațiile apărării privind

obiecțiile referitoare la respingerea demersului de audiere suplimentară a părții

vătămate, invocând divergențe în declarațiile acesteia la diferite etape ale procesului,

or, cu referire la acest aspect instanța de apel a statuat că „(...) partea vătămată a explicat

cert, consecvent și amănunt circumstanțele celor întâmplate la data de 29.09.2019 pe tot

parcursul anchetei și examinării cauzei în instanța de fond (...)”.

7

Cu referire la criticile recurentului prin care se învocă că în acțiunile acestuia

lipsește faptul infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal

le apreciază critic, or, soluția instanței în acest sens este argumentată și

corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în condițiile

art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu

certitudine vinovăția inculpaților în cele imputate.

Așadar, Colegiul penal subliniază că toate criticile formulate de autorul cererii

de recurs, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel

respectând prevederile art. 414 alin. (3) și 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod de procedură

penală, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al

prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare

nu se mai impune (cauza CtEDO, Rebait și alții c. Franței, din 25.02.1995, nr. 26564/1995).

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și corect motivată.

penală, Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Guțu Tatiana în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04

august 2020, în cauza penală privindu-l pe Dolganiuc Ion XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 martie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8