1ra-1326/19 — art. 151 al. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1326/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19

septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Carîi Nicolae XXX, născut la XXX,

originar din XXX, domiciliat în XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Carîi Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a respins solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare suportate.

Prin sentință s-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Carîi

Nicolae la 25 iulie 2017 aproximativ la ora 22:30, aflându-se într-o clădire părăsită

amplasată pe str. XXX, în urma unui conflict brusc apărut din motivul neîntoarcerii

unei datorii de către cet. XXX, i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în regiunea

hemitoracelui stâng, în rezultatul cărui fapt cet. XXX i-a fost cauzat conform

raportului de expertiză judiciară nr. 139 din 05.10.2017, o plagă tăiată-posterioară,

latero-medial, din jos în sus, cu lungimea de 2 cm, iar al canalului până la 7-9 cm,

care este periculos pentru viață.

1

Acțiunile inculpatului Carîi Nicolae fiind încadrate în baza art. 151 alin. (1)

Cod penal - „ vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății,

care este periculoasă pentru viață”.

către:

2.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Pavslovschi

Octavian, care a solicitat, admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Carîi Nicolae să fie obligat să achite

cheltuielile judiciare. În susținerea apelului, procurorul a invocat că, la examinarea

solicitării cu privire la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare nu

s-a dat deplină eficiență prevederilor art. 227 - 229 Cod de procedură penală.

2018, s-a respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, este corectă concluzia

primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte

între elementele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpatul Carîi Nicolae și semnele

componenței de infracțiune prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal.

Analizând apelul procurorului prin temeiul invocat în cererea de apel, instanța

de apel a ajuns la concluzia că acesta nu și-a găsit confirmarea la judecarea apelului

declarat, lipsind temeiurile de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii

contestate.

La caz instanța de apel a remarcat faptul că ordonatorul expertizei judiciare

(biologică) nr. 292 din 29.08.2017, expertizei medico-legală nr. 2027/D din

25.09.2017, expertizei medico-legală (fizico-tehnică) nr. 139 din 05.10.2017 este

organul de urmărire penală, procurorul în baza ordonanțelor în baza art. 143 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, care au dispus efectuarea expertizelor judiciare în

mod obligatoriu, pentru constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii deoarece

prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Astfel instanța de apel a menționat faptul că, cheltuielile judiciare solicitate de

către acuzatorul de stat în sumă de 8360 lei, suportate pentru efectuarea expertizelor

menționate, reprezintă cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, or, normele

procesual penale nu prevăd încasarea din contul condamnatului a cheltuielilor

judiciare care constituie cheltuieli de expertiză obligatorie necesare organului de

urmărire penală pentru acumularea probatoriului în dosar, iar la caz, expertizele au

fost dispuse de către organul de urmărire penală.

procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, care a invocat

temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care a solicitat

2

casarea deciziei în partea soluționării cheltuielilor judiciare, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Invocând faptul că:

- de către instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la cheltuielile

judiciare nu s-a dat deplină eficiență prevederilor art. 227, 229 Cod de procedură

penală;

- instanța de apel nici nu a examinat posibilitatea achitării de către inculpat a

cheltuielilor judiciare chiar dacă procurorul a solicitat încasarea lor.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

criticând decizia instanței de apel anume în partea privind trecerea cheltuielilor

judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor în contul statului.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că, temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei nu

s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest

context următoarele.

Colegiul penal analizând textul deciziei atacate (f.d. 245-258 Vol. I) în

coraport cu motivele invocate de recurent, atestă că instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar,

bazându-și just soluția privind trecerea cheltuielilor de judecată în mărime de

8360 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare, în contul

3

statului în baza prevederilor legale stipulate în art. 227 Cod de procedură penală,

iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a

evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Se reține că potrivit prevederilor art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală,

- „Părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept, prin intermediul

organului de urmărire penală, al procurorului sau al instanței de judecată, să

înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară

o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea

circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor

lor”.

În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul

expertizelor judiciare a fost organul de urmărire penală (f.d. 70; 75-83, Vol. I),

fără a exista o asemenea cerere din partea părții apărării.

Art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală ( red. 05.04.2012) prevedea

imperativ că „ plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.

(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat”. Prin Legea nr. 316 din

22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, alin. (2) al art. 143 Cod de procedură

penală a fost abrogat.

Reieșind din faptul că în speța dată expertizele judiciare s-au efectuat la 29

august 2017, 25 septembrie 2017 și 05 octombrie 2017, când erau în vigoare

prevederile art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală ( red. 05.04.2012) care

conform art. 10 Cod penal, sunt mai favorabile inculpatului Carîi Nicolae,

cheltuielile de judecată nu pot fi încasate de la inculpat în speța dată și corect au

fost trecute în contul statului.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursul

ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

4

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Carîi

Nicolae XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

5