ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.01.2021

1ra-2386/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

HOTĂRÂRE
21.01.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin. 2 lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 5,6,8 CPP
Citează această cauză
1ra-2386/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-2386/2020

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Pisarenco Constantin în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2020, în cauza penală

privind-o pe

SOLODOVNICOVA Angela XXXXX, născută

la XXXXX, originară din XXXXX, domiciliată în

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.12.2017 – 12.07.2019;

Instanța de apel: 28.01.2020 – 21.09.2020;

Instanța de recurs: 02.12.2020 – 23.12.2020.

c o n s t a t ă:

Solodovnicova Angela a fost recunoscută vinovată și condamnată pe:

- art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (privind episodul din 02 iulie 2017), la

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis pentru femei;

- art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (privind episodul din 20 februarie 2018), la

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis pentru femei.

Conform art. 84 alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită inculpatei pedeapsa

definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, în

formă de închisoare pe termen de 1 an și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis pentru femei.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare numită inculpatei

a fost suspendată pe un termen de 2 ani.

Solodovnicova Angela la 02 iulie 2017, aproximativ la ora 13:30, aflându-se în

1

XXXXX, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns, a sustras din

buzunarul mantoului aflat în dulapul amplasat în dormitor, un bloknot de culoare

neagră în care se aflau bani în sumă de 7000 lei, cauzându-i astfel părții vătămate

Tolstenco Vladimir, daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 7000

lei.

Tot ea, la 20 februarie 2018, în perioada de timp cuprinsă între ora 18:00- 21:00,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în ospeție la Cernica

Ion, în XXXXX, pe ascuns, a sustras un telefon mobil de model „iPhone 5” la prețul

de 2000 lei, care se afla într-o husă la prețul de 150 lei, în care era înserată cartela

SIM cu nr. XXXXX, bani în sumă de 7394,43 lei și o bancnotă cu nominalul de 2

dolari SUA, care, conform ratei oficiale de schimb a BNM, constituia 33,38 lei, iar în

total bani și bunuri materiale în valoare de 9577,81 lei, cauzându-i lui Cernica Ion o

daună materială considerabilă.

către avocatul Pisarenco Constantin în interesele inculpatei, care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Solodovnicova Angela să fie achitată.

În motivarea apelului, avocatul a invocat că, sentința este neîntemeiată. În cadrul

cercetării judecătorești nu a fost audiată partea vătămată Cernica Ion și au fost date

citirii declarațiile acestuia, ceea ce contravine principiilor și normelor prevăzute de

Codul de procedură penală. Consideră că vinovăția inculpatei nu a fost confirmată în

ședința de judecată.

2020, apelul avocatului Pisarenco Constantin în interesele inculpatei a fost respins ca

nefondat, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că,

inculpata a săvârșit 2 infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod Penal.

Cu referire la motivele invocate de apărare precum că prima instanță a adoptat

soluția incorectă de condamnare a inculpatei și că aceasta urma a fi achitată de sub

învinuirea adusă în baza art. 186 alin. (2) lit. d), instanța de apel a constatat că prima

instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în

partea recunoașterii vinovăției inculpatei în comiterea acțiunilor infracționale, cât și

la capitolul stabilirea și individualizarea pedepsei.

Afirmațiile avocatului reprezintă opinia subiectivă a părții apărării, or, prima

instanță în sentința corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii

vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d),

Cod Penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de

urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu

2

respectarea prevederilor art. 100 al. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere

justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la

vinovăția inculpatei în comiterea faptelor și prezența în acțiunile inculpatei a

elementelor infracțiunilor incriminate.

Examinând probatorul instanța de apel a considerat dovedită indubitabil vina

inculpatei în comiterea furturilor. Nerecunoașterea vinei de către inculpata, instanța

de apel o apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina

garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe

parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit

pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi

calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Instanța de apel a respins afirmațiile avocatului precum că acuzatorul de stat nu

a prezentat probe ce ar confirma că inculpata a comis infracțiunile, or, din materialele

cauzei penale, prin probe concludente și pertinente se confirmă contrariu.

Cu referire la faptul menționat de avocat precum că, în cadrul cercetării

judecătorești nu a fost audiată partea vătămată Cernica Ion, ci au fost date citirii

declarațiile acestuia, din materialele cauzei, instanța de apel a constat că, la data de

24.06.2019, partea vătămată Cernica Ion nu s-a prezentat, instanța de fond a dat citire

procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 05.07.2018.

Or, în sensul dat, s-a reținut că partea vătămată Cernica Ion a fost audiată la data

de 05.07.2018 în ședința de judecată, până la repartizarea cauze penale de învinuire a

lui Solodovnicova Angela, altui judecător care a și emis sentința de condamnare, prin

urmare, nu s-au identificat careva încălcări care ar contravine principiilor și normelor

prevăzute de Codul de procedură penală.

Totodată, partea vătămată, Cernica Ion a fost citat legal, prezența acesteia la

examinarea cauzei fiind una imposibilă din motivul lipsei acestuia la locul de trai, în

acest sens partea acuzării a întreprins toate măsurile posibile, inclusiv aducerea silită.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatei, luând ca bază

prevederile art. 61, 75 Cod penal, instanța de judecată a constatat dacă s-au confirmat

sau nu temeiurile prevăzute de legea penală pentru a supune pe inculpată răspunderii

penale și a decis asupra cuantumului pedepsei care urma a i se stabili.

Pedeapsa aplicată inculpatei trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată

corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale

și pedepsei penale, prevăzute de art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială a

acestuia.

3

Circumstanțe ce atenuează sau agravează răspunderea penală, conform art. 76,

77 Cod penal, în privința lui Solodovnicova Angela, instanța de judecată nu a reținut.

La individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei inculpatei, instanța de

judecată a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria celor mai puțin grave

prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunile au fost săvârșite

din intenție, de personalitatea inculpatei care nu are antecedente penale, totodată,

aceasta nu se află la evidență la medicul narcolog sau psihiatru.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, justificat și legal s-a stabilit lui Solodovnicova Angela o pedeapsa definitivă

de 1 an 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei,

pentru faptele infracționale comise cu intenție.

Totodată, a considerat, că în privința inculpatei poate fi atins scopul legii penale,

aplicând prevederile art. 90 Cod penal, învederând lipsa circumstanțelor agravante,

personalitatea ultimei, care nu are antecedente penale, astfel, este oportun ca, în

privința inculpatei pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2), lit.

d) Cod penal, este echitabilă aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată pe

un termen de probă de 2 ani. Aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de

pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea

comisă de ei este un incident în viața acestora.

La rândul său, instanța de apel a constatat că la individualizarea pedepsei penale

stabilite inculpatei în prezenta speță, instanța de fond a pus accentul și pe

personalitatea persoanei vinovate, învederînd și celelalte criterii de individualizare a

pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite, influența pedepsei asupra

corectării și reeducării vinovatului.

În cele din urmă, s-a ajuns la concluzie că scopul prestabilit al legii penale

privind corectarea și reeducarea inculpatei v-a fi pe deplin atins, doar prin menținerea

pedepsei sub formă de 1 an 6 luni închisoare în baza art. 186 alin. (2), lit. d), 186 alin.

(2), lit. d), 84 alin. (1) Cod penal, iar în temeiul art. 90 Cod penal cu suspendarea

condiționată a pedepsei închisorii pe un termen de probațiune de 2 ani.

în interesele inculpatei a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 5, 6 și 8 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și

pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care inculpata să fie achitată din

motiv că nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 186

alin. (2) Cod penal.

4

În motivare recurentul a indicat că, la inculpată a fost încălcat flagrant dreptul

la un proces echitabil, au fost încălcate principiile egalității armelor în proces penal

și principiul contradictorialității.

Invocă că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost audiată partea vătămată

Cernica Ion și au fost date citirii declarațiile acestuia, ceea ce contravine principiilor

și normelor prevăzute de Cod de procedură penală.

Recurentul în cererea sa invocă încălcări de procedură penală, a principiilor

constituente în Convenția Europeană a Dreptului Omului, a practicii judiciare fără a

explica sau enumera erorile în decizia Curții de Apel Chișinău și a sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului declarat de avocat se invocă ca temeiuri de casare a

deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise când cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea

legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și

de a înștiința instanța despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, instanțele de fond au admis erori grave de fapt și de

drept, care au afectat soluțiile instanțelor și când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, însă Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

Recurentul a invocat în recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5 Cod de

procedură penală, deoarece nu a fost audiată partea vătămată Cernica Ion și a fost date

citirii declarațiile acestuia, argument utilizat și în cererea de apel. Instanța de apel a

motivat detailat respingerea argumentului prezentat de apărător, iar Colegiul penal va

prelua concluzia instanței referitor la neidentificarea erorii de procedură privitor la

citarea părții vătămate.

Temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat

fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată

corect a menținut sentința atacată.

5

Recursul declarat de avocatul Pisarenco Constantin în general, este mai degrabă

un „apel deghizat”, decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care

se bazează în mod esențial pe argumente legate de erori procedurale și încălcarea

dreptului inculpatei, fără a indica concret ce au omis instanțele de judecată.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

invocat de avocat în recursul său, Colegiul penal menționează că, sub aspectul

situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a

produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni,

lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Deși se invocă că inculpata nu este vinovată de săvârșirea infracțiunilor

incriminate, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile

respective nu generează achitarea acesteia precum s-a solicitat în recurs, or în cursul

judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu și

dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în cele imputate.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, raționamentele pe care se

fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului recurs, se bazează pe aceea

că, Colegiul consideră inacceptabil faptul că apărătorul inculpatei, pe calea recursului

ordinar, dorește să se ajungă practic la o nouă analiză a circumstanțelor de fapt din

sentința primei instanțe și din decizia instanței de apel nu pentru a fi corectată vreo

eroare judiciară, ci doar în vederea reaprecierii probatoriului, în acest sens instanța de

recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce excede

scopul pentru care aceasta a fost creată.

Astfel, în speță, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor

imputate inculpatei, iar instanțele de fond și apel s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt, și au motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente,

concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Ajungând la această concluzie, Colegiul susține poziția instanțelor de fond

referitor la faptul că a sustras pe ascuns bunurile altei persoane, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

Colegiul atestă că potrivit probelor administrate la caz în acțiunile inculpatei este

prezentă latura obiectivă, deoarece s-a constatat cu certitudine că Solodovnicova

Angela a luat gratuit și ilegal bunurile și mijloacele bănești ale părților vătămate

Cernica Ion și Tolstenco Vladimir.

Deși inculpata a negat faptul luării ilegale a mijloacelor bănești de la domiciliul

părții vătămate, potrivit procesului-verbal de percheziție din 25.10.2017, efectuată la

domiciliul inculpatei, a fost depistat și ridicat un carnet de culoare neagră în care erau

banii părții vătămate Tolstenco Vladimir, care au fost sustrase de către inculpată.

6

În contextul în care în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală din

21.02.2018, de la Solodovnicova Angela au fost ridicate telefon mobil de modelul

„iPhone 5” în husă de culoare neagră, o bancnotă cu nominalul de 200 lei și o bancnotă

cu nominalul de 2 dolari SUA bunurile părții vătămate Cernica Ion, fapt confirmat

prin ordonanța de ridicare și procesul verbal de ridicare din 21.02.2018.

În speță, este prezentă și latura subiectivă, care se caracterizează prin vinovăție

sub forma de intenție.

Prin urmare, afirmația recurentului precum că, inculpata nu se consideră

vinovată de cele întâmplate invocând că atât la urmărirea penală și în cadrul ședințelor

instanțelor de judecată nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor pentru care a

fost condamnată, este neîntemeiat și contravine materialelor cauzei, iar

nerecunoașterea vinovăției de către aceasta nu echivalează cu achitare, de vreme ce

există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunilor

imputate. De menționat că inculpata se eschiva de la participarea în ședințele de

judecată, pe motive neidentificate, ca urmare a fost adoptată încheiere de anunțare în

căutare pe numele inculpatei din 10.06.2020 (vol-II, f.d. 151-152).

Colegiul reține că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează

un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de

drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel.

Colegiul constată că erori de drept în speța nominalizată nu s-au stabilit.

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect că

urmează a fi menținută condamnarea în privința lui Solodovnicova Angela de cele

incriminate prin rechizitoriu în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece

faptele ei întrunesc toate elementele infracțiunilor nominalizate.

În final, Colegiul consideră oportun de a se referi și la jurisprudența constantă a

Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că instanțele judecătorești

trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se vedea în acest

sens cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt

obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă

el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a

prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să

admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză,

o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (a se vedea

în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

7

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursul ordinar declarat de

apărător, sunt vădit neîntemeiate.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Pisarenco Constantin în

numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21 septembrie 2020, în cauza penală privind-o pe SOLODOVNICOVA Angela

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 ianuarie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-06-24
0,95
1ra-1156/2020 — art. 42 alin. 2, 186 alin. 2 lit. b, c, d și art. 187 alin. 2 lit. d, f CP
Dosarul nr. 1ra-1156/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilitatea î
CSJ 2018-10-10
0,95
1ra-1202/2018 — art. 326 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1202/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 10 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
CSJ 2020-06-23
0,94
1rta-1181/20 — art. 165 alin. alin. 2 lit. d, art. 220 alin. 2 lit. a, c CP
Dosarul nr. 1ra-1181/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Iurie Diaconu judecători Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Anatolie Țurcan a
CSJ 2020-08-07
0,94
1ra-1247/20 — art. 152 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1247/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 08 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea recursului ordinar dec
CSJ 2020-05-29
0,94
1ra-1200/20 — art. 171 alin.1, art. 179 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1200/20 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a recurs
Sursă