1ra-1606/2020 — art.192-1 alin. 2 lit. c CP

1ra-1606/2020 — art.192-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1606/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

de către partea vătămată Burduja Serghei împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2020, în cauza penală în

privința lui

Banari Cătălin xxxxxx, născut la

xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: de la 31.07.2018 pînă la 07.05.2019;

Instanța de apel: de la 30.05.2019 pînă la 18.02.2020;

Instanța de recurs: de la 24.06.2020 pînă la 02.12.2020;

A C O N S T A T A T :

2019, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală, Banari Cătălin a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 1921 alin. (2) lit. c) Cod penal și

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei în privința lui

Banari Cătălin a fost suspendată condiționat cu un termen de probă de 1

an.

Acțiunea civilă înaintată de Burduja Serghei a fost admisă parțial, s-a

încasat de la Banari Cătălin și Banari Liliana în mod solidar în beneficiul lui

Burduja Sergiu prejudiciul material în sumă de 9950 lei.

Banari Cătălin la data de 11 iunie 2018, ora exactă de către organul de

urmărire penală nu a fost stabilită, cu scopul răpirii mijlocului de transport

de model VW Passat, cu nr. de înmatriculare xxxxxxxx, care aparține lui

Burduja Sergiu, a pătruns în garajul ultimului situată în satul Carahasani,

r-nul xxxxx, de unde, fără scop de însușire, a răpit mijlocul de transport sus

1

menționat, pe care o perioadă de câteva ore la condus, după care l-a adus

înapoi și l-a plasat în garaj.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Banari

Cătălin a comis infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin.(2), lit. c) Cod penal,

individualizată prin „răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire,

săvârșită prin pătrundere în garaj”.

3.1 Procurorul în Procuratura raionului Ștefan Vodă, Trofimov

Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Banari

Cătălin recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 1921

alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare de 1 an și 8 luni.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii să fie suspendată

condiționat pe un termen de probă de 1 an.

În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că

- deși prima instanță la aplicarea pedepsei deși a indicat circumstanțe

atenuante săvârșirea infracțiunii de către un minor, aceasta nu a făcut

trimitere la prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal;

3.2 Partea vătămată Burduja Serghei prin care a solicitat repunerea în

termen, casarea sentinței, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță în alt complet de judecată, or admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea apelului partea vătămată Burduja Serghei a invocat că:

- judecătorul care a examinat cauza în prima instanță urma să-și

declare abținere dat fiind faptul că se află în relații de rudenie cu inculpatul

Banari Cătălin;

- referitor la acțiunea civilă prima instanță nu a dat apreciere în

totalitate certificatelor prezentate de către subsemnat în calitate de partea

vătămată.

februarie 2020 a fost respins ca fiind depus peste termen apelul declarat de

partea vătămată și admis din alte motive apelul declarat de procuror,

casată parțial sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei și

pronunțată în acest sens o nouă hotărâre, potrivit ordinii stabilite pentru

prima instanță, prin care lui Banari Cătălin recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu

aplicare art. 70, 79 Cod penal, a-i stabili o pedeapsă de 3 luni închisoare, cu

executare în centre de detenție pentru minori și tineri. Conform art. 90 alin.

(1) Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o

2

perioadă de probațiune 1 an.

În rest au fost menținute celelalte dispoziții al sentinței.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță a îndeplinit strict

cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, opțiunea

primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a

fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele

imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia

că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea

reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

La caz, instanța de apel a constatat, că prima instanță a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de

urmărire penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului Banari Cătălin în baza art. 1921

alin.(2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe a fost contestată

de către procuror în partea stabilirii pedepsei penale, însă ce ține de

încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a fost atacată.

Potrivit apelului înaintat, procurorul a invocat ca temei de casare a

sentinței faptul că, prima instanță incorect a individualizat aplicarea

pedepsei, pedeapsa numită inculpatului fiind una prea aspră, nu s-a făcut

trimitere la art. 70 alin. (3) Cod penal.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în apel, instanța

de apel a constatat că, motivul invocat și-a găsit confirmare la judecarea

apelului declarat, fiind atestate temeiuri de implicare a instanței de apel în

sensul casării hotărârii contestate în partea individualizării și stabilirii

pedepsei deoarece, or la stabilirea pedepsei instanța de fond nu a ținut cont

de minoratul inculpatului la momentul comiterii infracțiunii, fiind o

circumstanță excepțională.

Analizând sentința contestată, instanța de apel a reținut că, la

stabilirea pedepsei inculpatului Banari Cătălin, prima instanță nu a

soluționat corect chestiunea privind aplicarea prevederilor art. 79 alin. (3)

Cod penal, sub aspectul că, minoratul este o circumstanță excepțională

importantă și evidentă, ce se regăsește în speța dată.

Astfel, s-a indicat că din materialele dosarului rezultă că, Banari

Cătălin la momentul comiterii infracțiunilor incriminate, era minor, iar prin

3

prisma prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, minoratul reprezintă o

circumstanță excepțională a cauzei, care trebuie luată în considerare în

mod obligatoriu, la aplicarea pedepsei penale.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a aplicat inculpatului o

măsură de pedeapsă incomensurabilă cu persoana inculpatului, motiv

pentru care în partea respectivă a sentinței atacate, s-a impus de a

interveni, în sensul aplicării prevederilor art.70, art. 79 Cod penal, sub

aspectul aplicării unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege.

Cu referire la apelul declarat de partea vătămată Burduja Serghei,

instanța de apel a menționat că, partea vătămată Burduja Serghei a primit

copia sentinței la data de 07.05.2019, contra semnătura conform recipisei

anexate a dosar (f.d. 95).

Instanța de apel a constatat că apelul declarat de partea vătămată

Burduja Serghei, nu poate fi repus în termen, întrucât nu au fost elucidate

motivele întemeiate exhaustiv prevăzute de legiuitor la art. 403 Cod

procedură penală.

vătămată Burduja Serghei, prin care invocând incidența pct. 6), 8) a

dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței

primei instanțe și a deciziei instanței de apel, dispunerea rejudecării cauzei

în prima instanță, s-au admiterea cerințelor în latura civilă, cu dispunerea

încasării de la inculpat a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în

mărime de 28950 lei.

5.1 În susținerea recursului partea vătămată Burduja Serghei a invocat că:

- instanța de apel nu a constatat si elucidat pe deplin circumstanțele

care au importanta pentru soluționarea cauzei;

- de către organul de urmărire penală și de către procurorul nu i-au

fost explicate drepturile și obligațiile și nu i-a fost acordat și nu a beneficiat

de avocat ales sau garantat de stat și nici nu i-a fost comunicat că poate

beneficia de acest drept;

- i-a fost explicat de către procuror că îi va apară drepturile sale de a-

și recupera prejudiciul cauzat de către inculpatul Banari Cătălin;

- consideră că eroarea comisă de către organul de urmărire penală

urma să fie corectat de către prima instanță și să i se explice și să-i acorde

un avocat;

- instanța de judecată nu i-a explicat care sunt temeiurile de recuzare

și nici drepturile procesuale în parte nu i-au fost explicate în ședința de

judecată;

4

- fiind un cetățean simplu de la sat nici nu cunoștea ce ar însemna

cuvântul “recuzare” și nici la ce etapă în cadrul examinării cauzei este

posibil de a fi invocat;

- drepturile de care beneficiază în calitate de parte vătămată, nu lea

documentat și i-au fost explicate de către un avocat ales, când dosarul

penal se afla pe rol în examinare la Curtea de Apel Chișinău, iar în

consecință a înțeles ca de fapt toate drepturile sale prevăzute de Constituția

Republicii Moldova, Codul de procedură penală și Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertății Fundamentale i- au fost

inculcate;

- consideră că judecătorul xxxxxx în temeiul art.34 alin.(1) Cod de

procedură penală în cazul în care există circumstanțe prevăzute la art.33,

judecătorul este obligat să facă declarație de abținere de la judecarea

cauzei, deoarece acesta este în grad de rudenie cu inculpatul Banari

Cătălin;

- mama inculpatului pe nume: Liliana Banari trăiește cu Medrigan

Iurii (au și un copil împreună). Medrigan Serghei este unchiul lui Medrigan

Iurie. Medrigan Serghei este căsătorit cu Iulia care este - sora judecătorului

Nașco Ion;

- din motiv că judecătorul nu și-a luat abținere de la judecarea cauzei

și la momentul examinării cauzei, nu a beneficiat de asistență juridică-

avocat, iar din partea procurorului nu a beneficiat de o asistență/protecție

adecvată-competentă, în consecință nu s-a pus în discuție gradul de

rudenie dintre inculpat și judecător;

- după pronunțarea soluției de către prima instanță, procurorul

expunându-și dezacordul verbal față de sentința pronunțată l-a asigurat că

va înainta apel la Curtea de Apel Chișinău prin care v-a solicita o pedeapsa

mai mare și admiterea prejudiciului material cauzat lui care a fost solicitat

în ședința de judecată. Ulterior a primit prin postă citație la ședința de

judecata pentru Curtea de Apel Chișinău unde a și luat cunoștință cu

apelul procurorului;

- prin apelul înaintat, procurorul motivează schimbarea pedepsei mai

aspre dar de fapt solicită aplicarea art. 90 Cod penal;

- cererea de apel care a considerat-o și a fost asigurat de acuzatorul de

stat ca o va înainta în interesele sale și în interesele justiției de a fi pedepsit

inculpatul, de fapt și de drept a fost declarat în favoarea inculpatului ceia

ce contribuie la dezvoltarea în rândul cetățenilor a sentimentului că pot

beneficia de o protecție din partea reprezentantului-statului și curma

5

încrederea infractorilor în faptul, că nu vor fi pedepsiți dur;

- nu este de acord cu motivele invocate în decizia Curții de Apel

Chișinău precum ca nu a solicitat repunerea în termen, nu corespunde

realității deoarece a solicitat la pct.2 din cererea de apel - repunerea în

termen, iar în motivarea apelului a specificat și motivele de ce a fost omis

termenul de declarare a apelului;

- în calitate de parte vătămată consideră neîntemeiată poziția

instanțelor de judecată de a-i respinge pretenția de încasare a sumei de

19000 lei confirmată prin certificatul nr. 165 din 27.03.2019(f.d.79).

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat nu îndeplinește cerințele de

conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

În acest sens, Colegiul penal subliniază că un apel declarat peste

termen nu poate fi considerat un apel nedeclarat, astfel încât părții care n-a

utilizat apelul în termenul prevăzut de art. 402 Cod de procedură penală,

nu i se poate îngrădi dreptul de a declara recurs împotriva deciziei

instanței de apel cu privire la soluția de respingere a apelului ca fiind

declarat peste termen. Dacă însă, critică decizia, indicând alte temeiuri,

recursul este inadmisibil din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Astfel, Colegiul penal notează că conform deciziei instanței de apel,

apelul declarat de partea vătămată Burduja Sergiu a fost respins ca fiind

depus peste termen (f.d. 195) fiind admis apelul declarat de procuror și

casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei, iar din textul recursului

declarat de către inculpat rezultă că acesta nu solicită repunerea în termen

a cererii de apel, și nu critică decizia instanței de apel privind respingerea

apelului ca fiind depus peste termen, manifestându-și însă dezacordul cu

compatibilitatea judecătorului din prima instanță de a participa la

judecarea prezentei cauze, precum și dezacordul cu soluția primei instanțe

în partea pedepsei și în latura civilă a cauzei.

Subsidiar la cele menționate, Colegiul penal reține că instanța de apel,

6

corect a motivat soluția de respingere a apelului declarat ca fiind depus

peste termen, ținând cont în deplină măsură de prevederile art. 402-404

Cod de procedură penală, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin, luând în considerare și faptul că verificând hotărârea atacată în

raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri

de casare a hotărârii atacate nu s-au identificat.

Mai mult, Colegiul penal notează că, o astfel de soluție este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului/recursului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac,

a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod,

principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03

aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînoirea acestui termen

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul penal mai invocă că decizia instanței de apel

corespunde și cu jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată în cauza

Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în care

Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp

considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la

motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai

devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în

consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor

juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că recursul declarat de partea

vătămată Burduja Sergiu nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute

de art. 430 Cod de procedură penală, or acesta nu critică soluția instanței de

apel în privința respingerii apelului ca fiind declarat peste termen.

către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat de

7

partea vătămată Burduja Sergiu este inadmisibil, din motiv că nu

îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către partea vătămată

Burduja Sergiu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Banari

Cătălin xxxxxx, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut

prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

8