1ra-1493/20 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1493/20 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1493/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către partea vătămată Iliuța Cătălin și de către avocatul Guțu Tatiana în

numele inculpatei Pelin Lilia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 21 februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Pelin Lilia XXXXX, născută la

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 12.08.2014 – 04.12.2018

instanța de apel: 10.01.2019 – 21.02.2020

instanța de recurs: 01.06.2020 – 23.12.2020

A C O N S T A T A T :

04 decembrie 2018, Pelin Lilia a fost recunoscută vinovată în comiterea

infracțiunii prevăzute de 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în

penitenciar de tip deschis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea

executării pedepsei sub formă de închisoare, pe un termen de probațiune de 2

ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Iliuța Corina a fost admisă

parțial, dispunându-se încasarea de la Pelin Lilia în beneficiul lui Iliuța Corina

suma de 7109,19 lei cu titlu de prejudiciu material și moral.

Pelin Lilia, la 13 august 2013, aproximativ la ora 21:30, deplasându-se

la volanul automobilului de model „Volkswagen Passat”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX XXXXX, pe traseul R-7 Costești-Rîșcani, din direcția

or. Costești spre sat. Gălășeni din raionul Rîșcani, ajungând în apropierea

benzinăriei companiei Lukoil-Moldova din s. Petroșani, raionul Rîșcani, nu a

respectat regimul de viteză, nu a ținut cont de situația rutieră, după care

ieșind pe partea opusă a traseului, a tamponat motoreta de model „Delta EX-

1

50QT-B” condusă de minorul Iliuța Cătălin, care se deplasa regulamentar în

întâmpinare.

În rezultatul accidentului rutier, conform raportului de expertiză

medico-legală nr.82”D” din 30.06.2014, lui Iliuța Cătălin i-au fost cauzate

vătămări corporale grave periculoase pentru viață sub formă de: traumă

cranio-cerebrală manifestată prin comoție cerebrală; fractură închisă a

femurului stîng în 1/3 medie și distală, cu deplasarea fragmentelor, fractură

închisă a ambelor oase a antebrațului drept 1/3 distanță, plăgi contuze,

excorații în regiunea feței, corpului și membrelor.

Astfel, Pelin Lilia, conducând mijlocul de transport, a încălcat

prevederile pct. 45 alin. (1) lit. a), b), d) al Regulamentului Circulației Rutiere,

potrivit cărora, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică

ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite

să prevadă situațiile periculoase, de situația rutieră și prevederile pct. 42

alin. (2) al aceluiași Regulament, potrivit căruia, în afara localităților

conducătorii trebuie să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea

dreaptă a carosabilului - încălcări care sunt în legătură cauzală directă cu

producerea accidentului rutier și consecințele survenite.

3.1. Avocatul Țurcanu Ion în numele părții vătămate Iliuța Cătălin, prin

care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatei să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, și să fie admisă integral

acțiunea civilă, privind încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea apelului a menționat că:

- pedeapsa aplicată este prea blândă, luând în considerație consecințele

comiterii infracțiunii, caracterul grav al leziunilor corporale, faptul că victima

pe parcursul a 4 ani a suferit câteva intervenții chirurgicale complicate, o

perioadă îndelungată a fost imobilizat la pat, la vârstă fragedă;

- instanța neîntemeiat a respins majoritatea probelor, care confirmă

mărimea pagubei materiale, mai ales cele legate de alimentarea specială a

bolnavului, cu alimente bogate în calciu și vitamine, pentru întărirea oaselor și

a celor legate de îngrijirea bolnavului, diferite geluri, șervețele antiseptice,

pentru dezinfectarea și regenerarea rănilor, a masajului pentru menținerea

mușchilor în tonus, ajungând la concluzia că paguba materială constituie doar

9109,19 lei;

- contrar prevederilor art. 1423 Cod civil, instanța a apreciat mărimea

pagubei morale în mărime de 30 mii lei, ceea ce nu poate constitui o satisfacție

morală, pentru un copil de 13 ani, care un timp îndelungat a fost imobilizat la

pat, a fost nevoit să sufere dureri fizice și suferințe morale de lungă durată,

legate de câteva intervenții chirurgicale complicate și de reabilitarea

ulterioară după fiecare operație, și de faptul că până în prezent piciorul

traumat nu funcționează normal și îi provoacă dureri fizice.

2

3.2. Avocatul Vangheli Vitalie în numele inculpatei Pelin Lilia, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu dispunerea aplicării față de

inculpată a Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, și

liberarea inculpatei de răspundere penală.

În motivarea apelului, avocatul a menționat că:

- instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație faptul

că ultima a recunoscut integral vina în săvârșirea infracțiunii incriminate se,

căiește sincer de cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii,

este caracterizată pozitiv la locul permanent de trai, a recuperat prejudiciul

cauzat prin infracțiune în valoarea totală de 39109,19 lei, pe parcursul

urmăriri penale, permanent a acordat părții vătămate Iliuța Cătălin, ajutor

material și financiar. Până la examinarea cauzei a achitat prejudiciul în valoare

35700 lei, dintre care 18500 prejudiciul material și 17200 prejudiciu moral.

După pronunțarea sentinței, a achita diferența prejudiciului moral în valoare

de 7109.10 lei, stabilit de instanță.

- inculpata are la întreținere 2 copii minori, pentru prima dată a comis o

infracțiune;

- a considerat că instanța de fond corect a determinat cuantumul

prejudiciului cauzat, astfel circumstanțele cauzei întrunesc toate condițiile

pentru aplicarea amnistiei cu eliberarea inculpate de răspundere penală.

21 februarie 2020, apelul declarat de către avocatul Vangheli Vitalie în numele

inculpatei Pelin Lilia a fost respins.

Apelul declarat de către avocatul Țurcanu Ion în numele părții vătămate

Iliuța Cătălin a fost admis, sentința casată parțial în latura civilă, cu adoptarea

unei hotărâri noi, prin care:

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Iliuța Cătălin, dispunându-se încasarea de la Pelin Lilia în beneficiul lui

Iliuța Cătălin prejudiciul material în sumă de 67.661 (șaizeci și șapte mii șase

sute șaizeci și unu) lei, și prejudiciul moral în sumă de 100.000 (una sută mii)

lei și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 8500 (opt mii cinci sute)

lei.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că la

examinarea cauzei instanța de fond a dat eficiență prevederilor art. 93-101,

26-27 Cod de procedură penală, cercetând cauza sub toate aspectele, a dat

aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenții,

coroborării lor, și în baza probelor acumulate a reținut starea de fapt și de

drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Pelin Lilia în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fapt ce

nu a fost contestat de părți, apelurile fiind declarate în latura pedepsei și în

latura acțiunii civile.

3

La capitolul aplicării pedepsei, instanța de apel a reținut că prima

instanță s-a condus de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, la fel și de

circumstanțele cauzei. Pedeapsa a fost stabilită în limitele sancțiunii art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal. Totodată, instanța de apel a conchis că prima

instanță legal și întemeiat a statuat asupra iraționalității executării pedepsei

cu închisoare, dispunând în baza art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată

pe un termen de probațiune, ajungând corect la concluzia că la caz sunt

prezente temeiurile pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, iar

pedeapsa stabilită va contribui la corectarea condamnatei, precum și la

prevenirea săvârșirii de către ea a altor acțiuni infracționale sau de alt ordin,

dânsa fiind sub supravegherea organelor care pun în executare sentința și sub

pericolul de a executa pedeapsa cu închisoare stabilită în caz dacă va mai

admite acțiuni ce sunt incompatibile cu ordinea stabilită de lege.

Având la bază personalitatea inculpatei pentru dispunerea suspendării

executării pedepsei cu închisoare, în opinia instanței de apel, prima instanță

corect a constatat că inculpata anterior nu a fost condamnată, pentru prima

dată a fost trasă la răspundere penală, se caracterizează pozitiv la locul de trai,

precum și de comportamentul și atitudinea acesteia după comiterea

infracțiunii, care a recunoscut la urmărirea penală, cât și în instanță vinovăția

sa în cele incriminate, a conștientizat consecințele comiterii infracțiunii, fiind

dispusă și a compensat parțial prejudiciul cauzat părții vătămate, rezultat din

accidentul rutier.

Din considerentele expuse, instanța de apel a respins argumentele părții

vătămate privind agravarea pedepsei stabilite, considerând că prima instanță

corect a ajuns la concluzia că, reeducarea și corectarea inculpatei Pelin Lilia

poate avea loc fără izolarea ei de societate, argumentele expuse în apel fiind

nejustificate, iar careva temeiuri pentru agravarea pedepsei nu au fost

identificate, întrucât prima instanță a aplicat o pedeapsă în limitele prevăzute

de lege, motivată și individualizată corect.

Cu referire la solicitarea părții apărării privind aplicarea în privința

inculpatei Pelin Lilia a prevederilor Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, și încetarea procesului penal, instanța de apel a respins

respectiva solicitare întrucât inculpata Pelin Lilia nu întrunește condițiile

necesare pentru aplicarea amnistiei și anume reieșind din faptul că potrivit

prevederilor art. 10 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, „Prevederile art. 1—9 nu se aplică persoanei: k) învinuite, inculpate

sau condamnate care nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea

pentru care este urmărită sau, după caz, a fost condamnată”.

În cazul examinat, instanța de apel a stabilit cu certitudine că inculpata

Pelin Lilia nu a reparat prejudiciul material cauzat părții vătămate

Iliuța Cătălin, ultimul având pretenții de ordin material și moral față de

inculpată.

4

Cu referire la apelul declarat în numele părții vătămate, instanța de apel

a apreciat că concluziile instanței de fond, în ce privește latura civilă, sunt în

contradicție cu prevederile art. 387 alin. (1), (3) Cod de procedură penală,

care stipulează că, o dată cu pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de

judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute

de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau in parte, ori o respinge și

numai în cazul excepțional când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor

cuvenite părții civile, ar trebui amânată examinarea cauzei, instanța poate să

admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Astfel, instanța de apel a considerat că, în cazul dat prima instanță,

având la dispoziție dovezile unor sume exacte cheltuite de către partea

vătămată, fără temei legal, n-a soluționat acțiunea civilă în fond, admițând-o

doar parțial.

Potrivit materialelor dosarului, reprezentantul legal al părții vătămate

Iliuța Cătălin - Iliuța Corina în cadrul examinării cauzei în instanța de fond a

înaintat cerere de chemare în judecată (v.2, f.d. 245), prin care a solicitat

încasarea din contul inculpatei a prejudiciului material în suma de 246752 lei

și prejudiciului moral în sumă de 500000 lei, anexând cecuri și bonuri de

plată.

Ulterior, reprezentantul legal al părții vătămate Iliuța Corina a înaintat o

altă cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat încasarea din contul

inculpatei, a prejudiciului material în sumă de 218752 lei, susținând că deja ia

fost achitată suma de 28000 lei cu titlu de prejudiciu material, și a

prejudiciului moral în sumă de 500000 lei, și a cheltuielilor de asistentă

juridica în sumă de 10000 lei. În cererea dată, Iliuța Corina a specificat, că

prejudiciul material cauzat constă din cheltuieli pentru motocicleta distrusă în

sumă de 10200 lei, hainele distruse - 1300 lei, transportul la spital - 200 lei, și

cheltuieli legate de tratamentul medical al părții vătămate, alimentație,

transport, conform cecurilor, în sumă totală de 67661 lei, cheltuieli care în

mod cert au fost efectuate de partea vătămată în legătură cu infracțiunea

comisă și consecințele acesteia.

În așa mod instanța de apel a conchis asupra admiterii parțiale a acțiunii

civile înaintate de partea vătămată, în latura prejudiciului material, cu

încasarea în beneficiul acestuia a sumelor sus-indicate cu titlu de prejudiciu

material, care incontestabil au fost dovedite de partea vătămată prin

înscrisurile anexate, adică cecurile și bonurile de plată prezentate de partea

vătămată în ședința instanței de apel în original.

În rest în latura prejudiciului material, instanța de apel a respins

acțiunea civilă, or, bonurile de plată anexate la materialele cauzei nu fac

dovada certă a cheltuielilor efectuate de partea vătămată în sumă de

151091 lei indicată în cea de-a doua cerere de chemare în judecată cu titlu de

alte cheltuieli. Astfel, nu este cert faptul că cheltuielile date în sumă de

151091 lei au fost efectuate de Iliuța Cătălin și Iliuța Corina în legătură cu

5

cauza penală dată nefiind indicat în mod desfășurat destinația acestor

cheltuieli în suma indicată.

Mai mult, potrivit bonurilor de plată, partea vătămată a efectuat

cheltuieli în sumă de 8500 lei pentru asistență juridică, la materialele cauzei

fiind anexate bonurile de plată eliberate de avocatul Țurcanu Ion pentru

acordarea serviciilor de asistență juridică (v.4, f.d. 1-2).

Altfel, având dovada certă a cheltuielilor efectuate de către partea

vătămată pentru asistența juridică, confirmată prin bonurile de plată anexate

la materialele cauzei, instanța de apel a considerat oportun de a admite

acțiunea civilă în latura dată, or, prin faptul neîncasării în beneficiul părții

vătămate a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice se încalcă dreptul

persoanei de a recupera aceste cheltuieli, în măsura în care cheltuielile au fost

efectuate în mod real, confirmate prin bonurile de plată.

Totodată, instanța de apel a considerat necesară admiterea parțială a

acțiunii civile și în latura prejudiciului moral cauzat părții vătămate, în acest

sens reiterând recomandările stipulate în hotărârea Plenului Curții Supreme

de Justiție nr. 6 din 04.07.2005 „Cu privire la practica aplicării legislației

materiale despre încasarea prejudiciului cauzat părților vătămate”, unde la pct.

27 se stipulează că: „în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral

(suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului

prin echivalent bănesc (art. 1422 Cod civil). Instanțele de judecată vor avea în

vedere că în cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a

sănătății, precum și în cazurile de deces a victimei, persoanele vătămate au

dreptul în conformitate cu art. 1422 și 616 alin. (2) Cod civil (în vigoare la data

comiterii infracțiunii) la repararea prejudiciului nepatrimonial (moral) sub

formă de despăgubire în bani în suma stabilită de instanțele judecătorești în

baza unei aprecieri conforme principiilor echității....”.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei și prevederile art. 219 alin. (4)

Cod de procedură penală, art. 1423 Cod civil (în vigoare la data comiterii

infracțiunii), instanța de apel a conchis asupra dispunerii încasării

prejudiciului moral în cuantum de 100.000 lei, care este echitabil tuturor

circumstanțelor cauzei, precum și faptei comise de inculpată și consecințelor

survenite.

ordinare:

5.1. Partea vătămată Iliuța Cătălin, prin care a solicitat casarea parțială a

deciziei instanței de apel , în partea prejudiciului material și moral, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie admisă integral

cu dispunerea încasării din contul inculpatei în beneficiul părții vătămate a

sumei de 218752 lei cu titlu de prejudiciul material și a sumei de 500000 lei

cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea recursului, partea vătămată a menționat că:

6

- în urma săvârșirii infracțiunii, inculpata Pelin Lilia a cauzat părții

vătămate Iliuța Cătălin suferințe fizice și psihice pe care le suportă și la

moment, astfel, instanța neîntemeiat a admis parțial acțiunea civilă înaintată

de partea vătămată, micșorând cuantumul prejudiciului moral cât și a

cheltuielilor de judecată, deoarece au fost prezentate în cadrul cauzei penale

mai multe bonuri de casă pentru achitarea serviciilor medicale și pentru

achitarea medicamentelor, bonuri de plată pentru piesele de schimb necesare

și pentru efectuarea lucrărilor de reparare a motocicletei, cât și a cheltuielilor

materiale suportate în urma accidentului Iliuța Cătălin pe parcursul a 4 ani a

suferit mai multe intervenții chirurgicale complicate, o perioadă îndelungată a

fost imobilizat la pat, la momentul săvârșirii accidentului având 14 ani;

- suferințele psihice cauzate în urma accidentului sunt incomensurabile,

orice sumă de bani neputând duce la refacerea integrală a stării fizice, psihice

și stării de existență generală a reclamantului, în forma existentă până la

evenimentele din august 2013 (până la accident a fost pasionat de dansuri și

fotbal, fiind premiat de mai multe ori la aceste discipline);

- instanța de apel dar și cea de fond neîntemeiat au respins majoritatea

probelor, care confirmă mărimea pagubei materiale, mai ales cele legate de

alimentarea specială a bolnavului, cu alimente bogate în calciu și vitamine,

pentru întărirea oaselor și a celor legate de îngrijirea bolnavului, diferite

geluri, sprei, șervețele antiseptice, pentru dezinfectarea și regenerarea rănilor,

a masajului pentru menținerea mușchilor în tonus;

- suma de 100 mii lei, nu poate constitui o satisfacție morală, pentru un

copil de 14 ani, care un timp îndelungat a fost imobilizat la pat, a fost nevoit să

sufere dureri fizice și suferințe morale de lungă durată, legate de câteva

intervenții chirurgicale complicate și de reabilitarea ulterioară după fiecare

operație, și de faptul că până în prezent piciorul traumat nu funcționează

normal și îi provoacă dureri fizice, fapte confirmate prin înscrisurile

prezentate instanței.

5.2. Avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatei, prin care, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 13) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei.

În motivarea recursului avocatul a menționat că:

- pedeapsa stabilită lui Pelin Lilia, este prea aspră, deoarece instanța de

fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație faptul că ultima a

recunoscut integral vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, s-a căit sincer

de cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, este

caracterizată pozitiv la locul permanent de trai, a recuperat prejudiciul cauzat

prin infracțiune în valoarea totală de 39109,19 lei, fapt confirmat prin

recipisele anexate la materialele cauzei penale, pe parcursul urmăririi penale

permanent a acordat părții vătămate Iliuță Cătălin ajutor material bănesc și

produsele alimentare necesare. Până la examinarea cauzei penale în instanță

deja a achitat prejudiciul în valoare de o 5 700 lei, din care 18500 lei

constituie prejudiciul material, iar 17200 prejudiciul moral. După

7

pronunțarea sentinței, la 14.12.2018 a achitat diferența prejudiciului moral în

valoare de 7109,19 lei stabilit de către prima instanță prin sentință;

- instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea părții apărării

privind aplicarea în privința lui Pelin Lilia a prevederilor Legii nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, și încetarea procesului penal

în privința inculpatei. Motivele pe care le-a invocat Colegiul penal al Curții de

Apel Bălți, precum că inculpata Pelin Lilia nu întrunește condițiile necesare

pentru încetarea procesului penal în baza prevederilor Legii nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în situația când prejudicial material și moral a

fost determinat corect de primă instanță reieșind din legătură de cauzalitate

dintre bonurile de plată anexate la cererea de chemare în judecată și

prejudiciul material cauzat prin infracțiune;

- la 01.03.2019 a intrat în vigoare noul Cod Civil al R. Moldova

Republicat, astfel instanța de apel la examinarea acțiunii civile să o întemeieze

potrivit normelor Codului Civil în vigoare la momentul înaintării acesteia.

Consideră că instanța de apel nu a determinat corect raporturile juridice

existente și norma juridică care urmează a fi aplicată;

- suma de 100 000 lei în calitate de prejudiciu moral, este prea mare. La

aprecierea întinderii prejudiciului moral urmează a fi luat în vedere faptul că

în martie 2014 partea vătămată a suferit un alt accident care a dus la

refracturarea piciorului. Anume acest fapt a condiționat derularea îndelungată

a tuturor procedurilor la caz. Dar, această situație urmează a fi apreciată de

instanța de recurs, iar inculpata nu poartă nici o vină pentru refracturare și nu

poate fi supusă nelimitat la achitarea unor sume către partea vătămată.

declarate de către, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide

asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat de către partea vătămată

Iliuța Cătălin, Colegiul penal atestă că acest recurent nu a invocat expres nici

8

unul din temeiurile de drept pentru declararea recursului prevăzute la

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, în esență criticile înaintate

referindu-se la dezacordul cu soluționarea acțiunii civile de către instanța de

apel, recurentul opinând că valoarea prejudiciului material și moral a fost

eronat stabilit de către instanță, fiind necesară majorarea acestuia conform

acțiunii civile înaintate și anume cu dispunerea încasării din contul inculpatei

în beneficiul părții vătămate a sumei de 218752 lei cu titlu de prejudiciul

material și a sumei de 500000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Totodată, din conținutul recursului declarat de către partea apărării,

Colegiul penal atestă că în calitate de temeiuri pentru recurs au fost invocate

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 13) Cod de procedură penală, în

susținerea acestor temeiuri recurentul, în esență invocând că instanța de apel

eronat a stabilit mărimea compensației pentru repararea prejudiciului

material și moral, iar prima instanță corect a soluționat această latură,

inculpata achitând integral suma stabilită prin sentință, astfel, în privința

inculpatei urmând a fi aplicată Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, cu încetarea procesului penal.

Analizând decizia atacată în raport cu materialele cauzei, motivele și

temeiurile invocate în recursuri, Colegiul penal a stabilit că erorile invocate de

către recurenți nu și-au găsit confirmarea, dat fiind faptul, că instanța de apel

la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417

alin. (8) Cod de procedură penală, decizia emisă cuprinzând atât expunerea

instanței asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, precum și

expunerea motivelor pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de

drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Tot aici, Colegiul penal ține să menționeze, că motivarea unei hotărâri

reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care

nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât

timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere

probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Instanța de recurs menționează că recursurile declarate nu cuprind

argumente întemeiate în vederea susținerii solicitărilor înaintate și

temeiurilor invocate, în esență alegațiile părților constituind un dezacord cu

aprecierile instanței de apel asupra probelor ce se referă la constatarea

prejudiciului material și aprecierea mărimii compensației prejudiciului moral.

9

Potrivit art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, o dată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în

parte, ori o respinge.

Cu referire la cuantumul prejudiciului material, stabilit de către instanța

de apel la suma de 67.661 lei, Colegiul penal a stabilit că inițial în acțiunea

civilă înaintată se solicita încasarea din contul inculpatei a prejudiciului

material în suma de 246752 lei, fiind anexate cecuri și bonuri de plată.

Ulterior, reprezentantul legal al părții vătămate, Iliuța Corina a înaintat

o altă cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat încasarea din contul

inculpatei, a prejudiciului material în sumă de 218752 lei, susținând că deja ia

fost achitată suma de 28000 lei cu titlu de prejudiciu material. În cererea dată,

Iliuța Corina a specificat, că prejudiciul material cauzat constă din cheltuieli

pentru motocicleta distrusă în sumă de 10200 lei, hainele distruse - 1300 lei,

transportul la spital - 200 lei, și cheltuieli legate de tratamentul medical al

părții vătămate, alimentație, transport, conform cecurilor, în sumă totală de

67.661 lei.

La acest capitol, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a

conchis asupra admiterii parțiale a acțiunii civile înaintate de partea vătămată,

a sumelor care au fost demonstrate prin înscrisurile anexate, cecuri și bonuri

de plată prezentate de partea vătămată în ședința instanței de apel în original,

iar în rest instanța de apel corect a respins acțiunea civilă, or, bonurile de

plată anexate la materialele cauzei nu fac dovada certă a cheltuielilor

efectuate de partea vătămată în sumă de 151.091 lei indicată în cea de-a doua

cerere de chemare în judecată, întitulată „alte cheltuieli”. Astfel, cheltuielile în

sumă de 151.091 lei nu au fost probate ca fiind datorate anume tratamentului

și reabilitării părții vătămate în rezultatul comiterii accidentului rutier, or, nu

pot fi compensate acele cheltuieli în calitate de prejudiciu material, bonuri de

plată care vădit nu se referă la caz.

Cu referire la prejudiciul moral stabilit de către instanța de apel în sumă

de 100.000 lei, Colegiul penal opozant criticilor recurenților, menționează că

acest tip de prejudiciu nu este supus unor criterii legale prestabilite, ci

determinarea lui în concret este lăsată la libera apreciere doar a instanței de

judecată. Totodată se reține că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor

echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii și anume:

consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța

valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și

intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămări, măsura în care i-

a fost afectată situația familială, profesională și socială, precum și situația

socială și materială a persoanei recunoscute vinovate, având în vedere că,

prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și

echitabilă a prejudiciului moral suferit și nu îmbogățirea fără justă cauză.

În cuantificarea prejudiciului moral aceste condiții sunt subordonate

condiției aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă corespunzătoare

10

prejudiciului real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire

fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de

proporționalitate cu atingerea adusă persoanei vătămate, având în vedere

totodată gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea

atingerii adusă acestora. În situația daunelor morale, datorită naturii lor

nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă,

întinderea despăgubirilor realizându-se prin apreciere raportată la

elementele de fapt prin prisma principiului echității.

Potrivit art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, la evaluarea

cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de

judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement

sau estetic, suferințele psihice provocate, etc.

Totodată, Colegiul consideră că urmează a fi menționat faptul că potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr.82”D” din 30.06.2014, lui

Iliuța Cătălin, ce la data comiterii accidentului avea vârsta de 14 ani, i-au fost

cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru viață.

Astfel, Colegiul penal conchide că suma de 100.000 lei, stabilită de către

instanța de apel în calitate de prejudiciu moral, este în acord cu

circumstanțele cauzei, forma vinovăției inculpatei, atitudinea acesteia asupra

faptei comise, respectându-se un raport rezonabil de proporționalitate și

echitate între fapta comisă și mărimea compensației morale stabilite.

Cu referire la solicitarea părții apărării privind aplicarea în privința

inculpatei Pelin Lilia a prevederilor Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, și încetarea procesului penal, Colegiul penal atestă că

respectiva solicitare a fost deja examinată de către instanța de apel, care sa

expus corect și întemeiat că inculpata Pelin Lilia nu întrunește condițiile

necesare pentru aplicarea amnistiei, întrucât potrivit prevederilor art. 10

alin. (1) al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

„Prevederile art. 1—9 nu se aplică persoanei: k) învinuite, inculpate sau

condamnate care nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea

pentru care este urmărită sau, după caz, a fost condamnată”.

În cazul examinat, instanța de apel corect a stabilit că inculpata

Pelin Lilia nu a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate Iliuța Cătălin,

ultimul având pretenții de ordin material și moral față de inculpată.

Prin urmare, instanța de recurs în virtutea corectitudinii și temeiniciei

motivării expuse de către instanța de apel, pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

11

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Așadar, Colegiul penal apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele

recurenților referitor la existența erorilor de drept prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 13) Cod de procedură penală.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursurilor

declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către partea

vătămată Iliuța Cătălin și de către avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatei

Pelin Lilia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

21 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Pelin Lilia XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

12