1ra-855/2021 — art. 172 alin. 1, art. 179 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 172 alin. 1, art. 179 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-855/2021 — art. 172 alin. 1, art. 179 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-855/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Prisacari Lilia și de către avocatul
Rusnac Aliona în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 11 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe
Chetraru Ruslan XXXXX, născut la XXXXX,
originar și domiciliat în XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
instanța de fond: 13.05.2020-21.08.2020;
instanța de apel: 22.09.2020-09.12.2020;
instanța de recurs: 29.01.2021-19.05.2021.
a c o n s t a t a t:
Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 21 august 2020,
Chetraru Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. 172 alin. (1) și art. 179 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă după cum
urmează:
- în baza art. 172 alin. (1) Cod penal – 4 ani închisoare;
- în baza art. 179 alin. (2) Cod penal – 1 an închisoare.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, inculpatului Chetraru Ruslan i-a fost stabilită o pedeapsă
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 3 luni, cu executarea
acesteia în penitenciar de tip semiînchis.
Acțiunea civilă înaintată de către XXXXX a fost admisă parțial, fiind dispusă
încasarea de la Chetraru Ruslan în beneficiul lui XXXXX prejudiciul moral în mărime
de 30000,00 lei.
S-a încasat de la Chetraru Ruslan în beneficiul statului suma de 27323,44 lei în
calitate de cheltuieli judiciare pentru efectuarea testării alcoolscopice și efectuarea
expertizelor judiciare.
1
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Chetraru Ruslan
la 25.02.2020, aproximativ la ora 20:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat,
cu scopul violării ilegale a domiciliului, fără acordul și împotriva voinței
proprietarului, prin forțarea ușii de la intrare, a pătruns în apartamentul situat pe
adresa XXXXX, care aparține lui XXXXX, născută la XXXXX.
Aflându-se ilegal în gospodăria ultimei până la 25.02.2020 orele 21:30, a numit-o
cu cuvinte necenzurate și la cerința stăpânei de a părăsi locuința nu a reacționat, după
care s-a apropiat de XXXXX și a aplicat față de ultima forța fizică, cauzându-i părții
vătămate, XXXXX dureri fizice.
Tot el, în continuarea acțiunilor sale criminale, la 25.02.2020, aproximativ la
orele 20:10, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apartamentul situat pe
adresa orașului XXXXX, care aparține lui XXXXX, născută la XXXXX, cu scopul
satisfacerii poftei sexuale în forme perverse, profitând de imposibilitatea acesteia de a
se apăra, forțat, cu aplicarea constrângerii fizice (manifestate prin introducerea forțată
în cavitatea bucală a unei căciuli și apăsarea cu cotul asupra gâtului în scopul blocării
respirației) și psihice (manifestate prin amenințarea cu aplicarea în continuare a
violenței fizice, precum și amenințarea cu omor cu ajutorul unui cuțit și a unei
furculițe) a XXXXX, și-a satisfăcut pofta sexuală în formă perversă timp de
aproximativ 1 oră și jumătate, săvârșind față de XXXXX mai multe acte sexuale
nefirești sub aspect fiziologic după cum urmează: i-a introdus în repetate rânduri
membrul său viril în cavitatea bucală, i-a excitat lui XXXXX cu limba și buzele
organele genitale, i-a introdus degetele mâinii în vagin, a obligat-o să-i sărute
membrele inferioare începând de la degetele și laba piciorului până la coapse, iar
după ce a atins orgasmul și a ejaculat, a obligat-o pe XXXXX prin constrângere psihică
să-i înghită sperma.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, prin care a solicitat casarea
parțială a acesteia în partea referitoare la pedeapsa stabilită, cu pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie
stabilită o pedeapsă în baza art. 172 alin. (1) Cod penal de 5 ani închisoare, iar în baza
art. 179 alin. (2) Cod penal de 3 ani închisoare. Totodată, în temeiul art. 84 alin. (1)
Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate,
inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani,
cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în rest, sentința din 21 august
2020 de o lăsat fără modificări.
În motivarea apelului a invocat că, pedeapsa sub formă de 4 ani și 3 luni
închisoare stabilită de instanța de judecată, este prea blândă pentru săvârșirea faptelor
incriminate inculpatului și nu corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei
stabilite de art. 75 Cod penal.
2
La fel, a indicat că, în cadrul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut
vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate, anterior în privința inculpatului, care a
fost învinuit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 171 alin. (1) Cod
penal, la data de 11.06.2019, de către procurorul în Procuratura raionului Rîșcani,
Alexandru Paladi, a fost emisă ordonanță de încetare a urmăririi penale în baza art.
109 alin. (1) Cod penal, circumstanțe care îl caracterizează pe ultim ca fiind o persoană
care face abuz de alcool și, devenind agresiv, încalcă ordinea publică, dreptul
persoanelor la inviolabilitatea personală și patrimonială.
3.1. Sentința a fost contestată cu apel și de către inculpatul Chetraru Ruslan,
care a indicat că nu este de acord cu termenul pedepsei stabilite, deoarece nu este
vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate, or la cauza penală nu sunt careva
dovezi în confirmarea acțiunilor lui infracționale.
3.2. La fel, legalitatea sentinței a fost contestată și de către avocatul Rusnac
Aliona în numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei
potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărâri prin
care inculpatul Chetraru Ruslan să fie achitat.
În motivarea apelului a invocat netemeinicia sentinței pronunțate, menționând
că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, or,
acuzatorul de stat atât în rechizitoriu cât și în instanța de judecată nu a combătut prin
nici o probă circumstanțele invocate de inculpat încă în faza urmăririi penale, anume
că el nu a săvârșit infracțiunea incriminată.
La fel, a menționat că, declarațiile părții vătămate urmează de apreciate critic,
deoarece nu sunt în concordanță cu alte probe cercetate în cadrul examinării cauzei
penale, și anume cu rapoartele de expertiză judiciară precum și cu declarațiile
inculpatului. Mai mult decât atât, martorii audiați în cadrul examinării cauzei nu sunt
martori direcți, or Gherman Tatiana, care nemijlocit l-a invitat pe inculpat în ospeție la
XXXXX, anume ea i-a dat de înțeles inculpatului că între ei pot să aibă loc careva
relații, fapt confirmat și de partea vătămată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 noiembrie 2020,
apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea fără modificări a
sentinței.
4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, la examinarea
cauzei, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate
aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o
apreciere legală, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele
în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia
privind vinovăția lui Chetraru Ruslan în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 172
3
alin.(1) Cod penal: satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin constrângere
fizică și psihică a persoanei, și de art. 179 alin.(2) Cod penal, pătrunderea și rămânerea
ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a le părăsi la
cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței.
Instanța de apel a indicat că probele administrate la dosar coroborează între ele,
pe deplin confirmând vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de
art.179 alin.(2) Cod penal, nefiind temeiuri de a nu oferi credibilitate declarațiilor, or,
acestea au fost date sub jurământ, partea vătămată și martorul fiind preîntâmpinate
de răspundere pentru darea de declarații false.
Ce ține de capătul de învinuire în baza art. 172 alin. (1) Cod penal, instanța de
apel a menționat că, în acțiunile inculpatului Chetraru Ruslan persistă elementele
infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (1) Cod penal care se dovedește prin declarațiile
părții vătămate XXXXX, ultima cu lux de amănunte a descris circumstanțele comiterii
în privința ei a infracțiunii.
La fel, a stabilit că, declarațiile părții vătămate care a indicat că „inculpatul a scos
din geantă un cuțit pe care l-a pus pe masă la bucătărie, spunându-i să facă tot ce-i spune el”
sunt în coroborare cu declarațiile martorului Rudei Vladimir, care a declarat, că „la
data de 25 februarie 2020, el se afla la serviciu în magazinul ,,Slava" din orașul Rîșcani în
calitate de paznic. Seara, în magazin a intrat Chetraru Ruslan, care a procurat un cuțit de
bucătărie și o sticlă cu bere. În timpul când Chetraru Ruslan, era lângă rafturile cu veselă, el s-
a apropiat și a văzut cum ultimul a luat un cuțit de bucătărie și l-a ascuns sub palton.
Întrebându-l ce face, Chetraru Ruslan a răspuns că el nu are de gând să fure cuțitul și că este
în stare să-l achite, astfel, procurându-l fapt confirmat prin declarațiile inculpatului precum și
bonul fiscal (f.d.112 vol.I)”, ulterior acest cuțit fiind ridicat din apartamentul părții
vătămate.
În confirmarea vinovăției inculpatului vin și declarațiile martorilor Bordian
Ivan și Scorpan Igor, care au declarat că în timp ce l-au escortat pe Chetraru Ruslan la
medicul legist Sergiu Railean, așteptau în hol, deoarece asistentul medicului le-a
comunicat că este ocupat, ulterior din biroul medicului a ieșit XXXXX, iar Chetraru
Ruslan văzând-o, i-a spus să-l scuze, la ce doamna nu a reacționat și a plecat.
Instanța de apel a respins argumentele apărării susținute de inculpatul
Chetraru Ruslan potrivit căror prin expertizele judiciare efectuate în cadrul urmării
penale la partea vătămată XXXXX, vătămări corporale caracteristice unui raport
sexual forțat nu s-au determinat, la fel și careva urme de spermatozoizi și salivă de la
inculpatul Chetraru Ruslan nu s-a depistat, precum și motivul că conform raportului
de expertiză judiciară nr. 202027/P0064 din 10.03.2020, la "cet. Chetraru Ruslan careva
date obiective despre prezența unor vătămări corporale pe corp lipsesc", deci să fi
satisfăcut pofta sexuală în forme perverse, săvârșită prin constrângere fizică sau
4
psihică a persoanei ori profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-și
exprima voința, urma să fi rămas careva leziuni corporale.
În acest sens, instanța de apel a conchis că, conform raportului de expertiză
judiciară nr. 202027P0063 din 27.02.2020, urmează că la XXXXX, s-a determinat o
echimoză slab evidențiată pe partea laterală a gâtului pe dreapta 1/3 medie, care a
apărut în urma acțiunii traumatice a unui corp dur-contodent cu suprafață limitată, în
timpul și circumstanțele indicate și se atârnă categoriei vătămări corporale
neînsemnate.
Cu referire la apelul acuzatorului de stat care a contestat sentința instanței de
fond în latura blândeții pedepsei, instanța de apel a menționat că, la stabilirea
pedepsei inculpatului, instanța de fond a acordat deplină eficiență și s-a condus de
principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal.
Astfel, instanța a ținut cont de gravitatea și gradul prejudiciabil al infracțiunilor
săvârșite, care potrivit art. 16 Cod penal fac parte din categoria infracțiunilor mai
puțin grave.
De asemenea, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de fond,
just s-a referit la personalitatea inculpatului Chetraru Ruslan reținând că, acesta nu a
recunoscut vina, s-a aflat în conflict cu legea penală (f.d.141, vol.I), la domiciliu se
caracterizează ca fiind o persoană care face abuz de băuturi spirtoase, în privința lui
au fost plângeri din partea locuitorilor (f.d.134, vol. I ), la evidenta medicului psihiatru
și narcolog nu se află (f.d.127-128, vol. I).
Decizia instanției de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care
în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea
deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un
alt complet de judecată.
În susținerea cerințelor sale, procurorul susține că, la individualizarea pedepsei
penale instanțele de judecată nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75
Cod penal, ignorând faptul că inculpatul nu a recunoscut vina, anterior a fost în
conflict cu legea, fiind pornită urmărirea penală în baza art. 27, 171 alin. (1) Cod penal,
cauză care a fost încetată de către procuror în baza art. 109 alin. (1) Cod penal,
circumstanțe care îl caracterizează negativ pe inculpat.
5.1. Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Rusnac Aliona în numele
inculpatului prin care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,
solicită casarea sentinței cu pronunțarea unei decizii prin care acesta să fie achitat de
sub învinuirea înaintată, deoarece lipsește fapta infracțiunii incriminate.
Apărarea își întemeiază cererea de recurs pe aceleași motive indicate și în
cererea de apel, menționând declarațiile părții vătămate urmau a fi apreciate critic,
deoarece nu sunt în concordanță cu alte probe cercetate în cadrul examinării cauzei
5
penale și anume cu rapoartele de expertiză judiciară precum și declarațiile
inculpatului. Mai mult decât atât, martorii audiați în cadrul examinării cauzei nu sunt
martori direcți.
Suplimentar, recurentul susține că, instanța de apel a ignorat argumentele
apărării expuse în cererea de apel și nu s-a expus asupra acestora într-un mod
corespunzător, totodată nu a dat o apreciere probelor.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Cu referire la recursul declarat de către procuror, Colegiul penal constată că,
recurentul invocă temei de casare a deciziei pct. 10) din alin. (1) al art. 427 Cod de
procedură penală, potrivit căruia hotărârea instanței de apel poate fi supusă
recursului pentru a repara eroarea de drept comisă la judecarea cauzei, în cazul când
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Lecturând textul recursului declarat de către procuror, se atestă că decizia
instanței ierarhic inferioare se contestă doar în latura stabilirii pedepsei.
Astfel, Colegiul penal subliniază că instanțele ierarhic inferioare au realizat o
justă apreciere a circumstanțelor ce influențează individualizarea pedepsei penale, iar
hotărârile adoptate pe caz sânt legale, întemeiate și riguros argumentate, luându-se în
considerare prevederile legale ce reglementează acest aspect.
În condițiile speței, Colegiul penal apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele
invocate în cererea de recurs privitor la faptul că, la individualizarea pedepsei
instanțele de fond nu ar fi ținut cont de faptul că inculpatul nu și-a recunoscut
vinovăția și că anterior în privința acestuia a fost intentată o cauză penală care a fost
încetată, astfel stabilindu-i inculpatului o predeapsă prea blândă or, aceste
circumstanțe au fost luate în considerare la individualizarea pedepsei și asupra cărora
instanța de apel s-a expus pe larg.
Mai mult decât atât, instanța de apel a explicat că „(...) este irelevantă înăsprirea
pedepsei penale după solicitarea acuzatorului de stat, apreciind ca fiind justă și corectă
pedeapsa stabilită prin sentința instanței de fond, or, inculpatul este diagnosticat cu "Hepatită
cronică virală C, formă activă", acesta aflându-se la evidența medicului de familie și a
medicului infecționist (f.d. 8, vol. II)”, motivare pe care instanța de recurs o consideră
corectă și pe care o însușește.
Nu în ultimul rând, Colegiul penal relevă că chestiunea de individualizare a
6
pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei
și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de
sancțiunea articolelor din Codul penal.
Cu referire la recursul declarat de către avocat, Colegiul penal reține că, în esență,
criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat pe deplin în
esența erorilor invocate și eronat a menținut sentința prin care Chetraru Ruslan a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 172 alin. (1) și art. 179
alin. (2) Cod penal.
Astfel, instanța de recurs reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă
s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au
fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul
ordinar declarat de apărător, se atestă că împrejurările menționate în partea
descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel
dispunând menținerea sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și
de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,
fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și
coroborării lor.
În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul
recurentului precum că, instanțele de fond au adoptat o hotărâre de condamnare a
inculpatului în lipsa cărorva probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a
părții apărării care este combătută în totalitate prin cumulul de probe administrat și la
care se face referire atât în sentință cât și în decizia instanței de apel.
Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod
de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,
formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,
călăuzindu-se de lege. Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de
judecată îi revine judecătorului.
De asemenea, Colegiul penal respinge alegațiile apărării care susține că
vinovăția inculpatului Chetraru Ruslan nu a fost demonstrată, or, aceste au constituit
obiect de examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare
corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1.,
concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin.
Astfel, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în
corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c.
României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele
7
să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o
instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin
alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, împrejurările enunțate denotă
în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele
invocate de către procuror și de avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, că
hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au
fost întrunite elementele infracțiunii, că s-au aplicat pedepse individualizate conform
prevederilor legale, faptele inculpatului fiind corect încadrate juridic și că recursurile
ordinare sunt vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
d e c i d e:
inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți Prisacari Lilia și de către avocatul Rusnac Aliona
în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
11 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Chetraru Ruslan XXXXX, ca fiind
vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2021.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
8