ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.07.2018

1ra-1173/18 — 287 alin. 3 CP

HOTĂRÂRE
06.07.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
287 alin. 3 CP
Temei legal
432 CPP
Citează această cauză
1ra-1173/18 — 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1173/2018

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Bostan Valentin prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Bostan Valentin XXX născut la XXX, originar și

domiciliat în mun. XXXX, or. XXX, str. XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, s-a dispus:

- încetarea procesului penal de învinuirea lui Bostan Valentin în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, conform art. 109 Cod penal, din motivul

împăcării părților, cu eliberarea de răspundere penală;

- s-a recunoscut vinovat Bostan Valentin în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani.

Conform art. 85 Cod penal, s-a adăugat la pedeapsa aplicată, partea

neexecutată a pedepsei stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie

2016, stabilindu-i definitiv o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3

ani și 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

1

A fost încetat procesul cu privire la acțiunea civilă înaintată de către părțile

vătămate Ion Pușcaș și Veaceslav Dabija.

Demersul procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în sumă

de 57 lei și 994 lei din contul inculpatului Bostan Valentin a fost respins ca

neîntemeiat.

S-a dispus nimicirea corpurilor delicte, aflate în camera de păstrare.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanța a constatat că, inculpatul Bostan

Valentin la 20 septembrie 2016, aproximativ la ora 21:30, aflându-se pe str.

Tineretului nr. 20 din or. Cricova, mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea

publică, intenționat manifestând un cinism și obrăznicie deosebită, în prezența a mai

multor persoane, 1-a numit cu cuvinte licențioase pe cet. Pușcaș Ion, concomitent, l-

a lovit cu piciorul în regiunea coapsei al piciorului stâng.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, Bostan Valentin a intrat în scara blocului

nr. 20 de pe str. Tineretului nr. 20, din aceeași localitate, a ieșit ținând în mâini un

ciocan și o sculă, și cu acestea, îl urmărea pe cet. Pușcaș Ion, numindu-1 cu cuvinte

necenzurate și amenințîndu-1 cu aplicarea violenței, creind un pericol real pentru

viața și sănătatea acestuia.

Tot el, la 23 septembrie 2016, aproximativ la ora 20:40 min., aflându-se pe

adresa mun. Chișinău, or. Cricova, str. Vasile Alecsandri nr. 5, manifestând un

comportament neadecvat și agresiv, în timpul conflictului cu cet. Dabija Veaceslav,

1-a amenințat cu omor, îndreptând asupra ultimului o armă confecționată artizanal,

amenințări care au fost percepute ca reale de cet. Dabija Veaceslav, creând astfel

pericolul realizării acestora. Tot în acest timp inculpatul Bostan Valentin i-a aplicat

cu arma cet. Dabija Veaceslav multiple lovituri în regiunea capului, cauzându-i

ultimului leziuni corporale și suferință psihică.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatul Bostan Valentin în baza:

- art. 155 Cod penal – „ amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății dacă a existat pericolul realizării acestei

amenințări ”;

- art. 287 alin. (3) Cod penal, cu indicii calificativi „ huliganism, acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, precum și acțiunile care prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, cu

încercarea aplicării altui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a

sănătății ”.

2.1 Avocatul Caminscaia Aliona în numele inculpatului Bostan Valentin, prin

care a solicitat casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță prin care să-i fie aplicată

inculpatului Bostan Valentin o pedeapsă mai blândă, argumentând prin faptul că:

2

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată nu a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului și de condițiile de viața ale familiei acestuia;

- nu a fost luat în considerație faptul că inculpatul Bostan Valentin vina în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, a recunoscut-o pe

deplin și a solicitat examinarea cauzei într-o procedură specială în baza art. 3641 Cod

de procedură penală;

- instanța de judecată nu a ținut cont de faptul, că inculpatul regretă de cele

săvârșite, paguba a fost recuperată integral, partea vătămată nu are pretenții

materiale și nici morale, nu a înaintat acțiunea civilă.

s-a respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea fără modificări a sentinței.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu

certitudine și echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzător

materialului probator administrat.

Instanța de apel a remarcat faptul că, de către primă instanță a fost analizat

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu,

dovedesc vinovăția inculpatului Bostan Valentin în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii calificativi: „ huliganism, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, precum și acțiunile care prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, cu încercarea

aplicării altui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății ”.

Referitor la aplicarea pedepsei, instanța de apel a conchis, că de către prima

instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect au fost aplicate prevederile legale

ale art. 7, 75 Cod penal, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Totodată instanța de apel, a constatat că de către primă instanță, corect a fost

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională

infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii comise, îndreptată

împotriva ordinii publice și integrității corporale și a sănătății persoanei, de

circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat

pentru o infracțiune similară dar și că anterior a fost atras la răspundere penală pentru

comiterea mai multor infracțiuni analogice cu caracter diferit, inculpatul Bostan

Valentin nu și-a schimbat atitudinea față de valorile ocrotite de legea penală, precum

3

și, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel

asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a

preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor

persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile

consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova

sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Referitor la solicitarea avocatului privitor la aplicarea față de inculpatul Bostan

Valentin a unei pedepse mai blânde, instanța de apel a remarcat faptul că această

solicitare nu este justificată deoarece prima instanță a motivat în totalitate concluzia

sa și necesitatea aplicării inculpatului a pedepsei cu închisoarea, ori o pedeapsă mai

aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Totodată, de către instanța de apel a fost respins argumentul apelantului potrivit

căruia, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată nu a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului și de condițiile de viața ale familiei acestuia, nu a fost luat în considerație

faptul că inculpatul Bostan Valentin vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, a recunoscut-o pe deplin și a solicitat examinarea cauzei

într-o procedura specială în baza art. 3641 Cod de procedură penală, cu atât mai mult,

instanța de judecată nu a ținut cont de faptul, că inculpatul regretă de cele săvârșite,

paguba a fost recuperată integral, partea vătămată nu are pretenții materiale și nici

morale, nu a înaintat acțiunea civilă.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, soluția adoptată de către prima instanță

își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Bostan Valentin, or

aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare cu executare, ar duce la

conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte

ce țin de comportamentul său, atitudinea față de membrii societății, respectarea

ordinii publice și protejarea valorilor sociale ca viața și sănătatea persoanei, cinstea

și demnitatea.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, prima instanță a luat în considerație

căința sinceră și recunoașterea vinovăției de către inculpat reducându-i cu 1/3

termenul pedepsei cu închisoarea conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală.

Instanța de apel a constatat faptul că, inculpatul Bostan Valentin a comis

infracțiunile incriminate în baza art. art. 155, 287 alin. (3) Cod penal, după

pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, prin care a fost

condamnat definitiv în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la închisoare pe

4

un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen

de probă de 1 an, însă nu a tras concluzii și nu a pornit pe calea corijării, încât instanța

corect a stabilit pedeapsa definitivă prin aplicarea art. 85 alin. (1) Cod penal.

Reieșind din amalgamul de circumstanțe, instanța de apel a menționat că

argumentele expuse în apelul apărătorului sunt nefondate, nu corespund realității,

fiind combătute în totalitate prin conținutul sentinței atacate, în care prima instanță

și-a argumentat pe deplin poziția adoptată.

Malai Tatiana în numele inculpatului Bostan Valentin, indicând temei pentru recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, invocând faptul că:

- soluționând chestiunea privind aplicarea pedepsei inculpatului Bostan

Valentin, nu s-a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75, 76, 90 Cod penal.

Recunoscîndu-1 pe Bostan Valentin vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal, nu s-a dat o apreciere obiectivă tuturor probelor

acumulate la dosar și anume declarațiilor inculpatului care a declarat că: recunoaște

vina, se căiește de cele săvârșite, partea vătămată pretenții nu are nici de ordin

material și nici de ordin moral, având loc împăcarea părților;

- instanța de apel nu s-a expus în nici o formă posibilitatea aplicării prevederilor

art. 90 Cod penal, în privința inculpatului Bostan Valentin. Apărarea consideră că

privarea de libertate a condamnatului pe parcursul ispășirii pedepsei în condiții de

închisoare îl lipsește pe inculpat de șansa de a se recupera și a deveni un cetățean

sănătos al statului nostru;

- de către instanțe nu a fost luat în considerație faptul că inculpatul Bostan

Valentin și partea vătămată Dabija Veaceslav sunt prieteni;

- referitor la personalitatea inculpatului consider că din materialele cauzei penale

inculpatul merită încredere, în vederea aplicării unei pedepse non-privative de

libertate, cu anularea pedepsei în formă de închisoare. Considerăm că sentința primei

instanțe este una ilegală, neîntemeiată, incorectă.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a solicitat

respingerea recursului ordinar declarat de către avocatul Malai Tatiana în numele

inculpatului Bostan Valentin ca fiind vădit neîntemeiat, invocând faptul că instanța

de apel a emis decizia în strictă conformitate cu prevederile art. art. 6, 7, 61, 75, 76,

77 Cod penal, potrivit cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unor

infracțiuni, i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii.

5

Consideră că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei

penale stabilite inculpatului, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de

aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă inculpatului Bostan

Valentin.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că motivele-temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța

de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, în sensul că „ instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în ea, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, fiind admisă o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței ”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta

nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

6

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate

în apelul declarat, precum și asupra motivelor de fapt și de drept, care au dus la

menținerea sentinței primei instanțe. Prin urmare, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

Argumentul recurentului precum că „la aplicarea pedepsei nu s-a dat

apreciere prevederilor art. art. 7, 61, 75, 76, 90 Cod penal, inculpatul fiind

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal, fără a da o apreciere obiectivă a tuturor probelor acumulate la dosar”,

instanța de recurs îl apreciază critic, deoarece persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni, urmează a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, pedeapsa

se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului Penal.

Conform principiului individualizării pedepsei, prevăzut de art. 7 Cod penal,

în coroborare cu criteriile generale de individualizare a acesteia, reflectate la art. 75

alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată vinovatului, trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii și pedepsei penale, prevăzute la art. 61 Cod penal. În această ordine de idei,

Colegiul reține că, categoria și termenul de pedeapsă ce urmează a fi stabilit, este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod

penal, precum și efectele acestora, prescrise în art. 78 Cod penal.

Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc în

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu

respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul potrivit

alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă.

Prin sentința primei instanțe, inculpatului Cebotari Oleg, i-a fost stabilită o

pedeapsă în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, sub formă de închisoare pe un termen minim posibil

de 2 ani. Totodată fiind aplicate și prevederile art. 85 Cod penal, astfel s-a adăugat

la pedeapsa aplicată partea neexecutată a pedepsei stabilită prin decizia Curții de

Apel Chișinău din 09 martie 2016, fiindu-i stabilită inculpatului o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

7

Colegiul penal constată că, pedeapsa stabilită și individualizată de către

instanțele inferioare, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, inclusiv de toate

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de persoana inculpatului, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, numindu-i o

pedeapsă echitabilă în limitele legii.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal constată, că argumentele

recursului în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece concluzia primei instanțe privind

individualizarea pedepsei inculpatului este una corectă, pedeapsa inculpatului fiind

stabilită în limitele prevăzute de legea penală cu respectarea exigențelor legii.

Referitor la alegațiile recurentului cu privire la aprecierea probelor de către

instanțele de fond, Colegiul penal remarcă faptul că, recurentul își motivează

solicitările prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele

invocate de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, astfel că criticile formulate împotriva hotărârii

judecătorești atacate nu sunt motivate sub aspectul casării acesteia.

Argumentul recurentului precum că „instanța de apel nu s-a expus în nici o

formă asupra posibilității aplicării prevederilor art. 90 Cod penal”, instanța de

recurs în consideră neîntemeiat, or, potrivit circumstanțelor stabilite, Bostan

Valentin la data de 26 mai 2015 de către Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, a fost

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1), fiindu-i

stabilită o pedeapsă sub formă de 160 ore muncă neremunerată în folosul

comunității. La 09 martie 2016, tot el, Bostan Valentin, a fost iarăși condamnat de

către Curtea de Apel Chișinău pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 186

alin. (2) lit. c) d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoarea pe un termen

de 2 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal, fiindu-i stabilit un termen de probă de 1 an.

În această ordine de idei instanța de recurs evidențiază faptul că art. 90 alin.

(11) Cod penal, stabilește că în cazul în care cel condamnat cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei săvârșește în termenul de probă o infracțiune din

imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau

menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se

soluționează de către instanța de judecată. Această reglementare legislativă permite

instanței să decidă asupra problemei anulării sau menținerii condamnării cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei bazându-se pe circumstanțele

concrete, luând în considerație nu numai caracterul și prejudiciabilitatea cazului, dar

și persoana vinovatului, condițiile, împrejurările săvârșirii faptei. Deci, instanța de

judecată, în aceste cazuri, poate, dar nu este obligată, să mențină sau să anuleze

condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

8

Reieșind din cele menționate instanța de recurs conchide că de către instanța

de apel corect nu au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal, ținându-se cont de

pedepsele anterioare aplicate față de inculpatul Bostan Valentin și care nu și-au atins

scopul, iar el a mai comis o infracțiune gravă în termenul de probațiune.

Colegiul penal menționează că, nu poate fi reținut argumentul recurentului

precum că „de către instanța de apel nu a fost luat în considerație că partea

vătămată Dabija Veaceslav și inculpatul Bostan Valentin sunt prieteni„ or, la

examinarea cauzei, instanțele de fond au dispus încetarea procesului penal de

învinuirea lui Bostan Valentin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod

penal în legătură cu împăcarea părților, fiind aplicate prevederile art. 109 Cod penal.

Alegațiile recurentului precum că „inculpatul merită încredere în vederea

aplicării unei pedepse non-privative de libertate, cu anularea pedepsei sub formă

de închisoare”, Colegiul penal le apreciază ca drept formale, lipsite de suport

probant, or, după cum urmează din materialele cauzei, inculpatul a fost condamnat

de mai multe ori pentru diferite infracțiuni, iar în termenul de probațiune a mai comis

o infracțiune gravă.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor invocate de

recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția

adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Malai Tatiana în

numele inculpatului Bostan Valentin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 13 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Bostan Valentin

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-12-13
0,96
1ra-1689/2018 — art. 27, 186 alin. 5; 186 alin. 5; 42 alin. 5, 186 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1689/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 13 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Ţur
CSJ 2018-10-18
0,96
1ra-1364/2018 — art. 192/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1364/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boi
CSJ 2019-01-17
0,95
1ra-1546/2018 — art. 320 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1546/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejd
CSJ 2018-11-29
0,95
1ra-1616/2018 — art. 186 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1616/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 31 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
CSJ 2018-10-18
0,95
1ra-1553/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; art. 349 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr.1ra-1553/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat
Sursă