1ra-34/2020 — art.264 alin.3 lit.a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 alin.3 lit.a CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-34/2020 — art.264 alin.3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-34/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
28 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Vladimir Timofti,
Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,
a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019, în cauza penală
privind-o pe
Liubii Irina xxxx, născută la xxxx, originară și
domiciliată în xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 18.04.2017–31.10.2018;
Instanța de apel: 21.11.2018 – 20.03.2019;
Instanța de recurs: 30.05.2019 – 28.01.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 31 octombrie 2018, Liubii
Irina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.264 alin.(3) lit. a) Cod
penal, la 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani.
În temeiul art.90 Cod penal pedeapsa închisorii stabilită a fost suspendată
condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.
S-a dispus încasarea de la Liubii Irina în beneficiul părții vătămate Grecica
Sergiu prejudiciul material în sumă de 24 856 lei, prejudiciul moral în sumă de 50
000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 3 000 lei.
Solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost
respinsă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Liubii Irina Igor la
19.06.2016, aproximativ la ora 04:15, conducând automobilul de model „xxxx„ cu
n/î xxxx și deplasându-se pe partea carosabilă a str. Decebal, din direcția cartierul
1
„Centru" spre cartierul „Dacia" din mun. Bălți, în apropiere de intersecție cu str.
Darvin, vizavi de casa nr.xxxx, dând dovadă de sine încredere exagerată și nefiind
atentă la trafic, grav a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere RM, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009 (în vigoare din 13.07.2009) și anume
pct.45. 1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de
viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea
psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care
i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; d) situația rutieră 2) în cazul în care în
limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să
reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului
- în rezultatul cărui fapt nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului dat și cu partea
din față, pe dreapta a automobilului dat, a tamponat pietonul Grecica Stanislav xxxx
., care traversa partea carosabilă a str. Decebal, de la stânga la dreapta, după direcția
de deplasare a automobilului dat, în urma căruia pietonului Grecica Stanislav,
conform raportului de expertiză EML nr.342 D din 28.08.2016, i-au fost cauzate
leziuni corporale grave, periculoase pentru viață.
Împotriva sentinței au declarat apeluri:
3.1 Procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei
noi hotărâri, prin care să fie încasate de la inculpata Liubii Irina cheltuielile de
judecată în sumă de 2 134 lei în beneficiul statului, argumentând următoarele:
- instanța de fond contrar prevederilor art.art.227-229 Cod procedură penală a
respins solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpată a cheltuielilor
judiciare în beneficiul statului;
- odată ce instanța a recunoscut-o vinovată pe Liubii Irina de săvârșirea
accidentului rutier, din contul acesteia urmau a fi încasate și cheltuielile judiciare în
sumă de 3 134 lei;
3.2 Avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatei, care a solicitat casarea
sentinței adoptate, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata Liubii Irina să
fie achitată.
În motivarea apelului apărătorul a invocat următoarele argumente:
- sentința a fost bazată doar pe presupuneri contrar prevederilor art.389 Cod de
procedură penală, or, vinovăția inculpatei nu a fost confirmată prin probe veridice și
incontestabile;
- instanța a ignorat argumentele apărării și nu s-a pronunțat asupra acestora;
- din analiza tuturor probelor cercetate rezultă că în acțiunile inculpatei lipsesc
elementele constitutive ale infracțiunii incriminate;
- organul de urmărire penală nu a prezentat probe care ar confirma că inculpata
a încălcat anume prevederile pct.45 alin.(1) lit. a), b), d) și alin.(2) din Regulamentul
Circulației Rutiere;
- la baza sentinței de condamnare instanța de fond a pus concluziile raportul de
expertiză judiciară nr.1220 din 11.11.2016, însă nu a argumentat de ce prima
expertiză este mai prioritară decât a doua expertiză nr.1396 din 09.12.2016, or, din
2
concluziile acesteia rezultă că Liubii Irina nu a avut posibilitate tehnică de a evita
tamponarea;
- martorii audiați confirmă concluziile expertizei nr.1396 din 09.12.2016,
precum și declarațiile inculpatei, care a menționat că partea vătămată care era în stare
de ebrietate a traversat strada neregulamentar și a apărut brusc în fața automobilului;
- declarațiile părții vătămate precum că, a servit doar un pocal de bere și că nu
este vinovată de săvârșirea accidentului, urmau a fi apreciate critic, or, acesta nu a
putut explica faptul care era necesitatea să traverseze carosabilul în loc nepermis,
dacă la distanță de câțiva metri era amplasată trecerea pentru pietoni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019,
apelul acuzatorului de stat a fost respins ca nefondat.
Apelul declarat de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatei a fost
admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care Liubii Irina a fost achitată de sub învinuirea adusă în baza
art.264 alin. (3) lit. a) Cod penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii.
4.1. În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a constatat că
instanța de fond pripit a conchis că acțiunile inculpatei întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunii incriminate, or, în speță nu a fost făcută o analiză amplă
a probelor, nefiind constatată o legătură cauzală între acțiunile inculpatei Liubii Irina
și urmările survenite în urma accidentului.
În continuare, Colegiul penal a relevat că nu poate susține soluția primei
instanțe privind condamnarea lui Liubii Irina, or, prima instanță urma să stabilească
faptul încălcării regulilor de circulație de către inculpată, în ce se exprimă aceste
încălcări și care prevederi ale Regulamentului circulației rutiere sau ale altor
reglementări relevante au fost încălcate, iar în situația în care acțiunile lui Liubii
Irina nu contravin nici unei reguli de securitate a circulației urma să pronunțe o
sentință de achitare, deoarece în situația data nici nu există legătură cauzală între
faptă și urmările prejudiciabile.
Instanța de apel a reținut că potrivit actului de învinuire lui Liubii Irina i s-a
incriminat încălcarea gravă a pct.45 alin.1) RCR conform căruia „Conducătorul
trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând
permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează
atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile
periculoase; d) situația rutieră alin. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar
obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar
să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.
La fel, instanța de apel a menționat că probele prezentate de acuzare confirmă
existența accidentului care a avut loc la data de 19.06.2016 ora 0415, implicarea
automobilului de model „xxxx” cu n/î xxxx condus de Liubii Irina, la fel urmările
prejudiciabile suportate de Grecica Stanislav sub formă de leziuni corporale grave,
periculoase pentru viață, însă acestea (informația 902 din 19.06.2016, despre
3
comunicarea faptului de accident, raportul de expertiză medico-legală nr.342 D din
15.082016), însă nu confirmă legătura cauzală, or, din probele menționate nu se
stabilește regulile de securitate încălcate de către Liubii Irina.
În argumentarea acestei concluzii instanța de apel a mai relevat că unicul punct
al Regulamentului circulației rutiere care este indicat în actul de învinuire precum
că a fost încălcat este pct.45 atât alin. 1) cât și alin.2), însă cerințele pct. 45 RCR nu
presupun în mod exclusiv că pentru orice accident rutier vinovăția revine
conducătorului auto, deoarece în cazul dat, de fapt accidentul rutier a avut loc din
cauza traversării neregulamentare a carosabilului de către partea vătămată.
Astfel, instanța de apel a reținut că în conținutul sentinței de condamnare au
fost descrise un șir de probe admise în susținerea actului de învinuire adus lui Liubii
Irina și anume: raportul de expertiză medico-legală nr.283 D din 08.07.2016, din
care rezultă că la cet. Grecica Stanislav s-a constatat: edem și excoriații frontal
dreapta, fractura os frontal pe dreapta, fractura închisă col chirurgical humerus drept
cu deplasare; raport de expertiză medico-legală nr.342D din 15.08.2016 din care
rezultă că la cet. Grecica Stanislav s-au constatat vătămări grave; proces verbal de
experiment la procedura de urmărire penală din 11.10.2016; raport de expertiză
judiciară nr.1220 din 11.11.2016, din care rezultă că la momentul apariției pietonului
în vizorul conducătorului automobilului de model „xxxx” cu n/î xxxx de la locul său
de lucru, ultimul avea posibilitate tehnică de a evita tamponarea pietonului prin
frânare, conducătorul automobilului de model „Ford Fiesta” trebuia să acționeze în
conformitate cu prevederile cerinței pct.45 alin.(2) RCR și trebuia să reducă viteza,
sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului iar neaplicarea
la timp a frânei de către conducătorul automobilului „xxxx” cu n/î xxxx se afla în
legătură cauzală cu accidentul rutier; raport de expertiză judiciară nr.1396 din
09.12.2016, conform căruia conducătorul automobilului de model „xxxx” cu n/î
xxxx, nu a avut posibilitate tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frânare,
însă aceste probe fără a fi apreciate multilateral de instanța de fond, au fost admise și
puse la baza sentinței de condamnare.
În acest context, instanța de apel a menționat că în cadrul urmăririi penale a fost
numită expertiza auto tehnică. Conform raportului de expertiză judiciară nr.1220 din
11.11.2016, expertul a indicat: „însă de soluționat întrebarea referitor
posibilității/imposibilității tehnice a conducătorului automobilului de a evita
tamponarea pietonului prin frânare în momentul real de apariție a obstacolului de
circulație, nu este posibil”. La data de 29.11.2016 organul de urmărire penală a numit
o expertiză auto tehnică suplimentară, una din întrebări adresate expertului era:
„dacă a avut posibilitate tehnică Liubii Irina conducând automobilul de model
„xxxx" ce se deplasa cu viteza de circa 50 km/oră să evite tamponarea pietonului
prin frânare ”. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.1396 din 09.12.2016,
inculpata Liubii Irina nu a avut posibilitate tehnică de a evita tamponarea (f.d.76).
Reieșind din cele menționate și ținând cont de prevederile pct. l al RCR care
indică, că regulamentul cuprinde normele ce determină circulația vehiculelor și
4
pietonilor pe drumurile publice ale RM, precum și pe teritoriile adiacente acestora.
Respectarea regulamentului va garanta tuturor participanților la trafic, protecția
mediului, ocrotirea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și
juridice, precum și apărarea proprietății acestora, instanța de apel a conchis că Liubii
Irina a respectat cu strictețe prevederile regulamentului, iar organul de urmărire
penală contrar acestor norme a apreciat drept obstacol pietonul Grecica Stanislav,
or, în situația dată, acesta deținea calitatea de pieton și urma să respecte normele
RCR și să traverseze strada în corespundere cu pct.115 RCR, deoarece anume
încălcarea acestor prevederi a dus la producerea accidentul din 19.06.2016 și nu
încălcările pct. 45 al RCR după cum indică organul de urmărire penală.
Colegiul penal a mai specificat că nu poate susține actul de învinuire și soluția
primei instanțe privind încălcarea pct.45 a RCR de către Liubii Irina în situația în
care Grecica Stanislav se afla în mișcare de a traversa strada, ori acesta nu stătea
nemișcat pe carosabil, pentru a fi apreciat drept un obstacol pentru Liubii Irina.
Pietonul Grecica Stanislav urma să fie apreciat de instanță drept un obstacol în
deplasarea automobilului condus de Liubii Irina doar în situația în care acesta se afla
nemișcat pe carosabil sau în situația deplasării pe carosabil în direcția automobilului
sau în sens opus acestui automobil pentru care putea fi aplicabil pct.45 RCR, dar nu
în situația în care acesta traversa carosabilul, circumstanțe ce exclud posibilitatea
conducătorului auto de a evita tamponarea în astfel de situații, fapt confirmat și prin
raportul de expertiză. În concluzie - între fapta lui Liubii Irina și urmările
prejudiciabile suportate de Grecica Stanislav nu există legătură cauzală, or, probele
cercetate nu stabilesc încălcarea regulilor de securitate a circulației de către aceasta.
La acest capitol, Colegiul a mai reținut că martorii audiați în cadrul ședinței de
judecată confirmă concluziile expertului, precum și declarațiile date de către
inculpată. Martorii și inculpata au invocat faptul că partea vătămată traversa strada
neregulamentar, era în stare de ebrietate și a apărut brusc în fața automobilului.
Tot aceste persoane au relatat instanței, că anume partea vătămată a sărit peste
automobil, fiind lovit anume cu fara din partea stângă, deci totul s-a petrecut foarte
repede. Se confirmă și faptul că partea vătămată Grecica Stanislav în seara cu pricina
a făcut abuz de băuturi alcoolice fiind în stare de ebrietate, fapt confirmat și prin fișa
bolnavului, în care sunt incluse concluziile medicilor.
În final, instanța de apel ținând cont de soluția de achitare adoptată a respins ca
nefondat apelul procurorului prin care s-a solicitat încasarea cheltuielilor judiciare.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul a contestat-o cu
recurs ordinar, invocând temeiul de drept prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței.
În argumentarea recursului s-au invocat următoarele motive:
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar
instanța a admis o eroare gravă de fapt;
- probele prezentate de acuzare în susținerea învinuirii au fost apreciate eronat
și contrar prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală;
5
- în cadrul judecării cauzei în instanțele de judecată s-a constatat cu certitudine
comiterea accidentului rutier de către Liubii Irina în rezultatul căruia Grecica
Stanislav a primit leziuni corporale grave, periculoase pentru viața sub forma de
traumatism craniu/cerebral închis manifestat prin echimoze și excoriați multiple a
scheletului facial, fractura înfundată osul frontal și orbital, sinus maxilar pe dreapta
cu deplasarea fragmentelor, zona de contuzie hemoragică în lobul frontal drept faza
acuta, hematom subdural minim jurul lobilor frontali în faza acuta, hemo sinusită pe
dreapta, fractura închisă a col chirurgical humerus drept cu deplasare;
- leziunile corporale descrise în raportul de expertiza medico-legală nr.342 D,
din 15.08.2016, au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, prezintă pericol pentru viața și în baza acestui criteriu se califica ca
vătămare gravă;
- potrivit raportului de expertiză nr.1220 din 11.11.2016, din punct de vedere
tehnic, conducătorul automobilului de model xxxx cu n/î xxxx, a avut posibilitatea
tehnică de a evita tamponarea automobilului prin frânare, iar neaplicarea frânei de
către conducătorul automobilului se află în legătură cauzala cu accidentul rutier.
Conducătorul automobilului de model xxxx trebuia să acționeze în conformitate cu
prevederile art.45 alin.2 RCR si trebuia să reducă viteza, sau chiar să oprească,
pentru a nu pune in pericol siguranța traficului rutier;
- deși suplimentar a fost efectuată o expertiza judiciară, iar conform raportului
de expertiză nr.1396 din 09.12.2016, din punct de vedere tehnic la momentul
declanșării obstacolului de circulație pentru conducătorul automobilului de model
Ford-Fiesta, ultimul nu avea posibilitate tehnică de a evita tamponarea pietonului
prin frânare, instanța de fond corect a apreciat raportului de expertiză nr.1220 din
11.11.2016, deoarece acesta se afla în coroborare și cu celelalte probe administrate
legal în cadrul urmăririi penale și ulterior cercetate în instanța de judecata și anume:
- declarațiile părții vătămate Grecica Stanislav și martorilor Scorpan Valeriu,
Tonciuc Serghei, Vlasenco Maxim și Gorenco Marius;
- la fel, vinovăția lui Liubii Irina a fost confirmata și prin probele scrise: f.d.10
informația 902 din 10.06.2016 din care rezultă că pe str. Decebal a avut loc un
accident rutier; f.d.12 proces - verbal de cercetare la fata locului din 10.06.2016 cu
anexă foto-tabel și schița accidentului rutier; f.d.47 raport de expertiză medico-
legală nr-283 D din 08.07.2016 din care rezultă că la cet. Grecica Stanislav s-a
constatat leziuni corporale; f.d.49 raport de expertiză medico-legală nr-342D din
15.08.2016, din care rezultă că la cet. Grecica Stanislav s-a constatat vătămări
corporale grave periculoase pentru viața; f.d.51 proces-verbal de experiment la
procedura de urmărire penală din 11.10.2016; f.d.64 raport de expertiză judiciară
nr.1220 din 11.11.2016;
- concluzia instanței de apel despre lipsa legăturii cauzale între fapta lui Liubii
Irina și urmările prejudiciabile suportate de Grecica Stanislav este pripită, or, toate
probele prezentate de acuzare demonstrează contrariul;
6
- instanța de apel nu a clarificat obiectiv aprecierea circumstanțelor și
mijloacelor probatorii care au stat la baza învinuirii, pronunțând o decizie ilegală.
Judecând recursul ordinar declarat de procuror, în raport cu actele cauzei,
Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins ca
inadmisibil, din următoarele considerente de fapt și de drept.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul
instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate.
Colegiul penal lărgit consideră nefondate alegațiile acuzatorului de stat sub
aspectul temeiului de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură
penală, deoarece nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind
faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414
alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând
motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, potrivit
normelor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de
apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței
de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Din materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit constată că Liubii Irina a
fost pusă sub învinuire în baza art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, adică încălcarea
regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității
corporale și a sănătății, prima instanță a pronunțat o sentința de condamnarea în
privința lui Liubii Irina, ulterior de către instanța de apel, sentința nominalizată a fost
casată, fiind adoptată o soluție de achitare în privința lui Liubii Irina de sub
învinuirea imputată.
Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de apel
legal și întemeiat a dispus casarea sentinței primei instanței și just a reținut că soluția
primei instanțe nu poate fi susținută, or, în acțiunile lui Liubii Irina lipsesc
elementele infracțiunii prevăzute la art.264 al.(3) lit. a) Cod penal al RM.
Colegiul lărgit menționează că, temeiurile invocate de către recurent privind
dezacordul său cu aprecierea probelor de către instanța de apel, precum și
7
argumentele acestuia, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în
instanța de apel și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în
hotărârea pronunțată.
Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se
mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând
cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au
motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau
infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept
de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua
motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle
c.Finlandei).
Astfel, alegațiile procurorului, precum că probele prezentate de acuzare în
susținerea învinuirii au fost apreciate eronat și contrar prevederilor art.100 alin.(4)
Cod de procedură penală de către instanța de apel, instanța de recurs le va aprecia ca
fiind neîntemeiate și atrage atenția că, potrivit art.99 alin.(1) în procesul penal,
probatoriul constă în invocarea de probe și propunerea de probe, admiterea și
administrarea lor în scopul constatării circumstanțelor care au importantă pentru
cauză, iar art.100 alin.(4) prevede că toate probele administrate în cauza penală vor
fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în
analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi
probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile
prezentului cod, prin procedee probatorii respective.
În contextul dat, Colegiul lărgit reține că prevederile enunțate supra au fost
respectate de către instanța de apel, astfel că, prin prisma art.101 Cod de procedură
penală, fiecare probă a fost apreciată din punct de vedere al pertinentei, concludentei,
utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al
coroborării lor, instanța de apel a pus la baza soluției numai acele probe la a căror
cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și au motivat admisibilitatea sau
inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel corect a
reținut faptul că probele prezentate de acuzare și acceptate de prima instanță în
sensul menținerii actului de învinuire și care nu au fost puse la îndoială de instanța
de apel, au confirmat faptul accidentului rutier, implicarea automobilului de model
„xxxx” cu n/î xxxx, condus de Liubii Irina în accidentul rutier și la fel urmările
prejudiciabile ale accidentului sub formă de vătămare gravă a integrității corporale
periculoase pentru viață a pietonului Grecica Stanislav, însă nu au confirmat legătura
cauzală între acțiunile lui Liubii Irina și urmările survenite în urma accidentului
rutier produs, precum și nici regulile de securitate încălcate de către Liubii Irina.
Prin actul de învinuire, inculpatei îi este incriminată încălcarea pct.45
Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin HG nr.357 din 13.05.2009 1)
Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză
stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce
8
influențează atentai și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să
prevadă situațiile periculoase; d) situația rutieră 2) în cazul în care în limita
vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă
viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.
În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că cerințele pct.45 RCR nu
presupun în mod exclusiv că pentru orice accident rutier vinovăția revine
conducătorului auto, or, pot avea loc accidente și din cauza traversării
neregulamentare a carosabilului de către pietoni.
Colegiul penal lărgit apreciază critic și rupte din context, afirmațiile
procurorului precum că potrivit concluziilor raportului de expertiză nr.1220 din
11.11.2016, din punct de vedere tehnic, conducătorul automobilului de model xxxx
cu n/î xxxx a avut posibilitatea tehnică de a evita tamponarea automobilului prin
frânare, iar neaplicarea frânei de către conducătorul automobilului dat se afla în
legătură cauzala cu accidentul rutier dat, or, potrivit concluziilor aceluiași raport de
expertiză nr.1220 din 11.11.2016, expertul a menționat că „ … obstacolul real de
circulație pentru conducătorul automobilului de model xxxx cu n/î xxxx, pietonul a
creat în momentul reînnoirii deplasării sale în fugă după oprirea sa temporară pe
carosabil. Însă de soluționat întrebarea referitor posibilității/imposibilității tehnice
a conducătorului automobilului de a evita tamponarea pietonului prin frânare în
momentul real de apariție a obstacolului de circulație, nu este posibil deoarece în
baza materialelor prezentate la expertiză nu este posibil de calculat în cât timp
pietonul a parcurs distanța din momentul real de apariție a obstacolului de
circulație până la momentul tamponării ” (f.d.64 - 64).
Mai mult de atât, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, potrivit expertizei
judiciare nr.1396 din 09.12.2016, efectuată suplimentar, s-a confirmat că inculpata
Liubii Irina nu a avut posibilitate tehnică de a evita tamponarea (f.d.76-79).
Sub aspectul celor constatate supra, Colegiul penal lărgit consideră că instanța
de apel corect a conchis că Liubii Irina a respectat cu strictețe prevederile
regulamentului, iar organul de urmărire penală contrar acestor norme a apreciat drept
obstacol pietonul Grecica Stanislav, or, în situația dată acesta deținea calitatea de
pieton și urma să respecte normele Regulamentului circulației rutiere și să traverseze
strada în corespundere cu pct.115 RCR.
Mai mult, ținând cont de concluziile raportului de expertiză judiciară nr.1396
din 09.12.2016, pietonul Grecica Stanislav putea fi apreciat drept un obstacol în
deplasarea automobilului condus de Liubii Irina, doar în situația în care acesta se
afla nemișcat pe carosabil sau în situația deplasării pe carosabil în direcția
automobilului sau în sens opus acestui automobil pentru care putea fi aplicabil pct.45
RCR, dar nu în situația în care acesta traversa carosabilul în circumstanțe ce exclud
posibilitatea conducătorului auto de a evita tamponarea în astfel de situații, fapt
confirmat și prin raportul de expertiză judiciară.
Colegiul penal lărgit subliniază că, martorii audiați în cadrul ședinței de
judecată au confirmat concluziile expertului, precum și declarațiile date de către
9
inculpată. Martorii și inculpata au invocat faptul că partea vătămată traversa strada
neregulamentar, era în stare de ebrietate și a apărut brusc în fața automobilului. Tot
aceste persoane au relatat că, anume partea vătămată a sărit peste automobil, fiind
lovit anume cu fara din partea stângă, deci totul s-a petrecut foarte repede. S-a
confirmat și faptul că partea vătămată Grecica Stanislav în seara cu pricina făcuse
abuz de băuturi alcoolice, fiind in stare de ebrietate, fapt confirmat declarațiile
martorilor, inculpatei Liubii Irina, precum și prin probele scrise și anume fișa
bolnavului în care sunt înscrise concluziile medicilor.
Colegiul penal lărgit conchide că probele prezentate de acuzare și cercetate în
prima instanță, ulterior verificate și în instanța de apel, nu stabilesc încălcarea
regulilor de securitate a circulației incriminate lui Liubii Irina și denotă cert faptul
lipsei legăturii cauzale între fapta lui Liubii Irina și urmările prejudiciabile suportate
de Grecica Stanislav.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că argumentele invocate
de către acuzare sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, deoarece instanța de apel
și-a motivat în deplină măsură soluția adoptată de către acestea în sensul achitării lui
Liubii Irina de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)
lit. a) Cod penal, constatând cu certitudine, prin analiza obiectivă a cumulului de
probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,
că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii imputate.
În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în
speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a
instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-
a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia.
Respectiv, în atare situație, Colegiul penal lărgit, reieșind din practica sa
constantă, va respinge, ca nefondate, alegațiile procurorului, reiterând faptul că
invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de către instanța de
apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora
și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.
Colegiul penal lărgit găsește vădit nefondată invocarea procurorului, precum
că instanța de apel nu a respectat cerințele art.414 alin.(5) Cod de procedură penală,
care obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, având
în vedere că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și
lucrărilor dosarului care nu presupune în mod obligatoriu expunerea amănunțită
asupra tuturor elementelor de fapt menționate de părți, atâta timp cât sunt valorificate
toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate
componentele obligatorii ale unei hotărâri motivate.
În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică, așa cum rezultă
din textul deciziei atacate, că instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în
conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală și în
hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.
10
Reieșind din considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă că
instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erorile de drept
invocate în recurs de către recurent, care ar genera casarea deciziei adoptate în sensul
invocat, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019, în cauză penală privind-o pe Liubii
Irina xxxx, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 27 februarie 2020.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Nadejda Toma
Elena Cobzac
Victor Boico
11