1ra-1804/2021 — art.171 alin. 3, lit. b CP

1ra-1804/2021 — art.171 alin. 3, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1804/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Moraru Svetlana în numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central din 09 iunie 2020 și deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 13 mai 2021, în cauza penală în privința lui

Rusu Veaceslav xxxxxx, născut la xxxxxx,

originar și domiciliat în xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 16.08.2019 – 09.06.2020;

Instanța de apel: 16.11.2020 – 13.05.2021;

Instanța de recurs: 13.08.2021 – 10.11.2021.

A C O N S T A T A T :

Veaceslav a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 11 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul legal al părții vătămate

minore Xxxxxxxxxxxa fost admisă parțial și s-a dispus încasarea de la Rusu

Veaceslav în beneficiul lui , prin intermediul reprezentantului legal,

prejudiciu moral în sumă de 30 000 lei.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Rusu Veaceslav în beneficiul statului cheltuieli

judiciare în sumă de 27 926 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare.

reținut că, Rusu Veaceslav, la data de 12 mai 2019, aproximativ la ora 17.00,

aflându-se în pădurea din extravilanul sxxxxxx împreună cu, născută la

xxxxxxx, cunoscând cu bună știință că este minoră și nu are împlinită vârsta

de 14 ani, având scopul de a-și satisface pofta sexuală, profitând de

imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, prin

constrângere fizică și psihică, pe bancheta din spate a automobilului de

model ”Dacia Logan” cu nr. de înmatriculare EIR 547, a întreținut cu aceasta

un raport sexual, împotriva voinței sale.

Tot el, Rusu Veaceslav la 12 mai 2019, aproximativ la orele 19.00

continuându-și acțiunile sale criminale, dorind să-și satisfacă pofta sexuală

în continuare, profitând de imposibilitatea minorei de a se apăra ori de a-și

exprima voința, prin constrângere fizică și psihică, în timpul când se

deplasau cu automobilul spre domiciliul părții vătămate, Rusu Veaceslav

sub pretextul că intenționează să treacă pe la domiciliul său din xxxxxxxxxxx

să ia bani pentru a alimenta automobilul, la solicitarea xxxxxxxxxxxxx de a

staționa pentru a-și satisface necesitățile fiziologice, a staționat autovehiculul

de model ”Smart” la marginea unei păduri din apropierea xxxxxxxxxxx,

unde a coborât-o pe din portbagajul automobilului și s-a îndepărtat cu ea de

automobil, săvârșind în pădure un raport sexual cu , împotriva voinței sale.

raionului Cimișlia, Borodin Alexandra, reprezentantul legal al părții

vătămate Xxxxxxxxxxxși de către avocatul Moraru Svetlana în interesele

inculpatului Rusu Veaceslav.

3.1 Potrivit apelului declarat de procuror s-a solicitat casarea parțială a

sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care Rusu Veaceslav să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 16

ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Să fie admisă acțiunea civilă

înaintată de Xxxxxxxxxxx, reprezentantul legal al părții civile în partea ce

ține de încasarea prejudiciului material și moral, determinarea cuantumului

prejudiciului lăsând la discreția instanței de judecată. Încasarea de la

inculpatului Rusu Veaceslav în temeiul art. 227, 229 CPP în beneficiul

statului cheltuieli judiciare în sumă de 27 926 lei. Expunerea asupra

corpurilor delicte.

În motivarea cererii de apel depuse, procurorul a indicat următoarele

argumente:

- instanța de judecată corect a apreciat circumstanțele de fapt ale cauzei

și a constatat vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, însă pedeapsa aplicată pe un

termen de 11 ani închisoare, este una prea blândă;

- instanța de judecată nu a luat în considerare prevederile art. 75 alin.(1)

Cod penal, nu a reținut conform art. 76-77 Cod penal, circumstanțe atenuante

sau agravante, or potrivit materialelor cauzei penale, anterior Rusu

Veaceslav nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru. În același timp, infracțiunea prevăzută de

art. 171 alin.(3) Cod penal, conform art. 16 Cod penal, se califică ca infracțiune

excepțional de gravă;

- în speță drept circumstanță agravantă urma să fie reținută, săvârșirea

infracțiunii în prezența minorilor, prevăzută la art. 77 alin.(1) lit. g) Cod

penal, întrucât după cum rezultă din declarațiile martorului minor

Xxxxxxxxxxx, acesta în timpul violului minorei în automobilul de model

”Dacia Logan”, se afla lângă automobil și a văzut cele întâmplate, fapt

conștientizat și de inculpat, că a fost observat de minor;

- pretențiile reprezentantului legal al părții civile Xxxxxxxxxxxde ordin

material și moral sunt întemeiate;

3.2 Potrivit apelului declarat de reprezentantul legal al părții vătămate

Xxxxxxxxxxx, s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care cerințele de încasare a prejudiciului

să fie admise integral.

În motivarea apelului declarat, în partea prejudiciului material susține că

prin infracțiunea comisă de inculpat i-a fost cauzat minorei un prejudiciu

sănătății, fapt confirmat prin expertiza judiciară nr. 201914P0146 din 29 mai

2019, estimat la suma de 10 000 lei. În ceia ce privește prejudiciul moral prin

infracțiune, exprimat prin suferințe psihice puternice, cauzate atât părții

vătămate minore, cât și întregii familii a fost estimat la suma de 1 000 000 lei.

3.3 Potrivit cererii de apel declarate de avocatul Moraru Svetlana în

interesele inculpatului Rusu Veaceslav, s-a solicitat casarea sentinței, a

încheierilor prin care instanța de fond s-a pronunțat asupra probelor, a

încheierilor prin care instanța de fond s-a pronunțat asupra cererilor

formulate de apărător în interesele inculpatului în cadrul cercetării

judecătorești, rejudecarea cauzei în modul stabilit pentru prima instanță, cu

pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpatului Rusu Veaceslav în baza

art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În motivarea apelului declarat au fost invocate următoarele argumente:

- sentința nu cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de

art. 394 alin.(1) CPP, astfel că fapta incriminată lui Rusu Veaceslav nu poate

fi considerată ca fiind dovedită;

- starea de fapt și de drept stabilită prin sentință nu concordă cu

probele administrate și apreciate de prima instanță;

- instanța de judecată nu a acordat ajutorul necesar inculpatului în

vederea administrării probelor în cadrul cercetării judecătorești, fiind

încălcate prevederile art. 24 alin.(4) CPP, acesta neavând posibilitate deplină

să-și realizeze dreptul la apărare prevăzut de Codul de procedură penală;

- instanța de judecată nu a apreciat corespunzător probele părții

apărării, ce ține de caracteristica inculpatului;

- instanța de judecată greșit a ajuns la concluzia vinovăției inculpatului

Rusu Veaceslav, din motiv că partea apărării a fost îngrădită de a-și prezenta

probele în susținerea poziției sale;

- instanța de judecată a respins mai multe cereri înaintate de apărare,

inclusiv cea de a emite actul judecătoresc de dispoziție în vederea ridicării de

la ÎM Orange Moldova a detaliilor apelurilor primite/efectuate la data de 12

mai 2019 de la nr. de telefon xxxxxxx ce aparține lui Rusu Veaceslav. Or prin

această probă s-a putea dovedi cronologia evenimentelor petrecute în acea

zi. Este evidentă discrepanța între declarațiile date de inculpat, de partea

vătămată și martorii participanți la proces cu privire la ora când a fost

contactat telefonic Rusu Veaceslav, ora când a sosit la pădure, ora când a

plecat de la pădure, momente importante pe dosar și această discrepanță este

una definitorie în sens negativ pentru inculpat. Atât partea vătămată, cât și

martorii prezenți în data de 12 mai 2019 la pădure au consumat în exces

băuturi alcoolice, motiv din care instanța de judecată ar trebui să aprecieze

critic declarațiile acestora. Consumul în exces a băuturilor alcoolice la o așa

vârstă fragedă nu poate să nu afecteze memorizarea unor detalii a

evenimentelor. Apărarea a declarat apel împotriva încheierii judecătorești de

respingere a cererii și solicită instanței de apel să fie admisă, or această probă

va servi drept punct de reper, privitor la descifrarea apelurilor telefonice, ca

va reflecta multe circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei,

inclusiv acela că Rusu Veaceslav nu a fost persoana care a săvârșit violul

părții vătămate minore;

- în cadrul procesului penal nu s-a identificat timpul săvârșirii faptei,

întrucât inculpatul nu a fost prezent în pădure când a avut loc violul. De

asemenea, au rămas fără apreciere declarațiile inculpatului, inclusiv că acesta

în acea zi nu a consumat băuturi alcoolice, respectiv, declarațiile acestuia

sunt corecte și obiective, comparativ cu cele ale părții vătămate sau unii

martori, care consumaseră în exces băuturi alcoolice.

- circumstanțele reflectate de inculpatul Rusu Veaceslav sunt

confirmate și prin declarațiile martorului Xxxxxxxxxxx, reprezentantul legal

al lui Xxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxx, instanța de judecată nu le-a apreciat la

justa valoare;

- instanța de judecată urma să aprecieze critic declarațiile martorului

Ciorba Petru, deoarece sunt lipsite de coerență, sunt declarative care nu

probează în nici un mod vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav de comiterea

infracțiunii imputate, declarațiile se bazează pe presupuneri de acțiuni în

privința minorei, care nu s-au confirmat, mai mult declarațiile martorului din

ședința de judecată diferă de cele depuse la urmărirea penală. În opinia

apărării declarațiile martorului Ciorba Petru în ședința de judecată sunt mai

credibile. Afirmă avocatul că în susținerea poziției apărării sunt și declarațiile

martorului Rusu Dumitru;

- la pronunțarea sentinței, instanța de judecată nu a dat apreciere

corespunzătoare caracteristicii părții vătămate expuse în Caracteristica

psiho-pedagogică a elevei clasei a xxxxxxx eliberată de Liceul Teoretic

”xxxxxxx” din sxxxxxx (f.d.205);

- declarațiile părții vătămate nu puteau fi puse la baza sentinței

deoarece în acea zi a consumat băuturi alcoolice în exces, fapt despre care au

relatat toți martori audiați în proces, inclusiv reprezentantul legal al părții

vătămate. Tot din declarațiile martorilor, se deduce că din momentul când

au făcut cunoștință și până la despărțire, Rusu Veaceslav nu a rămas

niciodată singur cu , permanent în preajmă era cineva;

- declarațiile părții vătămate cu privire la viol sunt contradictorii;

- în cadrul ședinței de judecată au fost examinate mai multe rapoarte

de expertiză judiciare, care consideră că nu confirmă vinovăția lui Rusu

Veaceslav. Astfel, conform expertizelor la s-a constatat o deflorare recentă,

adică la data de 12 mai 2019. La Rusu Veaceslav careva leziuni corporale în

timpul examinării acestuia la SML Cimișlia, leziuni caracteristice unui raport

sexual forțat nu au fost depistate. În frotiurile și tamponul cu conținut de pe

membrul sexual prelevate de la Rusu Veaceslav celule a epiteliului vaginal

nu au fost depistate, antigenii stabiliți pe pantalonii ridicați de la minora sunt

caracteristici acesteia și au provenit din contul sângelui și secrețiilor ei

vaginale. Totodată antigenii stabiliți au putut proveni din contul spermei

unui sau dintr-un amestec de spermă de la mai mulți bărbați ce au grupa

sanguină Abeta/A(II) și/sau Oalfa, beta/O (I), indiferent de categoria lor de

secreție. Așa dar, proveniența

spermatozoizilor din aceste pete de la Rusu Veaceslav nu se exclude. În

tamponul cu spălături și frotiurile - amprentă de pe glans penis de la Rusu

prelevate la data de 15 mai 2019, celule epiteliului vaginal nu s-a depistat. În

fragmentele din petele examinate de pe ambele huse de pe bancheta

automobilului și de pe perna ridicate la 15 mai 2019 din automobilul Dacia

Logan, spermatozoizi și celule epiteliului vaginal nu s-au depistat.

Proveniența spermei în conținutul vaginal al lui de la Rusu Veaceslav nu se

exclude. Secrețiile de pe șervețelul de unică folosință nu aparține cet. Rusu

Veaceslav;

- instanța de judecată a lăsat fără apreciere faptul că în materialele

dosarului penal nu s-a constatat cu certitudine starea minorei în legătură cu

consumul excesiv de băuturi alcoolice, or este fixat în procesul-verbal de

audiere a acesteia, că în acea zi a consumat o cantitate mare de băuturi

spirtoase, s-a aflat în stare avansată de ebrietate, chiar a avut unele episoade

de amnezie;

- sentința primei instanțe nu întrunește condițiile prevăzute de art. 239

CPP.

2021 a fost respins apelul declarat de avocatul Moraru Svetlana în interesele

inculpatului, s-a admis apelurile declarate de procurorul în Procuratura

raionului Cimișlia Borodin Alexandra și a reprezentantului legal al părții

vătămate minore Xxxxxxxxxxx, s-a casat parțial sentința Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central din 09 iunie 2020, în latura penală, în partea stabilirii

pedepsei și în latura civilă, în partea soluționării acțiunii civile.

Rusu Veaceslav a fost condamnat în baza art. 171 alin. (3) lit. b) Cod

penal la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul legal al

părții vătămate minore Xxxxxxxxxxx, s-a încasat de la Rusu Veaceslav în

beneficiul lui Xxxxxxxxxxxsuma de 80 000 lei (optezeci mii lei) cu titlu de

prejudiciu moral.

În rest, sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 09 iunie 2020

a fost menținută.

4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a statuat că:

Prima instanță corect a efectuat încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului Rusu Veaceslav în baza prevederilor art. 171 alin.(3) lit. b) Cod

penal, după indicii calificativi: violul, adică raportul sexual săvârșit prin

constrângere fizică a persoanei, săvârșit cu bună – știință asupra unei

persoane minore în vârstă de până la 14 ani.

S-a notat că inculpatul Rusu Veaceslav în virtutea comunicării cu

martorii Xxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxx, cunoștea cu certitudine despre vârsta

minoră a părții vătămate .

Versiunea părții apărării precum că fapta imputată inculpatului Rusu

Veaceslav nu a fost săvârșită de acesta, dar raportul sexual în data de 12 mai

2019 în pădurea din xxxxxxxxxxx, l-a avut cu Xxxxxxxxxxx, a fost respinsă ca

neîntemeiată, ca fiind o metodă de apărare, or nerecunoașterea vinovăției de

către inculpat nu constituie un temei de a adopta o sentință de achitare, în

condițiile în care probatoriul anexat la materialele dosarului demonstrează

în afara oricărui dubiu rezonabil vina acestuia în comiterea infracțiunii

imputate.

Instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a concluzionat

că vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în săvârșirea infracțiunii de viol se

probează prin depozițiile părții vătămate minore , care în declarațiile sale

indică direct la acțiunile săvârșite de inculpat în privința sa, care coroborează

cu ansamblul de probe enunțate și descrise, ce în cumulul lor probează la

modul direct vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în comiterea faptei

incriminate.

Potrivit instanței de apel declarațiile părții vătămate sunt confirmate

obiectiv prin raportul de expertiză judiciară nr. nr.201935A0331 din 16 iulie

2019, conform căruia partea vătămată minoră , nu suferă de careva maladie

psihică, este fără dereglări psihice; conform stării psihice, este aptă de a

depune declarații pe cazul dat, conștientizeze caracterul acțiunilor

agresorului îndreptate împotriva sa și poate reproduce evenimentele și

circumstanțele; la momentul comiterii infracțiunii partea vătămată minoră ,

nu suferea de careva maladie psihice, era fără dereglări psihice; din

materialele dosarului nu s-a constatat cu certitudine că victima minoră s-ar

fi aflat în stare avansată de ebrietate; în perioada respectivă minora a

consumat băuturi spirtoase, acesta invocă unele episoade de amnezie, dar

care se raportează la perioada de după consumare actului de viol (f.d.172,

vol.1); raportul de expertiză judiciară nr. 201914P0146 din 29 mai 2019,

potrivit căruia la minora s-a constatat deflorare recentă a himenului posibil

produs la 12 mai 2019 prin acțiunea traumatică a unui corp dur-contondent,

posibil și cu membru sexual în stare de erecție (f.d.106, vol.1), iar în

fragmentele din tamponul cu conținutul vaginal de la au fost depistați

spermatozoizi unici în amestec cu sânge, depistați antigenii A și H, care pot

proveni din contul amestecului secrețiilor, sângelui însă-și ale pătimitei cu

sperma (sângele) bărbatului ( bărbaților) cu grupa sanguină Abeta/A(II)/sau

( și) O afla, beta/O(I)/. Deoarece Rusu Veaceslav are grupa sanguină O alfa,

beta/O(I)/, proveniența spermei în conținutul vaginal al lui de la acesta nu se

exclude, conform concluziilor expertizei judiciare nr. nr.201905O0183 din 12

iunie 2019 (f.d.147, vol.1).

Un alt aspect considerat că indică la veridicitatea declarațiilor depuse

de partea vătămat minoră la primul raport sexual întreținut forțat cu aceasta

de către inculpatul Rusu Veaceslav în automobilul de culoare albă, sunt

confirmate prin cercetările făcute la fața locului, în porțiunea de pădure din

extravilanul xxxxxxxxxxx, la o distanță de aproximativ 40 m de la fântâna

”Rădi”, în poiană pe suprafața solului se observă două urme create de

automobil, iar pe perimetrul urmelor de automobil se observă cinci șervețele

de unică folosință, iar pe unul din acele șervețele se observă o pată de culoare

gălbuie, circumstanțe notate în procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 13 mai 2019 (f.d.18-24, vol.1), iar potrivit concluziilor expuse în raportul

de expertiza judiciară nr.201905O0182 din 13 iunie 2019, rezultă că, sângele

pătimitei este de grupa Abeta/ A(II)/ cu antigenul asociat H. Pătimita este

secretor al antigenilor A, H, fapt ce a fost stabilit prin cercetarea probei de

salivă a acesteia în stare uscată. Rusu Veaceslav, are sângele de grupa Oalfa,

beta/O(I)/ și este secretor al antigenului H. În fragmentele-m/ob.1 din urmele

de pe unul dintre cele două șervețele de unică folosință de la fața locului au

fost găsiți spermatozoizi unici fără amestec de sânge, iar celulele epiteliului

vaginal nu au fost depistate, ceea ce nu exclude posibilitatea prezenței inițiale

a secrețiilor vaginale în el. Dacă secrețiile din fragmentele-m/ob.1 din urmele

de pe unul dintre cele două șervețele, de care s-a folosit Rusu Veaceslav,

provin de la două (și mai multe persoane), atunci, în cazul dat, nu se exclude

amestecul spermei bărbatului cu grupa sanguină Oalfa, beta/O(I)/, de care

este însuți Rusu Veaceslav, cu secrețiile, inclusiv cele vaginale, ale persoanei

de grupa Abeta/A(II)/, cum este minora , (f.d.158, vol.1).

De asemenea, de la partea vătămată minoră a fost ridicată o pereche de

pantaloni de culoare verde în care aceasta era îmbrăcată în data de 12 mai

2019, când s-a aflat în fâșia forestieră din extravilanul sxxxxxxxxxxx, conform

procesul – verbal de ridicare a obiectului din 13 mai 2019 (f.d.32, vol.1), iar

prin procesul – verbal de examinare a obiectului din 13 mai 2019 – a

pantalonilor de culoare verde ridicați de la partea vătămată pe suprafața

căruia erau prezente mai multe pete neregulate (f.d.34, vol.1), prin raport de

expertiză judiciară nr. nr.201905O0184 din 13 iunie 2019, se constată faptul

că grupa sanguină a minorei , este Abeta/A(II)/ cu antigenul ,,H”- asociat și

ea face parte din categoria secretorilor factorilor specifici de grup. Grupa

sanguină a lui Rusu Veaceslav, este 0alfa, beta/0(I)/ și el face parte din

categoria secretorilor factorilor specific de grup. În fragmentele din 3 pete de

pe pantalonii ridicați de la minora , s-au depistați spermatozoizi unici în

amestec cu urme de sânge de origine umană. La determinarea apartenenței

de grup în aceste pete s-au stabilit antigenii ,,A” și ,,H”. Antigenii stabiliți

sunt caracteristici minorei și au provenit din contul sângelui și secrețiilor ei

vaginale. Tot odată, antigenii stabiliți au putut proveni din contul spermei

unui sau dintr-un amestec de spermă de la mai mulți bărbați ce au grupa

sanguină Abeta/A(II)/ și/sau 0alfa, beta/0(I)/, indiferent de categoria lor de

secreție. Așadar, proveniența spermatozoizilor din aceste pete de la Rusu

Veaceslav nu se exclude (f.d.120, vol.1).

S-a mai reținut că fiind examinat automobilul de model ”Dacia Logan”,

culoare albă, ce aparține cet. Xxxxxxxxxxx, și cu care la data de 12 mai 2019

Ciorbă Petru a fost în pădurea, s-a constatat că la ușa pasagerului din față se

afla un pachet de șervețele umede de unică folosință, conform procesul-

verbal de examinare al obiectului din 15 mai 2019 ( f.d.44-50, vol.1), iar

potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3521 din

23 decembrie 2019 s-a confirmat că șervețele de unica folosință depistate și

ridicate de la fața locului la data de 13 mai 2019, în pădure din extravilanul

xxxxxxxxxxx (f.d.18-24, vol.1) sunt identice cu șervețelele de unica folosință

din pachetul cu șervețele cu denumirea ”Freshmaker”, care se aflau în

automobilul ”Dacia Logan” de culoare albă, care la data de 12.05.2019 se afla

în gestiunea și sub conducerea martorului Ciorbă Petru.

Instanța de apel a reținut că declarațiile părții vătămate minore

referitor la faptul că în data de 12 mai 2019, aflându-se în fâșia forestieră din

extravilanul sxxxxxxxxxxx, fiind în stare de ebrietate în automobilul de

model ”Dacia”, de culoare albă, ce aparținea martorului Ciorbă Petru, a fost

dezbrăcată forțat de către inculpatul Rusu Veaceslav și a întreținut cu dânsa

un raport sexual forțat, sunt confirmate în afara oricărui dubiu prin

concluziile rapoartelor expertizelor judiciare enunțate mai sus, care, fiind

analizate în ansamblul lor, demonstrează că depozițiile părții vătămate

minore sunt veridice, pertinente și concludente și urmează a fi puse la baza

sentinței de condamnare emise în privința inculpatului Rusu Veaceslav.

Pe parcursul examinării cauzei instanța de apel nu a constatat careva

temeiuri pentru a pune la îndoială concluziile rapoartelor de expertiză

judiciară dispuse de către organul de urmărire penală, dar nici partea apării

nu au invocat argumente în vederea punerii la îndoială a concluziilor

experților judiciari.

Instanța de apel a conchis că probele prezentate cu martorii

Xxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxx, reprezentantul legal al acestora din urmă

Xxxxxxxxxxx, martorul Ciorbă Petru, reprezentantul legal al părții vătămate

minore

Xxxxxxxxxxx, analizate prin prisma prevederilor art. 101 CPP, confirmă în

afara oricărui dubiu că în pădure din xxxxxxxxxxx, în data de 12 mai 2019,

inculpatul Rusu Veaceslav a întreținut un raport sexual forțat cu minora ,

cauzându-i acesteia dureri fizice și morale, iar probe enunțate necesită a fi

reținute ce fiind pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între

ele, care pot fi puse la baza sentinței de condamnare în privința inculpatului

Rusu Veaceslav.

Totodată instanța de apel a considerat că prima instanță corect a

apreciat critic declarațiile martorului Rusu Dumitru, care a relatat, că ulterior

evenimentelor din 12 mai 2019 discutând cu minora în prezența altor 5

persoane, aceasta a confirmat că nu a fost violată de inculpat, deoarece se

referă la evenimentele care sau petrecut ulterior evenimentelor din 12 mai

2019, după ce inculpatul Rusu Veaceslav a fost reținut și în privința ultimului

a fost aplicat arest preventiv. Mai mult respectivul martor nu a fost audiat în

cadrul urmăririi penale, iar relatările că ar deține înregistrări video în care

recunoaște că Rusu Veaceslav nu a violat-o în data de 12 mai 2019, instanța

de apel le-a considerat inadmisibile ca probe, or, conform art. 94 alin.(1) pct.6)

CPP, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud

din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza

unei sentințe sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute:

dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată.

Instanța de apel a mai constat că, analizând declarațiile martorului

Rusu Dumitru în coroborare cu cele depuse de martorii minori

Xxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxx, s-a confirmat că din partea rudelor apropiate a

inculpatului Rusu Veaceslav au fost efectuate influențări active asupra

martorilor minori și a părții vătămate cu scopul de a-i impune să-și schimbe

depozițiile din cadrul urmăririi penale care nu sunt comode apărării, în

favoarea inculpatului Rusu Veaceslav, urmărind eschivarea acestuia de la

răspundere penală pentru faptele comise, fapt confirmat și prin declarațiile

reprezentantului legale al părții vătămate, Xxxxxxxxxxx.

Invocările părții apărării precum că instanța de judecată a încălcat

inculpatului dreptul la apărare prevăzut de art. 24 CPP, neacordându-i

posibilitatea să-și realizeze dreptul la apărare, faptul că instanța de judecată

a respins mai multe cereri ale apării care vizau administrarea de probe cum

sunt ridicarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul în data de 12 mai

2019, de la ÎM Orange Moldova, care ar demonstra cronologia evenimentelor

avute loc în acea zi, Colegiul judiciar le-a respins ca neîntemeiate.

Neîntemeiate au fost declarate și argumentele părții apării precum că

instanța de judecată luând ca bază declarațiile părții vătămate minore nu a

ținut cont de caracteristica dată acesteia de Liceul Teoretic ”xxxxx”, unde

acesta își face studiile (f.d.205, vol.1), cât și starea de ebrietate avansată a

acesteia în urma consumului de băuturi alcoolice în data de 12 mai 2019, din

cauza căreia unele moment nu-și le amintește. Colegiul judiciar a menționat

în acest sens, raportul de expertiză judiciară nr. 201935A0331 din 16 iulie

2019, conform concluziilor comisiei de experți ”în materialele dosarului

penal nu s-a constatat cu certitudine că victima minoră s-ar fi aflat în stare de

ebrietate avansată; în perioada respectivă minora a consumat băuturi

spirtoase, aceasta invocă unele episoade de amnezie, dar care se raportează

la perioada de după consumarea actului de viol” (f.d.172-178, vol.1).

Astfel, invocările părții apărării privitor la starea de ebrietate a părții

vătămate minore și la amnezia acesteia, nu au nici un suport probatoriu.

De asemenea critica părții apărării referitor la aprecierea declarațiilor

martorilor Xxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxx, Ciorbă Petru, Rusu Dumitru, și

inclusiv a declarațiilor inculpatului Rusu Veaceslav efectuată de prima

instanță, Colegiul judiciar le-a respins ca neîntemeiate.

Instanța de apel sub aspectul individualizării pedepsei a reținut că

prima instanță nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 7, 61, 75 Cod

penal, la stabilirea termenului de pedeapsă aplicată inculpatului în coraport

cu faptele comise și urmările prejudiciabile cauzate părții vătămate minore .

Inculpatul Rusu Veaceslav a comis o infracțiune care conform art. 16 alin.(6)

Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave,

anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru, are la întreținere trei copii, însă care locuiesc separat

de acesta, nu este încadrat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează

pozitiv.

Acordând eficiență principiilor de individualizare a pedepsei și

analizând ansamblul de circumstanțe ce caracterizează persoana

inculpatului Rusu Veaceslav, care anterior nu a fost atras la răspundere

penală, lipsa circumstanțelor care atenuează și a celor care agravează

răspunderea acestuia, gravitatea infracțiunii comise, urmărire prejudiciabile

cauzate părții vătămate minore , instanța de apel a considerat că corectarea

și resocializarea inculpatului Rusu Veaceslav, precum și restabilirea echității

sociale este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis.

Instanța de apel considerat pedeapsa stabilită inculpatului ca fiind una

echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de

atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia,

cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea

echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

ultimului și a altor persoane.

Instanța de apel în partea acțiunii civile înaintate în cadrul ședinței de

judecată de către reprezentantul legal al părții vătămate minore,

Xxxxxxxxxxx, a apreciat că prima instanță întemeiat a respins cerința ca fiind

neîntemeiată, deoarece în ședința de judecată reprezentantul legal al părții

vătămate minore, constituit ca partea civilă, nu a prezentat careva înscrisuri

care ar putea servi drept probă a cheltuielilor respective. Iar un simplu fapt

că în urma unor consultări a părții vătămate minore i-a fost recomandate

niște cursuri de reabilitare a stării de sănătate fizică prejudiciate de acțiunile

ilegale ale inculpatului Rusu Veaceslav, nu demonstrează că aceasta a

suportat careva cheltuieli pentru a-i fi recuperate.

Referitor la cuantumul prejudiciului moral în sumă de 30 000 stabilit

de prima instanță, instanța de apel l-a apreciat drept insuficient ce nu

corespunde circumstanțelor cauzei și care nu va contribui la remedierea

consecințelor cauzate prin infracțiune, apreciindu-i prejudiciul moral cauzat

părții vătămate minore în beneficiul reprezentantului legal al acesteia în

sumă de 80 000 lei cu titlu de despăgubire morale, ceea ce va fi în măsură să

aducă o satisfacție echitabilă acesteia pentru suferințele psihice suportate ca

urmare a infracțiunii săvârșite de inculpat în privința minorei .

Moraru Svetlana în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 6),

8), art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei cu dispunerea

rejudecării cauzei, în alt complet de judecată sau judecarea cauzei și achitarea

inculpatului pe cauza penală de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal.

5.1 În susținerea recursului avocatul Moraru Svetlana a invocat că instanța

de apel nu s-a pronunțat supra următoarelor aspecte:

- probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc nevinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate;

- nici decizia instanței de apel, nici sentința instanței de fond nu

cuprind elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1)

Cod de procedură penală, astfel că fapta criminală imputată lui Rusu

Veaceslav nu poate fi considerată ca fiind dovedită;

- starea de fapt și de drept stabilită prin decizie și sentință nu concordă

cu probele administrate și apreciate de prima instanță;

- atât decizia cît și sentința în cauză au fost emise în contradicție cu

prevederile art. 1 alin. (2), art. 8 alin. (3), 24 alin. (4) Cod de procedură penală;

- instanțele nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor apărării;

- nici una din instanțe nu au dat apreciere caracteristicilor pozitive ale

inculpatului;

În susținerea recursului avocatul Moraru Svetlana suplimentar la cele

invocate mai sus a indicat exact aceleași motive și temeiuri după conținut pe

care le-a expus în cererea de apel în numele inculpatului Rusu Veaceslav

împotriva sentinței.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material.

Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul

penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care

stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile,

când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea

pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.

Raportând normele respective la situația în cauză, Colegiul penal

conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite

presupusele erori de drept invocate de recurent.

Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus asupra probelor

administrate legal de către părți cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4)

Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere justă potrivit art. 101, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,

corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Rusu Veaceslav în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal,

încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind justă.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră imperios de a remarca

precum că argumentele expuse în conținutul recursului declarat se referă la

examinarea fondului cauzei, în acest sens nefiind depistate careva erori de

drept ce ar afecta temeinicia deciziei instanței de apel.

Astfel, instanța de recurs ține să precizeze că, aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o

competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și nu pot constitui

temei pentru recurs.

Mai mult, Colegiul consideră, că argumentele aduse de recurent în

susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de

apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este

indicat în pct. 4.1 al prezentei decizii, oferind în acest sens o apreciere

probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor

probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o

concluzie corectă privind vinovăția lui Rusu Veaceslav în infracțiunea ce i se

incriminează.

Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de

drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens

instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a condamnat pe Rusu

Veaceslav în baza art. 171 alin. (3), lit. b) Cod penal la 11 (unsprezece) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate de către

apărare, reprezentantul legal al părții vătămate și de către procuror, a ajuns

la concluzia că fapta prejudiciabilă săvârșită de Rusu Veaceslav cade sub

incidența componenței de infracțiune prevăzută de art. 171 alin. (3), lit. b)

Cod penal, în același timp dispunând casarea sentinței primei instanțe în

partea stabilirii pedepsei și în partea soluționării acțiunii civile, astfel că Rusu

Veaceslav în temeiul art. 171 alin. (3), lit. b) Cod penal a fost condamnat la 15

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, totodată

fiind admisă și acțiunea civilă cu stabilirea cuantumului prejudiciului moral.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute

argumentele apărării cu privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece

la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile

art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea

apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive

ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în

esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum

că vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în săvârșirea infracțiunii imputate

nu a fost dovedită.

Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acțiuni și prejudiciu).

La caz, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care

caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care

caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin

probele acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor

de judecată a primei instanțe și instanței de apel.

În sensul celor indicate mai sus, instanța de recurs constată că

temeiurile invocate de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile

inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se combat prin

materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept,

hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în

totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Rusu

Veaceslav în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită.

Cu referire la argumentul avocatului precum că probele prezentate în

sprijinul învinuirii dovedesc nevinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației

date instanța de apel s-a expus detaliat fiind cercetate și analizate minuțios

cumulul de probe prezentate în susținerea învinuirilor aduse inculpatului.

Mai mult ca atît instanța de recurs ține să reamintească că aprecierea

probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă

de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri

denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în

considerare a acestora. La caz, Colegiul penal nu a constatat discrepanța între

cele reținute de instanța de apel în vederea condamnării inculpatului și

conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o redă. Astfel, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că

învinuirea înaintată inculpatului prin rechizitoriu este confirmată prin probe

pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția

acestuia.

Versiunea prezentată de către apărare asupra probelor puse la baza

condamnării inculpatului, nu poate constitui temei de admitere a recursului,

or, la etapa judecării recursului instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare

considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de

fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform

infracțiunii încriminate.

Mai mult, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor

instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în

prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa,

detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței.

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel

la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a

recursului ordinar declarat de către avocatul Moraru Svetlana în numele

inculpatului Rusu Veaceslav.

Totodată, argumentul apărării precum că ”…nici una din instanțe nu

au dat apreciere caracteristicilor pozitive ale inculpatului…”, Colegiul Penal

îl apreciază drept declarativ și neîntemeiat, or potrivit decizie recurate se

constată că instanța de apel sub aspectul individualizării pedepsei a acordat

deplină eficiență dispozițiilor art. 7, 61, 75 Cod penal, la stabilirea termenului

de pedeapsă aplicată inculpatului în coraport cu faptele comise și urmările

prejudiciabile cauzate părții vătămate minore. S-a reținut în sensul dat că

inculpatul Rusu Veaceslav a comis o infracțiune care conform art. 16 alin. (6)

Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave,

anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru, are la întreținere trei copii, însă care locuiesc separat

de acesta, nu este încadrat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează

pozitiv. Suplimentar, acordând eficiență principiilor de individualizare a

pedepsei și analizând ansamblul de circumstanțe ce caracterizează persoana

inculpatului Rusu Veaceslav, instanța de apel a considerat că corectarea și

resocializarea inculpatului Rusu Veaceslav, precum și restabilirea echității

sociale este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis.

Instanța de recurs consideră pedeapsa stabilită inculpatului ca fiind

una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de

atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia,

cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea

echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

ultimului și a altor persoane.

Față de lucrul judecat de instanța de apel, Colegiul penal constată o

motivare amplă și temeinică a soluției emise prin prisma procesului de

evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută

în sarcina inculpatului Rusu Veaceslav, astfel Colegiul penal conchide

asupra faptului că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, or, instanța de apel a dat o apreciere clară circumstanțelor

cauzei, ajungând la o concluzie corectă privind stabilirea vinovăției

inculpatului Rusu Veaceslav, concluzii pe care instanța de recurs le însușește,

din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună repetarea acestora,

chestiune conformă practicii CtEDO, expuse în pct. 37 din hotărârea Albert

vs România din 16.02.2010.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Moraru

Svetlana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 13 mai 2021, în cauza penală în privința lui Rusu

Veaceslav xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 09 decembrie 2021

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana