1ra-1616/2018 — art. 186 alin. 4 CP

1ra-1616/2018 — art. 186 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1616/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Buzică Valentin, prin care

solicită casarea sentinței Judecătoriei Ungheni /sediul Nisporeni/ din 08 februarie

2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Buzică Valentin XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX și domiciliat în XXXXX;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Buzică Valentin a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 5 ani.

În conformitate cu art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin adăugarea

parțială a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

01 noiembrie 2012, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe

un termen de 8 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip

semiînchis.

Valentin, în perioada lunilor aprilie – mai ale anului 2014, urmărind scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună și prin înțelegere

prealabilă cu alte persoane în privința cărora procesul penal a fost disjuns, au

pătruns pe teritoriul stației de pompare a apei a AOU AI „Prutenii II”, situată în s.

1

Valea-Trestieni, r. Nisporeni și din interior, de la un motor electric cu capacitatea

de 90 KW, au sustras metal prețios în cantitate de 47 kg, cu costul de 3290 lei,

după care au sustras metalul prețios de la transformatoarele de forță TM - 1000

KW, în cantitate de 305 kg, cu costul de 21 350 lei și celula CRN -10 V în cantitate

de 15 kg, cu costul de 1 050 lei, cauzându-i părții vătămate o daună materială

considerabilă în sumă de totală de 25 690 lei.

Tot el, continuându-și acțiunile criminale, în perioada lunilor aprilie-mai ale

anului 2014, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane în privința

cărora procesul penal a fost disjuns, au pătruns pe teritoriul stației de alimentare cu

gaz a SRL „Gaz-Construcția”, situată în or. Nisporeni, str. Suveranității, de unde

pe ascuns au sustras un motor electric cu capacitatea de 7 KW, cu costul de 4 000

lei, unitatea – procesorul de la calculatorul de model străin, cu costul de 3 000 lei,

un fir electric din cupru cu diametrul de 2,5 cm, cu lungimea de 20 metri, cu costul

de 2000 lei, după care au sustras metalul prețios de la transformatorul de energie

electrică de model TY-672 160-87, cu costul de 35 000 lei și trei bobine din metal

prețios din stația electrică de model „Sovietic”, cu costul de 5 000 lei, cauzând

părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 49 000 lei.

Tot el, continuându-și acțiunile criminale, în perioada lunilor aprilie-mai, ale

anului 2014, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane în privința

cărora procesul penal a fost disjuns, au pătruns pe teritoriul fostei fabrici de

prelucrare a asfaltului și pe ascuns au sustras un motor electric cu capacitatea de 7

KW, cu costul de 4 000 lei, au deteriorat un transformator electric de model

„Sovietic”, nefuncționabil, de unde au sustras metalul prețios în sumă de 16 000

lei, cauzând părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 20 000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul, a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane săvârșită în proporții mari.

Liubomir, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

încetat procesul penal, invocând că, probele examinate în instanța de judecată nu

demonstrează vinovăția inculpatului, inculpatul își recunoaște vinovăția sa parțial

și, în legătură cu faptul că s-a împăcat cu părțile vătămate, a considerat că urmează

a fi încetat procesul penal, a considerat ilegală învinuirea, din motiv că probele

prezentate de către acuzare nu demonstrează comiterea de către inculpat a

infracțiunii incriminate, în ședința de judecată apărarea a pledat pentru recalificarea

acțiunilor inculpatului în temeiul art. 186 alin. (2) Cod penal, cu încetarea

procesului penal în legătură cu împăcarea părților.

2

Partea apărării a solicitat excluderea din volumul învinuirii aduse a părții care

nu este recunoscută de către inculpat, acceptarea ca mărime a prejudiciului cauzat

ÎI „Prutenii” a sumei de 13 874 lei conform certificatului contabil nr. 135 din

05.06.2014, or pentru calificarea acțiunilor inculpatului nu poate servi drept temei

suma de 25 690 lei acceptată în baza declarațiilor reprezentantului părții vătămate

Jalbă Valeriu (persoană care a semnat și certificatul contabil nr. 135 din

05.06.2014), sumă calculată prin înmulțirea a 305 kg de aluminiu și cupru

(informație din confirmarea nr. 136 din 05.06.2014) la prețul de 70 lei pentru 1 kg

de cupru, cu adunarea prețului a încă două bunuri sustrase 1050 lei și 3290 lei.

Prima instanța nu a dat apreciere faptului că certificatul contabil nr. 135 din

05.06.2014 și informația din confirmarea nr. 136 din 05.06.2014 stabilesc

proprietar al bunurilor sustrase Agenția „Apele Moldovei”, întreprinderea de stat

„Stațiune Tehnologică pentru Irigare” Ungheni, fără a elucida care este legătura

proprietarului cu ÎI „Prutenii”, precum și lipsa informației de la Camera

Înregistrării de Stat despre administratorul întreprinderii, a ignorat și argumentele

apărării la solicitarea de recalificare a acțiunilor inculpatului în baza art. 186 alin.

(2) Cod penal prin prisma modificărilor la art. 64 Cod penal, or, potrivit

prevederilor art. 64 Cod penal, modificat la 07.11.2016, mărimea unității

convenționale este de 50 lei, și prevederilor art. 126 Cod penal în vigoare la data

comiterii infracțiunii - proporții mari fiind stabilite suma ce depășește 2 500 unități

convenționale, prin prisma art. 10 Cod penal - aplicarea retroactivă doar a legii

care este favorabilă persoanei acuzate, pentru calificarea acțiunilor inculpatului în

temeiul art. 186 alin. (4) Cod penal, urma să fie depășită suma prejudiciului

potrivit rechizitoriului 125 000 lei - 2500 u.c. * 50 lei, potrivit rechizitoriului suma

prejudiciului este indicată 94 690 lei.

respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță în

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Buzică Valentin în baza art.

186 alin. (4) CP.

Instanța de apel a respins solicitarea părții apărării privind recalificarea

acțiunilor inculpatului în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, indicând că suma

prejudiciului cauzat părții vătămate constituie suma de 25 690 lei, or, suma dată

3

reiese din declarațiile reprezentantului părții vătămate Jalbă Valeriu, în

veridicitatea cărora instanța de apel nu are temei de a se îndoi.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, în cadrul judecării cauzei în

instanța de apel, avocatul Dudulica L. a înaintat Î.S. „Stațiune Tehnologică pentru

Irigare Ungheni” cerere, prin care a solicitat informații concrete legate de

prejudiciul cauzat părții vătămate. Potrivit răspunsului Î.S. „Stațiune Tehnologică

pentru Irigare Ungheni” (vol. V, f.d. 18), reiese că în adresa avocatului L. Dudulica

a fost expediat răspunsul nr. 35 din 09.03.2017 (vol. V, f.d. 19), din care reiese, că

costul prejudiciului cauzat în rezultatul furtului conform datelor contabile indicate

în certificatul nr. 135 este corect, fiind constituit din: - costul motorului electric 90

kw – 2000 lei; - costul transformatorului TM 1000/04 kw – 9874 lei; - costul

celulei CRN – 2000 lei, în total suma de 13874 lei, administratorul a mai indicat,

că în certificatul nr. 136 privind prejudiciul cauzat întreprinderii a fost scăpat din

vedere cantitatea de ulei de transformator care a fost scursă din acesta, cantitatea

de ulei constituie 450 kg la preț de 32 lei/kg, suma constituind 14 400 lei. Astfel,

prejudiciul total constituie 28 274 lei.

Astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță just a reținut, că deoarece

atât reprezentantul părții vătămate AOU AI „Prutenii II” - Jalbă Valeriu, cât și

acuzatorul de stat, au indicat prejudiciul material în sumă de 25 690 lei, iar instanța

de judecată nu este în drept de a înrăutăți situația inculpatului, instanța a reținut că

prejudiciul material cauzat AOU AI „Prutenii II” este anume în mărime de 25 690

lei.

Cu referire la împăcare, instanța de apel a menționat următoarele, potrivit art.

109 alin. (1) Cod penal, împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale

pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, în pofida faptului că la faza

judecării cauzei în instanța de judecată părțile vătămate au exprimat intenția de a

se împăca cu inculpatul, prima instanță, corect a dedus vinovăția inculpatului

Buzică Valentin de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal,

adică de comiterea unei infracțiuni grave, astfel, prima instanță a fost în

imposibilitate de a aplica institutul de împăcare, odată ce inculpatul a comis o

infracțiune gravă, lipsind temei legali pentru aplicarea prevederilor art. 109 CP.

Instanța de apel a respins argumentele apelantului, privind recalificarea

acțiunilor inculpatului în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, prin prisma

modificărilor la art. 64 Cod penal din data de 07.11.2016, or, instanța de apel a

atestat, că în afară de modificările art. 64 Cod penal, tot la data de 07.11.2016 au

intrat în vigoare și modificările la art. 126 Cod penal, proporțiile daunelor cauzate

calculându-se în dependență de salariile medii lunare pe economie prognozate,

4

stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, și nu în

dependență de mărimea unității convenționale.

Astfel, instanța de apel a menționat că, în cazul din speță nu pot fi luate în

considerație doar modificările survenite la art. 64 Cod penal, fiind nefondate

referințele apelantului la prevederile art. 126 Cod penal care erau în vigoare la

momentul comiterii infracțiunilor, mai mult, din conținutul sentinței rezultă că

Buzică Valentin a fost condamnat pentru săvârșirea sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, în proporții mari, infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (4)

Cod penal (redacția 2009), valoarea bunurilor sustrase ca semn calificativ al

componenței de infracțiune, care prevede răspunderea pentru sustragere, se

determină ținându-se seama de mărimea unității convenționale de amendă stabilită

de legislație la momentul săvârșirii infracțiunii, iar, valoarea prejudiciilor cauzate

părților vătămate de către inculpatul Buzică Valentin constituia 94 690 lei, adică

4734,5 unități convenționale, astfel, la data comiterii infracțiunilor de către Buzică

Valentin (aprilie-mai 2014), încadrarea juridică a acțiunilor acestuia era corectă,

deoarece valoarea bunurilor sustrase depășea 2 500 unități convenționale.

Mai mult, instanța de apel a indicat că, prin Legea nr. 207 privind modificarea

și completarea unor acte legislative din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016,

valoarea unității convenționale a fost majorată de la 20 la 50 lei, iar proporțiile

mari în conformitate cu modificările operate la art. 126 alin. (1) Cod penal, se

consideră valoarea bunurilor sustrase care depășește 20 salarii medii lunare pe

economie prognozate, stabilite de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei,

instanța de apel a mai indicat că, la momentul săvârșirii sustragerii bunurilor de la

părțile vătămate(aprilie – mai 2014), potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1000 din

13.12.2013, salariul mediu lunar prognozat pentru anul 2014 a fost stabilit în

mărime de 4 225 lei, astfel, instanța de apel a menționat că, prejudiciile cauzate

părților vătămate erau de 94 690 lei, care potrivit modificărilor operate la art. 126

alin. (1) Cod penal, constituie 22,41 salarii medii lunare prognozate de Guvern

pentru anul 2014, ceea ce la fel formează proporții mari.

către avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

prin care solicită repunerea în termen, casarea sentinței și a deciziei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încetat procesul penal, invocând

argumente similare cu cele din apel.

La 29 octombrie 2018, avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului

Buzică Valentin, a depus supliment la recursul ordinar cu solicitarea aplicării Legii

nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, în privința inculpatului Buzică Valentin.

5

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de

procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în

Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a

solicitat respingerea recursului motivând prin faptul că este declarat peste termen.

el, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este

inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat

peste termen.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu

recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 aprilie 2018, a fost pronunțat la 25 aprilie 2018 în prezența

avocatului inculpatului, Dudulica Liubomir, fapt confirmat prin procesul verbal al

ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 33 – 34 v.V), în aceeași zi fiind

comunicată și data pronunțării deciziei integrale – 23 mai 2018, modul și termenul

de atac a deciziei.

Totodată, se reține că la pronunțarea publică a deciziei motivate conform

procesului verbal al ședinței de judecată din 23 mai 2018 (f.d. 34 verso v.II), nu s-a

prezentat nici inculpatul Buzică Valentin și nici avocatul său, Dudulica Liubomir,

ultimul știind despre data când v-a fi pronunțată decizia motivată.

Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de

apel pronunțată integral la 23 mai 2018, curge de la această dată și a 30 – a zi este

22 iunie 2018, zi de vineri. Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură

penală, ultima zi nu se i-a în calcul, astfel, conform prevederilor art. 231 alin. (5)

Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a expirat la sfârșitul primei zile

lucrătoare care a urmat – 25 iunie 2018.

În acest context, Colegiul penal reține că, avocatul Dudulica Liubomir în

numele inculpatului Buzică Valentin, a depus recursul ordinar împotriva deciziei

instanței de apel conform ștampilei de pe recurs(f.d. 51 v. V) pe data de 27 iunie

6

2018, adică peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege,

fără a invoca careva motive relevante privind depunerea tardivă a recursului.

Motivul invocat în recurs că copia deciziei respective a fost recepționată de

avocat la 28 mai 2018, nu este acceptat ca motiv întemeiat, fiindcă apărătorul a

cunoscut despre data pronunțării deciziei instanței de apel integrale, iar art. 422 Cod

de procedură penală, prevede 30 zile de la data pronunțării deciziei și nu a

recepționării ei de către avocat.

În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge

ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării

recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat la 27 iunie

2018 cu supliment la el declarat la 29 octombrie 2018, de către avocatul Dudulica

Liubomir în numele inculpatului Buzică Valentin este inadmisibil, ca fiind declarat

peste termen.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Dudulica

Liubomir în numele inculpatului Buzică Valentin, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Buzică Valentin XXXXX, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

7