1ra-1202/2018 — art. 326 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 30 noiembrie 2017, Scurtu Inga a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, a fost cumulată pedeapsa respectivă cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25.02.2015, stabilindu-i o pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice, inclusiv de a exercita profesia de avocat pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 90 Cod Penal, pedeapsa cu închisoarea stabilită lui Scurtu Inga a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani. În temeiul art. 90 alin. (6) lit. a) Cod penal, s-a obligat Scurtu Inga să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Scurtu Inga, exercitând profesiunea de avocat în baza licenței nr. x din 16.06.2008, fiind obligată conform art.3, art.4 și art.9 al Legii nr. 1260 din 19.07.2000 cu privire la avocatură, să respecte principul asigurării legalității și umanismului, cadrul juridic 1 al activității de avocat se constituie din Constituția Republicii Moldova, prezenta lege, alte legi care reglementează activitatea menționată din statutul profesiei de avocat, precum și din tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, și să acorde o asistență juridică ce trebuie să corespundă bunelor practici profesionale în materie juridică, normelor materiale și procedurale și să rezulte dintr-o conduită profesională și corectă, a comis traficul de influență, în următoarele circumstanțe: condamnatul Peev Mihail, ispășind 3/4 din termenul de pedeapsă și întrunind condițiile prevăzute de legislație, în martie 2015, la cererea personală și demersul administrației Penitenciarului nr. 4 - Cricova, în ordinea art. 91 alin. (3) și alin. (4) lit. c) Cod penal, a fost înaintat pentru liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen. În conformitate cu prevederile art. 69 Cod de procedură penală, pentru acordarea asistenței juridice și reprezentării intereselor lui Peev Mihail în instanța de judecată, a fost angajat apărătorul Scurtu Inga. La data numirii ședinței de judecată, într-o convorbire confidențială, apărătorul Scurtu Inga i-a comunicat condamnatului Peev Mihail că, instanța nu va emite o decizie favorabilă în privința ultimului privind liberarea condiționată înainte de termen, dacă nu va contribui în acest scop cu mijloace bănești în sumă de 2 000 de Euro, necesari pentru influențarea judecătorului care va examina cazul în speță. În pofida avizului pozitiv al administrației Penitenciarului nr. 4 - Cricova și comisiei de examinare, instanța de judecată a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău a respins demersul cu privire la liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen înaintat de către condamnatul Peev Mihail. În martie 2016, Peev Mihail, a înaintat repetat un demers privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen. La data examinării demersului, apărătorul Scurtu Inga i-a comunicat condamnatului Peev Mihail că, poate asigura, contra sumei de 2 000 de Euro, ca instanța de judecată să emită o decizie favorabilă privind eliberarea acestuia de pedeapsă. La data examinării cauzei, instanța de judecată a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, în mod repetat a respins demersul cu privire la liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen înaintat de către Peev Mihail. Solicitând serviciile apărătorului Scurtu Inga, pentru contestarea hotărârii în instanța ierarhic superioară, ultima i-a reiterat că, deține influențe corespunzătoare și poate asigura adoptarea unei decizii favorabile de către Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, susținând că, are influență asupra judecătorilor care vor examina cazul, însă în acest scop este necesară transmiterea sumei de 2 000 de Euro, în caz contrar recursul acestuia va fi respins. Condamnatul Peev Mihail i-a comunicat despre cele întâmplate fratelui său, Peev Lambu, care a contactat-o pe Scurtu Inga pentru a discuta problema iscată. La 11.06.2016, în intervalul de timp 17:00 - 18:00, Peev Lambu s-a întâlnit cu avocatul Scurtu Inga în localul „Jardin” situat în mun. Chișinău, str. Albișoara 82/6, unde Scurtu Inga i-a comunicat că, este necesar să-i transmită suma de 2 000 2 Euro, pentru ca ea să favorizeze adoptarea de către judecătorii din cadrul Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a unei decizii favorabile fratelui său Peev Mihail privind liberarea acestuia de pedeapsă înainte de termen, invocând că dacă nu va transmite suma solicitată, recursul condamnatului va fi respins. La 14.06.2016, în intervalul de timp 11:00 - 12:00, Peev Lambu s-a întâlnit cu avocatul Scurtu Inga în mun. Chișinău, pe str. Albișoara, în apropierea domiciliului ultimei. În cadrul discuției purtate, asigurându-se de faptul că, Peev Lambu dispune de suma de bani pretinsă anterior, Scurtu Inga i-a comunicat că, dispune de cunoștințele și influențele necesare, va soluționa problema fratelui său și va interveni față de magistrați, însă în scopul voalării intențiilor sale criminale de primire a banilor ce nu i se cuvin, este necesar de semnat un contract de asistență juridică. Astfel, la insistența avocatului Scurtu Inga, Peev Lambu a semnat într-un contract fictiv care nu conținea date concrete referitor la părțile semnatare și volumul serviciilor juridice, care urmau a fi prestate, cu indicarea sumei de 44 000 lei. Continuându-și acțiunile sale criminale, având intenția de a se asigura că acțiunile sale ilegale nu fac obiectul unei investigații penale, conștientizând caracterul ilicit al faptelor sale, Scurtu Inga i-a indicat lui Peev Lambu să o însoțească la un oficiu de schimb valutar, unde l-a obligat să prezinte spre examinare casierului banii pretinși în sumă de 2 000 de Euro, pe care urma să-i primească, pentru a se convinge că bancnotele nu sunt marcate și nu au careva inscripții speciale. Urmare a acestor acțiuni, Scurtu Inga i-a indicat lui Peev Lambu să urce cu ea într-un microbuz care circula pe ruta „192” și, aflându-se în transportul public, i-a solicitat declarantului să-i transmită banii pretinși în sumă de 2 000 de Euro. Reieșind din cele expuse, s-a constatat că, Scurtu Inga a pretins personal de la Peev Lambu și Peev Mihail și a primit personal de la Peev Lambu mijloace bănești în sumă totală de 2 000 de Euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie echivalentul sumei de 44 584,6 lei, pentru sine, susținând că, are influență asupra judecătorilor și contra acestei sume îi va putea determina să asigure liberarea condiționată înainte de termen conform art. 91 Cod penal a condamnatului Peev Mihail. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Scurtu Inga a comis infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) din Cod penal – „Traficul de influență, adică Pretinderea, primirea, personal, de bani, pentru sine de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatei Scurtu Inga, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru 3 prima instanță, prin care inculpata să fie achitată, invocând că, prima instanță nu a luat în considerație faptul că, nu au fost prezentate probe incontestabile precum că, inculpata a comis infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal, iar acțiunile organului de urmărire penală urmează a fi calificate ca o provocare în adresa inculpatei, reieșind din declarațiile martorilor, ordonanța de pornire a urmăririi penale din 07.06.2016. Rezultă că, acțiunile martorului Peev Lambu au avut efectul provocării, iar infracțiunea nu putea fi comisă fără intervenția provocatorului, inculpata Scurtu Inga urmează a fi achitată, deoarece fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, or nu a fost confirmată latura subiectivă - intenția, precum și latura obiectivă a infracțiunii, pretinderea, acceptarea și primirea banilor de către inculpata Scurtu Inga, în acest sens nefiind prezentate probe admisibile, pertinente, concludente și utile care ar demonstra vinovăția inculpatei Scurtu Inga, acțiunile instigatoare și provocatoare ale martorului Peev Lambu, instruit de către colaboratorii Centrului Național Anticorupție până la prima întâlnire cu Scurtu Inga, constituie o încălcare a interdicției prevăzute de art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală și nu pot fi admise și puse la baza unei sentințe de condamnare, dar urmează a fi excluse, cum indică și jurisprudența CtEDO în hotărârea Gafgen vs Germania din 01.06.2010. Faptul că, Scurtu Inga a fost victima unei provocări se dovedește și prin raportul privind măsurile speciale de investigații „interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor” din 22.06.2016, potrivit căruia, se constată că „la 11.06.2016, între orele 17:17 și 17:49, a avut loc o întâlnire primară între Peev Lambu și avocatul Scurtu Inga”, pe când plângerea a fost depusă la Centrul Național Anticorupție la 06.06.2016, iar ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit a fost emisă la 07.06.2016, declarațiile lui Peev Lambu „precum că, nu ține minte dacă i-a fost eliberat bon de plată” urmează a fi apreciate critic și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, iar faptul că Scurtu Inga nu a înregistrat (nu a reușit, deoarece a fost reținută) nu constituie infracțiune, constituind în sine o simplă abatere disciplinară, contractul de asistență juridică a fost încheiat, iar Peev Lambu i-a achitat serviciile juridice avocatului Scurtu Inga după examinarea cererii de recurs la Curtea de Apel Chișinău, în situația în care după încheierea contractului de asistență juridică era să afle că, dosarul în privința lui Peev Mihail a fost deja examinat de către Curtea de Apel Chișinău și este pronunțată decizia. Atunci Scurtu Inga avea să recurgă la rezilierea contractului de asistență juridică cu aducerea părților la poziția inițială, în rezultatul examinării/vizualizării/audierii înregistrărilor audio/video efectuate în cadrul urmării penale nu se constată faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, de către Scurtu Inga, reieșind din învinuire, nu este clar dacă Scurtu Inga a pretins sume de bani pentru o altă persoană, or în învinuirea formulată, procurorul s-a limitat la plagierea dispozitivului art. 326 alin. (1) Cod penal, în textul învinuirii fără a individualiza acțiuni concrete, nu a fost dovedită realizarea laturii obiective și anume pretinderea de bani ce nu i se cuvin traficantului de influență, iar suma de 4 bani invocată de către procuror constituie onorariul avocatului stabilit de comun acord cu clientul său la încheierea contractului de asistență juridică, faptul că, Scurtu Inga în cadrul urmăririi penale a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției și ulterior a renunțat la acesta nu poate fi tratat și interpretat în defavoarea învinuitei or, instanța de judecată urmează să-și întemeieze sentința doar pe probele examinate în cadrul cercetării judecătorești.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2018, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a conchis corect că, în acțiunile inculpatei Scurtu Inga se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod penal, or, la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe prin care se confirmă cu certitudine vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor imputate. Instanța de apel a indicat că, latura obiectivă a infracțiunii s-a realizat prin pretinderea de către inculpată a sumei de 2 000 de Euro transmise de către Peev Lambu inculpatei, în scopul determinării judecătorilor din cadrul Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău să ia o decizie favorabilă în privința lui Peev Mihail privind liberarea acestuia de pedeapsă înainte de termen, inculpata invocând că dacă nu va transmite suma solicitată, recursul condamnatului Peev Mihail va fi respins. Faptul transmiterii sumei de 2 000 de Euro este confirmat de martorul Peev Lambu, care a declarat că pentru această sumă, inculpata Scurtu Inga a susținut că va interveni față de persoanele competente și va hotărî liberarea condiționată înainte de termen a fratelui său, Peev Mihail. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile date în prima instanță de către inculpata Scurtu Inga, calificându-le ca o modalitate de autoapărare și de eschivare a acesteia de la răspunderea penală, a considerat neîntemeiată versiunea inculpatei precum că, anterior a încheiat cu condamnatul Peev Mihail un contract de acordare a asistenței juridice în vederea înaintării unui recurs în anulare în interesele acestuia împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01.07.2011 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23.08.2011 și că astfel, contractul respectiv nu a fost reziliat, și în baza acestuia, peste cinci ani, la 14.06.2016, a încasat suma de 2 000 de Euro, astfel, instanța de apel a indicat că deși susține că, avea deja un contract mai vechi cu Peev Mihail, totuși inculpata a întocmit un nou contract de asistență juridică pentru onorariul de 2 000 de Euro (convertiți în lei), pe care intenționa să-l înregistreze pentru reprezentarea lui Peev Mihail pentru înaintarea recursului împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 08.04.2016 în vederea liberării condiționate înainte de termen a condamnatului Peev Mihail. Mai mult, instanța de apel a menționat faptul că, deși în ședința de judecată a primei instanțe și în instanța de apel inculpata a declarat că, nu este vinovată de comiterea infracțiunii imputate, totuși la audierea la etapa urmăririi penale, Scurtu Inga a declarat că a primit suma de 2 000 de Euro de la Peev Lambu, pentru că, i-a 5 spus lui Peev Mihail și ulterior lui Peev Lambu că, are influență asupra judecătorilor în vederea determinării acestora să-l elibereze înainte de termen pe Peev Mihail și în acest sens, în vederea oferirii unui caracter legal acțiunilor sale, la 14.06.2016 a încheiat un contract de asistență juridică cu Peev Lambu, formal, incomplet, neînregistrat în registrul de evidență a contractelor al BAA „Dialog”. Ulterior, în cadrul cercetării judecătorești în ședința instanței de judecată, inculpata Scurtu Inga a declarat că, a încheiat la 14.06.2016 un contract de asistență juridică cu Peev Lambu, invocând că, suma solicitată de 2 000 de Euro ar fi fost destinată pentru asistența juridică anterioară prestată de ea lui Peev Mihail, totodată, în acest context, instanța de apel a menționat că, martorii Peev Mihail și Peev Lambu au declarat că, pentru serviciile anterioare, Scurtu Inga a fost plătită de către concubina lui Peev Mihail, Peev Natalia, care i-a transmis avocatului Scurtu Inga suma de 300 de Euro. Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele părții apărării precum că, inculpata Scurtu Inga ar fi fost provocată la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, or, instanța de apel nu a constatat existența unor circumstanțe care să înlăture caracterul penal al faptei inculpatei, precum nici violarea art.6 CEDO, adică a instigării sau provocării la comiterea infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a reținut că, Peev Lambu s-a adresat Centrului Național Anticorupție, dar nu agenții ultimului au venit la Peev Lambu cu propunerea de a o instiga pe inculpata Scurtu Inga la comiterea infracțiunii. La fel, Peev Lambu s-a adresat organului de urmărire penală doar după ce fratele său, Peev Mihail, i-a spus că inculpata a pretins suma de 2 000 de Euro pentru admiterea recursului înaintat în interesele sale, iar Peev Mihail nu avea suma respectivă de bani. Astfel, instanța de apel a conchis că, acțiunile organului de urmărire penală nu au avut caracter de provocare și la fel, nici acțiunile agentului statului – Peev Lambu nu au fost unele de provocare. Or, inculpata era determinată să comită infracțiunea de trafic de influență până a fi sunată de către Peev Lambu, fapt confirmat prin declarațiile martorului Peev Mihail, care a declarat că a avut o întrevedere cu Scurtu Inga, la care au discutat despre eliberarea sa condiționată înainte de termen, iar la întrebarea „de ce sumă este nevoie?”, Scurtu Inga i-a spus că 2 000 de Euro, bani destinați pentru judecător. Ulterior, reieșind din materialele dosarului, Peev Lambu a acționat la indicațiile inculpatei, or acesta s-a deplasat în locul indicat de către inculpată și a făcut ce i-a spus inculpata, acțiuni care au fost documentate în modul prevăzut de lege cu ajutorul mijloacelor tehnice de fixare cu care era echipat Peev Lambu, aceasta fiind unica intervenție a organului de urmărire penală. Instanța de apel a considerat că, acțiunile lui Peev Lambu nu pot fi descrise ca fiind cele ale unui „agent provocator”, ultimul a fost autorizat să o întâlnească pe Scurtu Inga, iar activitatea sa a fost reglementată și supravegheată de organele de 6 urmărire penală, iar data și locul întâlnirilor au fost stabilite de către inculpată, Peev Lambu având o atitudine pasivă în relația sa cu inculpata.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatei, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea sentinței și a deciziei, cu emiterea unei noi decizii prin care inculpata să fie achitată, invocând argumente similare cu cele indicate în apelul său, pct. 3 din prezenta decizie.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatei, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a solicitat respingerea recursului motivând prin faptul că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. 7 Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, întemeindu-și soluția de menținere a sentinței, prin care inculpata Scurtu Inga a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată de avocat în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Instanța de recurs relevă, că argumentele avocatului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatei, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului (f.d. 216 – 222 v.II), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. Mai mult, instanța de recurs menționează că, deși în ședința de judecată a primei instanțe și în instanța de apel inculpata a declarat că, nu este vinovată de comiterea infracțiunii imputate, totuși la audierea ei la etapa urmăririi penale în prezența avocatului Barbacar Anatolie, ultima a declarat că a primit suma de 2 000 de Euro de la Peev Lambu, pentru că, i-a spus lui Peev Mihail și ulterior lui Peev Lambu că, are influență asupra judecătorilor în vederea determinării acestora să-l elibereze înainte de termen pe Peev Mihail și în acest sens, în vederea oferirii unui caracter legal acțiunilor sale, la 14.06.2016 a încheiat un contract de asistență juridică cu Peev Lambu, formal, incomplet, neînregistrat în registrul de evidență a contractelor al BAA „Dialog”(f.d. 179 – 181 v.I), iar în cadrul cercetării judecătorești în ședința instanței de judecată, inculpata Scurtu Inga a declarat că, a încheiat la 14.06.2016 un contract de asistență juridică cu Peev Lambu, invocând că, suma solicitată de 2 000 de Euro ar fi fost destinată pentru asistența juridică anterioară prestată de ea lui Peev Mihail, totodată, în acest context, instanța de apel a menționat că, martorii Peev Mihail și Peev Lambu au declarat că, pentru serviciile anterioare, Scurtu Inga a fost plătită de către concubina lui Peev Mihail, Peev Natalia, care i-a transmis avocatului Scurtu Inga suma de 300 de Euro. 8 Cât ține de argumentele apărătorului privind instigarea și provocarea inculpatei Scurtu Inga la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs nu a constatat existența unor circumstanțe de instigare sau provocare la comiterea infracțiunii, însușind motivele instanței de apel, care s-a expus corect în această privință (f.d 219 – 221 v.II).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatei Scurtu Inga, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2018, în cauza penală privind-o pe Scurtu Inga XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 10 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 9