1ra-1804/2021 — art.171 alin. 3, lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 09 iunie 2020, Rusu Veaceslav a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul legal al părții vătămate minore Xxxxxxxxxxxa fost admisă parțial și s-a dispus încasarea de la Rusu Veaceslav în beneficiul lui , prin intermediul reprezentantului legal, prejudiciu moral în sumă de 30 000 lei. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Rusu Veaceslav în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de 27 926 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a reținut că, Rusu Veaceslav, la data de 12 mai 2019, aproximativ la ora 17.00, aflându-se în pădurea din extravilanul sxxxxxx împreună cu, născută la xxxxxxx, cunoscând cu bună știință că este minoră și nu are împlinită vârsta de 14 ani, având scopul de a-și satisface pofta sexuală, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, prin constrângere fizică și psihică, pe bancheta din spate a automobilului de model ”Dacia Logan” cu nr. de înmatriculare EIR 547, a întreținut cu aceasta un raport sexual, împotriva voinței sale. Tot el, Rusu Veaceslav la 12 mai 2019, aproximativ la orele 19.00 continuându-și acțiunile sale criminale, dorind să-și satisfacă pofta sexuală în continuare, profitând de imposibilitatea minorei de a se apăra ori de a-și exprima voința, prin constrângere fizică și psihică, în timpul când se deplasau cu automobilul spre domiciliul părții vătămate, Rusu Veaceslav sub pretextul că intenționează să treacă pe la domiciliul său din xxxxxxxxxxx să ia bani pentru a alimenta automobilul, la solicitarea xxxxxxxxxxxxx de a staționa pentru a-și satisface necesitățile fiziologice, a staționat autovehiculul de model ”Smart” la marginea unei păduri din apropierea xxxxxxxxxxx, unde a coborât-o pe din portbagajul automobilului și s-a îndepărtat cu ea de automobil, săvârșind în pădure un raport sexual cu , împotriva voinței sale.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Cimișlia, Borodin Alexandra, reprezentantul legal al părții vătămate Xxxxxxxxxxxși de către avocatul Moraru Svetlana în interesele inculpatului Rusu Veaceslav. 3.1 Potrivit apelului declarat de procuror s-a solicitat casarea parțială a sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Rusu Veaceslav să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 16 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Să fie admisă acțiunea civilă înaintată de Xxxxxxxxxxx, reprezentantul legal al părții civile în partea ce ține de încasarea prejudiciului material și moral, determinarea cuantumului prejudiciului lăsând la discreția instanței de judecată. Încasarea de la inculpatului Rusu Veaceslav în temeiul art. 227, 229 CPP în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de 27 926 lei. Expunerea asupra corpurilor delicte. În motivarea cererii de apel depuse, procurorul a indicat următoarele argumente: - instanța de judecată corect a apreciat circumstanțele de fapt ale cauzei și a constatat vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, însă pedeapsa aplicată pe un termen de 11 ani închisoare, este una prea blândă; - instanța de judecată nu a luat în considerare prevederile art. 75 alin.(1) Cod penal, nu a reținut conform art. 76-77 Cod penal, circumstanțe atenuante sau agravante, or potrivit materialelor cauzei penale, anterior Rusu Veaceslav nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. În același timp, infracțiunea prevăzută de art. 171 alin.(3) Cod penal, conform art. 16 Cod penal, se califică ca infracțiune excepțional de gravă; - în speță drept circumstanță agravantă urma să fie reținută, săvârșirea infracțiunii în prezența minorilor, prevăzută la art. 77 alin.(1) lit. g) Cod penal, întrucât după cum rezultă din declarațiile martorului minor Xxxxxxxxxxx, acesta în timpul violului minorei în automobilul de model ”Dacia Logan”, se afla lângă automobil și a văzut cele întâmplate, fapt conștientizat și de inculpat, că a fost observat de minor; - pretențiile reprezentantului legal al părții civile Xxxxxxxxxxxde ordin material și moral sunt întemeiate; 3.2 Potrivit apelului declarat de reprezentantul legal al părții vătămate Xxxxxxxxxxx, s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cerințele de încasare a prejudiciului să fie admise integral. În motivarea apelului declarat, în partea prejudiciului material susține că prin infracțiunea comisă de inculpat i-a fost cauzat minorei un prejudiciu sănătății, fapt confirmat prin expertiza judiciară nr. 201914P0146 din 29 mai 2019, estimat la suma de 10 000 lei. În ceia ce privește prejudiciul moral prin infracțiune, exprimat prin suferințe psihice puternice, cauzate atât părții vătămate minore, cât și întregii familii a fost estimat la suma de 1 000 000 lei. 3.3 Potrivit cererii de apel declarate de avocatul Moraru Svetlana în interesele inculpatului Rusu Veaceslav, s-a solicitat casarea sentinței, a încheierilor prin care instanța de fond s-a pronunțat asupra probelor, a încheierilor prin care instanța de fond s-a pronunțat asupra cererilor formulate de apărător în interesele inculpatului în cadrul cercetării judecătorești, rejudecarea cauzei în modul stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpatului Rusu Veaceslav în baza art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal. În motivarea apelului declarat au fost invocate următoarele argumente: - sentința nu cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin.(1) CPP, astfel că fapta incriminată lui Rusu Veaceslav nu poate fi considerată ca fiind dovedită; - starea de fapt și de drept stabilită prin sentință nu concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță; - instanța de judecată nu a acordat ajutorul necesar inculpatului în vederea administrării probelor în cadrul cercetării judecătorești, fiind încălcate prevederile art. 24 alin.(4) CPP, acesta neavând posibilitate deplină să-și realizeze dreptul la apărare prevăzut de Codul de procedură penală; - instanța de judecată nu a apreciat corespunzător probele părții apărării, ce ține de caracteristica inculpatului; - instanța de judecată greșit a ajuns la concluzia vinovăției inculpatului Rusu Veaceslav, din motiv că partea apărării a fost îngrădită de a-și prezenta probele în susținerea poziției sale; - instanța de judecată a respins mai multe cereri înaintate de apărare, inclusiv cea de a emite actul judecătoresc de dispoziție în vederea ridicării de la ÎM Orange Moldova a detaliilor apelurilor primite/efectuate la data de 12 mai 2019 de la nr. de telefon xxxxxxx ce aparține lui Rusu Veaceslav. Or prin această probă s-a putea dovedi cronologia evenimentelor petrecute în acea zi. Este evidentă discrepanța între declarațiile date de inculpat, de partea vătămată și martorii participanți la proces cu privire la ora când a fost contactat telefonic Rusu Veaceslav, ora când a sosit la pădure, ora când a plecat de la pădure, momente importante pe dosar și această discrepanță este una definitorie în sens negativ pentru inculpat. Atât partea vătămată, cât și martorii prezenți în data de 12 mai 2019 la pădure au consumat în exces băuturi alcoolice, motiv din care instanța de judecată ar trebui să aprecieze critic declarațiile acestora. Consumul în exces a băuturilor alcoolice la o așa vârstă fragedă nu poate să nu afecteze memorizarea unor detalii a evenimentelor. Apărarea a declarat apel împotriva încheierii judecătorești de respingere a cererii și solicită instanței de apel să fie admisă, or această probă va servi drept punct de reper, privitor la descifrarea apelurilor telefonice, ca va reflecta multe circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei, inclusiv acela că Rusu Veaceslav nu a fost persoana care a săvârșit violul părții vătămate minore; - în cadrul procesului penal nu s-a identificat timpul săvârșirii faptei, întrucât inculpatul nu a fost prezent în pădure când a avut loc violul. De asemenea, au rămas fără apreciere declarațiile inculpatului, inclusiv că acesta în acea zi nu a consumat băuturi alcoolice, respectiv, declarațiile acestuia sunt corecte și obiective, comparativ cu cele ale părții vătămate sau unii martori, care consumaseră în exces băuturi alcoolice. - circumstanțele reflectate de inculpatul Rusu Veaceslav sunt confirmate și prin declarațiile martorului Xxxxxxxxxxx, reprezentantul legal al lui Xxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxx, instanța de judecată nu le-a apreciat la justa valoare; - instanța de judecată urma să aprecieze critic declarațiile martorului Ciorba Petru, deoarece sunt lipsite de coerență, sunt declarative care nu probează în nici un mod vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav de comiterea infracțiunii imputate, declarațiile se bazează pe presupuneri de acțiuni în privința minorei, care nu s-au confirmat, mai mult declarațiile martorului din ședința de judecată diferă de cele depuse la urmărirea penală. În opinia apărării declarațiile martorului Ciorba Petru în ședința de judecată sunt mai credibile. Afirmă avocatul că în susținerea poziției apărării sunt și declarațiile martorului Rusu Dumitru; - la pronunțarea sentinței, instanța de judecată nu a dat apreciere corespunzătoare caracteristicii părții vătămate expuse în Caracteristica psiho-pedagogică a elevei clasei a xxxxxxx eliberată de Liceul Teoretic ”xxxxxxx” din sxxxxxx (f.d.205); - declarațiile părții vătămate nu puteau fi puse la baza sentinței deoarece în acea zi a consumat băuturi alcoolice în exces, fapt despre care au relatat toți martori audiați în proces, inclusiv reprezentantul legal al părții vătămate. Tot din declarațiile martorilor, se deduce că din momentul când au făcut cunoștință și până la despărțire, Rusu Veaceslav nu a rămas niciodată singur cu , permanent în preajmă era cineva; - declarațiile părții vătămate cu privire la viol sunt contradictorii; - în cadrul ședinței de judecată au fost examinate mai multe rapoarte de expertiză judiciare, care consideră că nu confirmă vinovăția lui Rusu Veaceslav. Astfel, conform expertizelor la s-a constatat o deflorare recentă, adică la data de 12 mai 2019. La Rusu Veaceslav careva leziuni corporale în timpul examinării acestuia la SML Cimișlia, leziuni caracteristice unui raport sexual forțat nu au fost depistate. În frotiurile și tamponul cu conținut de pe membrul sexual prelevate de la Rusu Veaceslav celule a epiteliului vaginal nu au fost depistate, antigenii stabiliți pe pantalonii ridicați de la minora sunt caracteristici acesteia și au provenit din contul sângelui și secrețiilor ei vaginale. Totodată antigenii stabiliți au putut proveni din contul spermei unui sau dintr-un amestec de spermă de la mai mulți bărbați ce au grupa sanguină Abeta/A(II) și/sau Oalfa, beta/O (I), indiferent de categoria lor de secreție. Așa dar, proveniența spermatozoizilor din aceste pete de la Rusu Veaceslav nu se exclude. În tamponul cu spălături și frotiurile - amprentă de pe glans penis de la Rusu prelevate la data de 15 mai 2019, celule epiteliului vaginal nu s-a depistat. În fragmentele din petele examinate de pe ambele huse de pe bancheta automobilului și de pe perna ridicate la 15 mai 2019 din automobilul Dacia Logan, spermatozoizi și celule epiteliului vaginal nu s-au depistat. Proveniența spermei în conținutul vaginal al lui de la Rusu Veaceslav nu se exclude. Secrețiile de pe șervețelul de unică folosință nu aparține cet. Rusu Veaceslav; - instanța de judecată a lăsat fără apreciere faptul că în materialele dosarului penal nu s-a constatat cu certitudine starea minorei în legătură cu consumul excesiv de băuturi alcoolice, or este fixat în procesul-verbal de audiere a acesteia, că în acea zi a consumat o cantitate mare de băuturi spirtoase, s-a aflat în stare avansată de ebrietate, chiar a avut unele episoade de amnezie; - sentința primei instanțe nu întrunește condițiile prevăzute de art. 239 CPP.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 mai 2021 a fost respins apelul declarat de avocatul Moraru Svetlana în interesele inculpatului, s-a admis apelurile declarate de procurorul în Procuratura raionului Cimișlia Borodin Alexandra și a reprezentantului legal al părții vătămate minore Xxxxxxxxxxx, s-a casat parțial sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 09 iunie 2020, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, în partea soluționării acțiunii civile. Rusu Veaceslav a fost condamnat în baza art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul legal al părții vătămate minore Xxxxxxxxxxx, s-a încasat de la Rusu Veaceslav în beneficiul lui Xxxxxxxxxxxsuma de 80 000 lei (optezeci mii lei) cu titlu de prejudiciu moral. În rest, sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 09 iunie 2020 a fost menținută. 4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a statuat că: Prima instanță corect a efectuat încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Rusu Veaceslav în baza prevederilor art. 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică a persoanei, săvârșit cu bună – știință asupra unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani. S-a notat că inculpatul Rusu Veaceslav în virtutea comunicării cu martorii Xxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxx, cunoștea cu certitudine despre vârsta minoră a părții vătămate . Versiunea părții apărării precum că fapta imputată inculpatului Rusu Veaceslav nu a fost săvârșită de acesta, dar raportul sexual în data de 12 mai 2019 în pădurea din xxxxxxxxxxx, l-a avut cu Xxxxxxxxxxx, a fost respinsă ca neîntemeiată, ca fiind o metodă de apărare, or nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu constituie un temei de a adopta o sentință de achitare, în condițiile în care probatoriul anexat la materialele dosarului demonstrează în afara oricărui dubiu rezonabil vina acestuia în comiterea infracțiunii imputate. Instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a concluzionat că vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în săvârșirea infracțiunii de viol se probează prin depozițiile părții vătămate minore , care în declarațiile sale indică direct la acțiunile săvârșite de inculpat în privința sa, care coroborează cu ansamblul de probe enunțate și descrise, ce în cumulul lor probează la modul direct vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în comiterea faptei incriminate. Potrivit instanței de apel declarațiile părții vătămate sunt confirmate obiectiv prin raportul de expertiză judiciară nr. nr.201935A0331 din 16 iulie 2019, conform căruia partea vătămată minoră , nu suferă de careva maladie psihică, este fără dereglări psihice; conform stării psihice, este aptă de a depune declarații pe cazul dat, conștientizeze caracterul acțiunilor agresorului îndreptate împotriva sa și poate reproduce evenimentele și circumstanțele; la momentul comiterii infracțiunii partea vătămată minoră , nu suferea de careva maladie psihice, era fără dereglări psihice; din materialele dosarului nu s-a constatat cu certitudine că victima minoră s-ar fi aflat în stare avansată de ebrietate; în perioada respectivă minora a consumat băuturi spirtoase, acesta invocă unele episoade de amnezie, dar care se raportează la perioada de după consumare actului de viol (f.d.172, vol.1); raportul de expertiză judiciară nr. 201914P0146 din 29 mai 2019, potrivit căruia la minora s-a constatat deflorare recentă a himenului posibil produs la 12 mai 2019 prin acțiunea traumatică a unui corp dur-contondent, posibil și cu membru sexual în stare de erecție (f.d.106, vol.1), iar în fragmentele din tamponul cu conținutul vaginal de la au fost depistați spermatozoizi unici în amestec cu sânge, depistați antigenii A și H, care pot proveni din contul amestecului secrețiilor, sângelui însă-și ale pătimitei cu sperma (sângele) bărbatului ( bărbaților) cu grupa sanguină Abeta/A(II)/sau ( și) O afla, beta/O(I)/. Deoarece Rusu Veaceslav are grupa sanguină O alfa, beta/O(I)/, proveniența spermei în conținutul vaginal al lui de la acesta nu se exclude, conform concluziilor expertizei judiciare nr. nr.201905O0183 din 12 iunie 2019 (f.d.147, vol.1). Un alt aspect considerat că indică la veridicitatea declarațiilor depuse de partea vătămat minoră la primul raport sexual întreținut forțat cu aceasta de către inculpatul Rusu Veaceslav în automobilul de culoare albă, sunt confirmate prin cercetările făcute la fața locului, în porțiunea de pădure din extravilanul xxxxxxxxxxx, la o distanță de aproximativ 40 m de la fântâna ”Rădi”, în poiană pe suprafața solului se observă două urme create de automobil, iar pe perimetrul urmelor de automobil se observă cinci șervețele de unică folosință, iar pe unul din acele șervețele se observă o pată de culoare gălbuie, circumstanțe notate în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13 mai 2019 (f.d.18-24, vol.1), iar potrivit concluziilor expuse în raportul de expertiza judiciară nr.201905O0182 din 13 iunie 2019, rezultă că, sângele pătimitei este de grupa Abeta/ A(II)/ cu antigenul asociat H. Pătimita este secretor al antigenilor A, H, fapt ce a fost stabilit prin cercetarea probei de salivă a acesteia în stare uscată. Rusu Veaceslav, are sângele de grupa Oalfa, beta/O(I)/ și este secretor al antigenului H. În fragmentele-m/ob.1 din urmele de pe unul dintre cele două șervețele de unică folosință de la fața locului au fost găsiți spermatozoizi unici fără amestec de sânge, iar celulele epiteliului vaginal nu au fost depistate, ceea ce nu exclude posibilitatea prezenței inițiale a secrețiilor vaginale în el. Dacă secrețiile din fragmentele-m/ob.1 din urmele de pe unul dintre cele două șervețele, de care s-a folosit Rusu Veaceslav, provin de la două (și mai multe persoane), atunci, în cazul dat, nu se exclude amestecul spermei bărbatului cu grupa sanguină Oalfa, beta/O(I)/, de care este însuți Rusu Veaceslav, cu secrețiile, inclusiv cele vaginale, ale persoanei de grupa Abeta/A(II)/, cum este minora , (f.d.158, vol.1). De asemenea, de la partea vătămată minoră a fost ridicată o pereche de pantaloni de culoare verde în care aceasta era îmbrăcată în data de 12 mai 2019, când s-a aflat în fâșia forestieră din extravilanul sxxxxxxxxxxx, conform procesul – verbal de ridicare a obiectului din 13 mai 2019 (f.d.32, vol.1), iar prin procesul – verbal de examinare a obiectului din 13 mai 2019 – a pantalonilor de culoare verde ridicați de la partea vătămată pe suprafața căruia erau prezente mai multe pete neregulate (f.d.34, vol.1), prin raport de expertiză judiciară nr. nr.201905O0184 din 13 iunie 2019, se constată faptul că grupa sanguină a minorei , este Abeta/A(II)/ cu antigenul ,,H”- asociat și ea face parte din categoria secretorilor factorilor specifici de grup. Grupa sanguină a lui Rusu Veaceslav, este 0alfa, beta/0(I)/ și el face parte din categoria secretorilor factorilor specific de grup. În fragmentele din 3 pete de pe pantalonii ridicați de la minora , s-au depistați spermatozoizi unici în amestec cu urme de sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup în aceste pete s-au stabilit antigenii ,,A” și ,,H”. Antigenii stabiliți sunt caracteristici minorei și au provenit din contul sângelui și secrețiilor ei vaginale. Tot odată, antigenii stabiliți au putut proveni din contul spermei unui sau dintr-un amestec de spermă de la mai mulți bărbați ce au grupa sanguină Abeta/A(II)/ și/sau 0alfa, beta/0(I)/, indiferent de categoria lor de secreție. Așadar, proveniența spermatozoizilor din aceste pete de la Rusu Veaceslav nu se exclude (f.d.120, vol.1). S-a mai reținut că fiind examinat automobilul de model ”Dacia Logan”, culoare albă, ce aparține cet. Xxxxxxxxxxx, și cu care la data de 12 mai 2019 Ciorbă Petru a fost în pădurea, s-a constatat că la ușa pasagerului din față se afla un pachet de șervețele umede de unică folosință, conform procesul- verbal de examinare al obiectului din 15 mai 2019 ( f.d.44-50, vol.1), iar potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3521 din 23 decembrie 2019 s-a confirmat că șervețele de unica folosință depistate și ridicate de la fața locului la data de 13 mai 2019, în pădure din extravilanul xxxxxxxxxxx (f.d.18-24, vol.1) sunt identice cu șervețelele de unica folosință din pachetul cu șervețele cu denumirea ”Freshmaker”, care se aflau în automobilul ”Dacia Logan” de culoare albă, care la data de 12.05.2019 se afla în gestiunea și sub conducerea martorului Ciorbă Petru. Instanța de apel a reținut că declarațiile părții vătămate minore referitor la faptul că în data de 12 mai 2019, aflându-se în fâșia forestieră din extravilanul sxxxxxxxxxxx, fiind în stare de ebrietate în automobilul de model ”Dacia”, de culoare albă, ce aparținea martorului Ciorbă Petru, a fost dezbrăcată forțat de către inculpatul Rusu Veaceslav și a întreținut cu dânsa un raport sexual forțat, sunt confirmate în afara oricărui dubiu prin concluziile rapoartelor expertizelor judiciare enunțate mai sus, care, fiind analizate în ansamblul lor, demonstrează că depozițiile părții vătămate minore sunt veridice, pertinente și concludente și urmează a fi puse la baza sentinței de condamnare emise în privința inculpatului Rusu Veaceslav. Pe parcursul examinării cauzei instanța de apel nu a constatat careva temeiuri pentru a pune la îndoială concluziile rapoartelor de expertiză judiciară dispuse de către organul de urmărire penală, dar nici partea apării nu au invocat argumente în vederea punerii la îndoială a concluziilor experților judiciari. Instanța de apel a conchis că probele prezentate cu martorii Xxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxx, reprezentantul legal al acestora din urmă Xxxxxxxxxxx, martorul Ciorbă Petru, reprezentantul legal al părții vătămate minore Xxxxxxxxxxx, analizate prin prisma prevederilor art. 101 CPP, confirmă în afara oricărui dubiu că în pădure din xxxxxxxxxxx, în data de 12 mai 2019, inculpatul Rusu Veaceslav a întreținut un raport sexual forțat cu minora , cauzându-i acesteia dureri fizice și morale, iar probe enunțate necesită a fi reținute ce fiind pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, care pot fi puse la baza sentinței de condamnare în privința inculpatului Rusu Veaceslav. Totodată instanța de apel a considerat că prima instanță corect a apreciat critic declarațiile martorului Rusu Dumitru, care a relatat, că ulterior evenimentelor din 12 mai 2019 discutând cu minora în prezența altor 5 persoane, aceasta a confirmat că nu a fost violată de inculpat, deoarece se referă la evenimentele care sau petrecut ulterior evenimentelor din 12 mai 2019, după ce inculpatul Rusu Veaceslav a fost reținut și în privința ultimului a fost aplicat arest preventiv. Mai mult respectivul martor nu a fost audiat în cadrul urmăririi penale, iar relatările că ar deține înregistrări video în care recunoaște că Rusu Veaceslav nu a violat-o în data de 12 mai 2019, instanța de apel le-a considerat inadmisibile ca probe, or, conform art. 94 alin.(1) pct.6) CPP, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza unei sentințe sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute: dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată. Instanța de apel a mai constat că, analizând declarațiile martorului Rusu Dumitru în coroborare cu cele depuse de martorii minori Xxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxx, s-a confirmat că din partea rudelor apropiate a inculpatului Rusu Veaceslav au fost efectuate influențări active asupra martorilor minori și a părții vătămate cu scopul de a-i impune să-și schimbe depozițiile din cadrul urmăririi penale care nu sunt comode apărării, în favoarea inculpatului Rusu Veaceslav, urmărind eschivarea acestuia de la răspundere penală pentru faptele comise, fapt confirmat și prin declarațiile reprezentantului legale al părții vătămate, Xxxxxxxxxxx. Invocările părții apărării precum că instanța de judecată a încălcat inculpatului dreptul la apărare prevăzut de art. 24 CPP, neacordându-i posibilitatea să-și realizeze dreptul la apărare, faptul că instanța de judecată a respins mai multe cereri ale apării care vizau administrarea de probe cum sunt ridicarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul în data de 12 mai 2019, de la ÎM Orange Moldova, care ar demonstra cronologia evenimentelor avute loc în acea zi, Colegiul judiciar le-a respins ca neîntemeiate. Neîntemeiate au fost declarate și argumentele părții apării precum că instanța de judecată luând ca bază declarațiile părții vătămate minore nu a ținut cont de caracteristica dată acesteia de Liceul Teoretic ”xxxxx”, unde acesta își face studiile (f.d.205, vol.1), cât și starea de ebrietate avansată a acesteia în urma consumului de băuturi alcoolice în data de 12 mai 2019, din cauza căreia unele moment nu-și le amintește. Colegiul judiciar a menționat în acest sens, raportul de expertiză judiciară nr. 201935A0331 din 16 iulie 2019, conform concluziilor comisiei de experți ”în materialele dosarului penal nu s-a constatat cu certitudine că victima minoră s-ar fi aflat în stare de ebrietate avansată; în perioada respectivă minora a consumat băuturi spirtoase, aceasta invocă unele episoade de amnezie, dar care se raportează la perioada de după consumarea actului de viol” (f.d.172-178, vol.1). Astfel, invocările părții apărării privitor la starea de ebrietate a părții vătămate minore și la amnezia acesteia, nu au nici un suport probatoriu. De asemenea critica părții apărării referitor la aprecierea declarațiilor martorilor Xxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxx, Ciorbă Petru, Rusu Dumitru, și inclusiv a declarațiilor inculpatului Rusu Veaceslav efectuată de prima instanță, Colegiul judiciar le-a respins ca neîntemeiate. Instanța de apel sub aspectul individualizării pedepsei a reținut că prima instanță nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 7, 61, 75 Cod penal, la stabilirea termenului de pedeapsă aplicată inculpatului în coraport cu faptele comise și urmările prejudiciabile cauzate părții vătămate minore . Inculpatul Rusu Veaceslav a comis o infracțiune care conform art. 16 alin.(6) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave, anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, are la întreținere trei copii, însă care locuiesc separat de acesta, nu este încadrat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv. Acordând eficiență principiilor de individualizare a pedepsei și analizând ansamblul de circumstanțe ce caracterizează persoana inculpatului Rusu Veaceslav, care anterior nu a fost atras la răspundere penală, lipsa circumstanțelor care atenuează și a celor care agravează răspunderea acestuia, gravitatea infracțiunii comise, urmărire prejudiciabile cauzate părții vătămate minore , instanța de apel a considerat că corectarea și resocializarea inculpatului Rusu Veaceslav, precum și restabilirea echității sociale este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Instanța de apel considerat pedeapsa stabilită inculpatului ca fiind una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane. Instanța de apel în partea acțiunii civile înaintate în cadrul ședinței de judecată de către reprezentantul legal al părții vătămate minore, Xxxxxxxxxxx, a apreciat că prima instanță întemeiat a respins cerința ca fiind neîntemeiată, deoarece în ședința de judecată reprezentantul legal al părții vătămate minore, constituit ca partea civilă, nu a prezentat careva înscrisuri care ar putea servi drept probă a cheltuielilor respective. Iar un simplu fapt că în urma unor consultări a părții vătămate minore i-a fost recomandate niște cursuri de reabilitare a stării de sănătate fizică prejudiciate de acțiunile ilegale ale inculpatului Rusu Veaceslav, nu demonstrează că aceasta a suportat careva cheltuieli pentru a-i fi recuperate. Referitor la cuantumul prejudiciului moral în sumă de 30 000 stabilit de prima instanță, instanța de apel l-a apreciat drept insuficient ce nu corespunde circumstanțelor cauzei și care nu va contribui la remedierea consecințelor cauzate prin infracțiune, apreciindu-i prejudiciul moral cauzat părții vătămate minore în beneficiul reprezentantului legal al acesteia în sumă de 80 000 lei cu titlu de despăgubire morale, ceea ce va fi în măsură să aducă o satisfacție echitabilă acesteia pentru suferințele psihice suportate ca urmare a infracțiunii săvârșite de inculpat în privința minorei .

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Moraru Svetlana în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 6), 8), art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei, în alt complet de judecată sau judecarea cauzei și achitarea inculpatului pe cauza penală de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal. 5.1 În susținerea recursului avocatul Moraru Svetlana a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat supra următoarelor aspecte: - probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate; - nici decizia instanței de apel, nici sentința instanței de fond nu cuprind elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel că fapta criminală imputată lui Rusu Veaceslav nu poate fi considerată ca fiind dovedită; - starea de fapt și de drept stabilită prin decizie și sentință nu concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță; - atât decizia cît și sentința în cauză au fost emise în contradicție cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 8 alin. (3), 24 alin. (4) Cod de procedură penală; - instanțele nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor apărării; - nici una din instanțe nu au dat apreciere caracteristicilor pozitive ale inculpatului; În susținerea recursului avocatul Moraru Svetlana suplimentar la cele invocate mai sus a indicat exact aceleași motive și temeiuri după conținut pe care le-a expus în cererea de apel în numele inculpatului Rusu Veaceslav împotriva sentinței.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele formulate de recurent nu au un fundament juridic. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde. Raportând normele respective la situația în cauză, Colegiul penal conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus asupra probelor administrate legal de către părți cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere justă potrivit art. 101, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Rusu Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind justă. În aceste condiții, instanța de recurs consideră imperios de a remarca precum că argumentele expuse în conținutul recursului declarat se referă la examinarea fondului cauzei, în acest sens nefiind depistate careva erori de drept ce ar afecta temeinicia deciziei instanței de apel. Astfel, instanța de recurs ține să precizeze că, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și nu pot constitui temei pentru recurs. Mai mult, Colegiul consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 4.1 al prezentei decizii, oferind în acest sens o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind vinovăția lui Rusu Veaceslav în infracțiunea ce i se incriminează. Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a condamnat pe Rusu Veaceslav în baza art. 171 alin. (3), lit. b) Cod penal la 11 (unsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate de către apărare, reprezentantul legal al părții vătămate și de către procuror, a ajuns la concluzia că fapta prejudiciabilă săvârșită de Rusu Veaceslav cade sub incidența componenței de infracțiune prevăzută de art. 171 alin. (3), lit. b) Cod penal, în același timp dispunând casarea sentinței primei instanțe în partea stabilirii pedepsei și în partea soluționării acțiunii civile, astfel că Rusu Veaceslav în temeiul art. 171 alin. (3), lit. b) Cod penal a fost condamnat la 15 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, totodată fiind admisă și acțiunea civilă cu stabilirea cuantumului prejudiciului moral. În aceste condiții, instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită. Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). La caz, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe și instanței de apel. În sensul celor indicate mai sus, instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Rusu Veaceslav în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită. Cu referire la argumentul avocatului precum că probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației date instanța de apel s-a expus detaliat fiind cercetate și analizate minuțios cumulul de probe prezentate în susținerea învinuirilor aduse inculpatului. Mai mult ca atît instanța de recurs ține să reamintească că aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. La caz, Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. Astfel, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpatului prin rechizitoriu este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția acestuia. Versiunea prezentată de către apărare asupra probelor puse la baza condamnării inculpatului, nu poate constitui temei de admitere a recursului, or, la etapa judecării recursului instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii încriminate. Mai mult, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Moraru Svetlana în numele inculpatului Rusu Veaceslav. Totodată, argumentul apărării precum că ”…nici una din instanțe nu au dat apreciere caracteristicilor pozitive ale inculpatului…”, Colegiul Penal îl apreciază drept declarativ și neîntemeiat, or potrivit decizie recurate se constată că instanța de apel sub aspectul individualizării pedepsei a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 7, 61, 75 Cod penal, la stabilirea termenului de pedeapsă aplicată inculpatului în coraport cu faptele comise și urmările prejudiciabile cauzate părții vătămate minore. S-a reținut în sensul dat că inculpatul Rusu Veaceslav a comis o infracțiune care conform art. 16 alin. (6) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave, anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, are la întreținere trei copii, însă care locuiesc separat de acesta, nu este încadrat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv. Suplimentar, acordând eficiență principiilor de individualizare a pedepsei și analizând ansamblul de circumstanțe ce caracterizează persoana inculpatului Rusu Veaceslav, instanța de apel a considerat că corectarea și resocializarea inculpatului Rusu Veaceslav, precum și restabilirea echității sociale este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Instanța de recurs consideră pedeapsa stabilită inculpatului ca fiind una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane. Față de lucrul judecat de instanța de apel, Colegiul penal constată o motivare amplă și temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului Rusu Veaceslav, astfel Colegiul penal conchide asupra faptului că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or, instanța de apel a dat o apreciere clară circumstanțelor cauzei, ajungând la o concluzie corectă privind stabilirea vinovăției inculpatului Rusu Veaceslav, concluzii pe care instanța de recurs le însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună repetarea acestora, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse în pct. 37 din hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Moraru Svetlana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 mai 2021, în cauza penală în privința lui Rusu Veaceslav xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 09 decembrie 2021 Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana