1ra-557/20 — Art. 325 alin. 1, art. 27, 187 alin. 2 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 03 decembrie 2018: Bahnari Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis și cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul 100000 lei. Bahnari Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2), lit. f) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de timp semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de SRL „XXXXX VP”, a fost respinsă ca neîntemeiată.

În sentință prima instanță a constatat că: Bahnari Serghei, la data de XXXXX, aproximativ la ora 14:40, aflându-se pe XXXXXla intersecție cu str. XXXXX, fiind suspectat de încălcarea ordinii publice, pentru stabilirea identității acestuia, a fost condus de către colaboratorii de poliție al Inspectoratului de Poliție sect. Centru, mun. Chișinău, XXXXXși XXXXX, la XXXXX, amplasat pe str. XXXXXnr. XXXXX din mun. Chișinău. La aceiași dată, la aproximativ ora 15:00, Bahnari Serghei, aflându-se în incinta XXXXX, al Inspectoratului de poliție al sect. Centru, amplasat pe str. XXXXXnr. XXXXX, pentru ca colaboratorii de poliție al Inspectoratului de poliție al sect. Centru, mun. Chișinău, ofițer de urmărire penală XXXXXși ofițerul de sector XXXXX, care în virtutea art. 123 Cod penal, au calitatea de persoane publice, să- i permită să plece acasă și să nu-și realizeze drepturile sale prevăzute de art. 25 alin. (5) pct. 2), și 3), din Legea Republicii Moldova, cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, le-a oferit acestora mijloace bănești. Ca urmare colaboratorii de poliție XXXXXși XXXXX, au refuzat primirea mijloacelor bănești oferite de Bahnari Serghei și l-au preîntâmpinat că, ultimul prin aceste acțiuni comite o infracțiune de corupere activă. Continuându-și acțiunile sale ilegale și acționând ru realizarea scopurilor, Bahnari Serghei a scos din portmoneul avut asupra sa mijloace bănești în sumă de 150 lei MD, pe care i-a pus în mapa pentru acte, care se afla pe masa colaboratorului de poliție XXXXX. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Bahnari Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 325 alin. (1) Cod penal, corupere activă, adică promisiunea, oferirea sau darea, personal sau mijlocitor, unei persoane publice sau zi persoane publice străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, nu i se cuvin, pentru acesta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori întru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia. Tot el, Bahnari Serghei, la data de XXXXX, aproximativ la ora 14:40 minute, aflându-se în incinta Centrului Comercial „XXXXX”, amplasa în XXXXX, urmărind scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, a întredeschis sticla vitrinei de unde a încercat să sustragă un lănțișor din aur la preț de 6 750 lei MD, și o brățară din aur la preț de 15 300 lei, MD, ce-i aparțin lui SRL „XXXXX”, care pentru ultimii constituie un prejudiciu considerabil, însă din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul, ultimul fiind reținut la fața locului de cet. XXXXX. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Bahnari Serghei a comis infracțiunea văzută de art. 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, tentativa de jaf, adică tentativa de sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție, Furtuna Victor, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care lui Bahnari Serghei, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii văzute de art. 27, 187 alin.(2) lit. f) și art. 325 alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea în penitenciar de timp semiînchis, și cu aplicarea amenzii în mărime de la 2500 unități convenționale, ceea ce constituie 125000 lei. În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat că, cu toate că instanța de judecată, în partea descriptivă a sentinței, și în dispozitivul acesteia, la stabilirea pedepsei definitive nu a aplicat și pedeapsa cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale. Astfel, instanța a stabilit de fapt, o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege, însă, în sentință nu este făcută referire la aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. Acuzarea a susținut că pedeapsa stabilită inculpatului, este neîntemeiată și individualizată contrar prevederilor art. 61 din Codul penal. 3.2. Avocatul Bolocan Ludmila în numele inculpatului Bahnari Serghei prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu emiterea unei noi decizii, prin care Bahnari Serghei să fie achitat de sub comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) Cod penal, a pledat pentru aplicarea unei pedepse mai blânde prin prisma art. 90 sau 901 Cod penal. În motivarea apelului, avocatul a menționat că, din cumulul de probe existente în cauza, s-a dovedit că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale componenței infracțiune referitoare la coruperea activă a colaboratorilor de poliție, care fiind audiați la urmărirea penală și în cadrul cercetării judecătorești au declarat că Bahnari Serghei a fost condus la poliție pentru a fi identificat și a i se stabili identitatea și s-a aflat 15 min., însă nu a fost reținut, sau bănuit de comiterea vreunei infracțiuni. Aflându-se la inspectoratul de poliție Bahnari Serghei a prezentat buletinul, precum și suma de 150 lei care a pus-o pe masă ca să-l lase să plece la domiciliu. Din cele cercetate în cadrul ședințelor de judecată, avocatul a conchis că Bahanari Serghei nu se afla în situația în care persoana cu funcție de răspundere trebuia să îndeplinească sau să nu îndeplinească acțiuni ce ține de obligațiunile de serviciu. Bahnari Serghei la data de XXXXXnu era contravenient, bănuit în vreo cauză penală și nici reținut, prin urmare în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale laturii obiective, cât și intenția directă de a corupe colaboratorii de poliție care l-au adus în incinta inspectoratului de poliție. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) Cod penal, Bahnari Serghei a declarat că recunoaște pe deplin vinovăția în comiterea infracțiunii și se căiește sincer de cele săvârșite. La individualizarea pedepsei inculpatului, instanța a reținut doar circumstanțe negative ce caracterizează inculpatul: că nu este angajat în câmpul muncii, nu are studii, anterior a mai fost în conflict cu legea. În pofida acestui fapt, apărarea a anexat la materialele cauzei, înscrisuri care demonstrează că inculpatul are la întreținere un copil minor, Bahnari Serghei suferă de epilepsie și se afla la tratament la medicul psihiatru. Infracțiunea comisă de inculpatul Bahnari Serghei se atribuite la infracțiuni grave. Astfel, la aplicarea pedepsei, consideră că instanța urma a ține cont de toate alternativele care există, și anume de prevederile art. 90 Cod penal, cât și de prevederile art. 901 Cod penal.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, apelul avocatului Bolocan Ludmila în numele inculpatului Bahnari Serghei, a fost respins. Apelul procurorului în Procuratura Anticorupție, Furtuna Victor, a fost admis casată parțial sentința în partea aplicărilor pedepsei, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Bahnari Serghei Vasile, s-a stabilit definitiv, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 100 000 (o sută mii) lei, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea soluției emise instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și corect a ajuns la concluzia că, inculpatul Bahnari Serghei a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 325 alin. (1) și art. 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. Cu referire la motivele invocate de inculpat precum că prima instanță a adoptat soluția incorectă de condamnare a sa și că inculpatul urma a fi achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței emise în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, reieșind din probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 al. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor incriminate. Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Bahnari Serghei și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele cum sunt: XXXXX. Pe faptul comiterii infracțiunii de tentativa de jaf prevăzută de art. 27, 187 alin. (2), lit. f) Cod penal: XXXXX. Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile martorilor și probele scrise care ar trezi dubii, nu au fost reținute. Raportând normele de drept la circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că în acțiunile inculpatului Bahnari Serghei este prezentă latura obiectivă a infracțiunii de corupere activă, reieșind din declarațiile martorilor, care sunt colaboratori de poliție, care în virtutea at. 123 Cod penal, au calitatea de persoane publice, fiind confirmată integral oferirea mijloacelor bănești de către inculpatul Bahnari Serghei, pentru ca Botnarenco Vitalii și Axentii Ion să nu-și realizeze drepturile sale prevăzute de art. 25 alin. (5) pct. 2), și 3), din Legea Republicii Moldova, cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012. Oferirea mijloacelor bănești în suma de 150 lei, s-a exprimat în cazul dat, prin punerea banilor în mapa de serviciu a colaboratorului de poliție Axentii Ion, în schimbul ca inculpatul să fie lăsat să plece, fără a efectua careva acțiuni de identificarea a acestuia, or, anume pentru identificarea acestuia, Bahnari Serghei a fost condus la secția de poliție de către martorii Botnarenco Vitalii și Axentii Ion. În acest sens, instanța de apel as considerat că s-a dovedit caracterul cert al oferii banilor, anume la inițiativa inculpatului Bahnari Serghei, în schimbul neexecutării de către colaboratorii de poliție a identificării acestuia. Astfel, deși s-a constatat cu certitudine că Bahnari Serghei la data de 19.11.2016, nu avea calitate nici de contravenient, nici de bănuit în vreo cauză penală și nici nu a fost reținut, în acțiunile acestuia nu lipsesc elementele constitutive ale laturii obiective de corupere activă, de vreme ce în cadrul cercetării judecătorești, s-a dovedit faptul că martorii Botnarenco Vitalii și Axentii Ion își exercitau funcțiile sale de serviciu, iar având în vedere că inculpatul a manifestat un comportament neadecvat în momentul efectuării acțiunilor de urmărire penală de către martorii respectivi, acesta a fost rugat să se deplaseze către secția de poliție în vederea identificării, or, în privința inculpatului au existat suspiciuni, că acesta a comis careva fapte ilicite. De asemenea, instanța de apel a apreciat ca probă ce confirmă existența faptei de corupere activă în acțiunile inculpatului Bahnari Serghei, și procesul - verbal de examinare a obiectelor din 23.11.2016, prin care a fost examinat un disc DVD-R cu înregistrările video, în care au fost înregistrate secvențele video prin care Bahnari Serghei oferă și dă 150 de lei colaboratorilor de poliție al IP Centru mun. Chișinău. Cu referire la afirmația avocatului precum că inculpatului i-a fost afectat grav dreptul cu privire la examinarea în procedură simplificată întrucât nu a fost soluționată cererea de examinare în procedură simplificată a cauzei de învinuire de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27,187 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a respins respectivele argumente ca fiind neîntemeiate întrucât prin încheierea judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 07.09.2017, a fost conexată cauza penală de învinuire a lui Bahnari Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin.(2), lit. f) Cod penal, cu cauza penală de învinuire a lui Bahnari Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, cu dispunea examinării acestora într-o singură procedură. La data de 07.09.2017, a fost înregistrată cerere de le inculpatul Bahnari Serghei privind soluționarea cauzei în procedură simplificată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală. Prin încheierea judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 22.09.2017, a fost înlocuită măsura preventivă - arestul la domiciliu cu arest preventiv pe un termen de 30 zile în privința lui Bahnari Serghei, din momentul reținerii, pe motiv că ultimul a încălcat restricțiile impuse. Prin încheierea judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 04.10.2017, Bahnari Serghei a fost anunțat în căutare, după care la ședința de judecată, din 13.03.2018, instanța de judecată, prin încheiere protocolară a dispus examinarea cauzei în procedură generală, în acest sens, atât acuzatorul de stat, cât și apărătorul inculpatul au considerat posibil examinarea cauzei în procedură respectivă. În acest context, instanța de apel a considerat că prima instanță a purces justificat la examinarea cauzei penale în ordine generală, având în vedere că, deși inculpatul în cadrul procesului penal a înaintat cerere privind soluționarea cauzei în procedură simplificată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, aceasta cerere nu a fost pusă în discuție cu participarea tuturor participanților la proces, deoarece Bahnari Serghei a fost anunțat în căutare, or, ultimul urma să-și susțină cererea în ședința de judecată. Referitor la stabilirea pedepsei penale inculpatului, instanța de apel a notat că sentința urmează a fi casată, din motiv că instanța nu a aplicat corect prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, din aceste considerente apelul acuzatorul de stat a fost admis. Deși prima instanță la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Bahnari Serghei a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 76-78, Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că acțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care are la întreținere un copil minor, nu este angajat în câmpul muncii, instanța nu a aplicat corect prevederile art. 84 Cod penal. Având în vedere că inculpatul Bahnari Serghei a comis două infracțiuni, cu intenție, fiind necesară stabilirea pedepsei prin cumul parțial inclusiv și cu aplicarea pedepsei complimentare obligatorii. În cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Bahnari Serghei, va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani si cu amenda în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a 100 000 lei. Cu privire la afirmația apărătorului că instanța trebuia să țină cont la pronunțarea sentinței de prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat că în cadrul procesului penal, atât inculpatul cât și avocatul acestuia, nu au invocat careva încălcări ale drepturilor inculpatului privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, or, în acest sens, urma să fie înaintată plângere obligatoriu, separat, în ordinea art. 4732 Cod de procedură penală, fapt ce nu se regăsește la materialele cauzei penale.

Recurs ordinar împotriva sentinței și deciziei instanței de apel a declarat avocatul Crețu Adrian în numele inculpatului, prin care, fără a invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care Bahnari Serghei, să fie condamnat pentru fiecare infracțiune în parte, la închisoare pe un termen mai mic de 5 ani, și cu aplicarea art. 90 Cod penal. În motivarea recursului, avocatul a menționat că sentința și decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepsei sunt neîntemeiate întrucât la stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte la caz urma să fie aplicat art. 90 Cod penal și la aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Bahnari Serghei, instanța urma a ține cont de recunoașterea vinovăției și de faptul că corectarea inculpatului poate avea loc în afara penitenciarului.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Suvac N., prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării deși nu a invocat nici unul dintre temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume invocă dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale, motive care se subscriu temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, verificând materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit că argumentele recursului apărării se întemeiază pe dezacordul în privința corectitudinii individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Bahnari Serghei, și anume se invocă oportunitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal. În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune. Astfel, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Analizând decizia contestată, Colegiul penal apreciază ca fiind lipsite de suport juridic cerințele părții apărării cu privire la aplicarea în privința lui Bahnari Serghei a prevederilor art. 90 Cod penal, or, instanța de apel corect a stabilit categoria pedepsei principale precum și a modului de executare a acesteia precum și necesitatea casării sentinței pentru corectarea erorii la cumularea pedepselor pentru infracțiunile comise în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, și necesității aplicării pedepsei complimentare sub formă de amendă, prevăzute de sancțiunile legilor de comiterea cărora a fost recunoscut vinovat Bahnari Serghei, iar motive concrete pentru implicarea în modul de executare a pedepsei cu închisoare în speță nu au fost identificate de către instanța de recurs ordinar. Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei numită de către instanțele de judecată prin hotărâre de condamnare de a suspenda pe o perioadă anumită executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art. 90 Cod penal, se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. În viziunea Colegiului penal, instanța de apel a abordat suficient de motivat condițiile ce vizează natura infracțiunilor comise și faptul că scopul pedepsei poate fi atins doar cu executarea reală a pedepsei cu închisoare, fiind o aplicare proporțională și echitabilă faptelor intenționate comise de către Bahnari Serghei. Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanțele de fond au expus raționalitatea executării reale a pedepsei stabilite inculpatului Bahnari Serghei corect stabilind că doar în aceste condiții vor fi atinse scopurile pedepsei prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpatului Bahnari Serghei, pentru infracțiunile comise, instanța de apel nu a comis erori de drept ce ar afecta soluția, pedeapsa aplicată și modul de executare a acesteia fiind corect stabilite, cu respectarea exigențelor legii, iar alegațiile apărătorului expuse în recursul ordinar sunt vădit neîntemeiate. Din considerentele indicate supra, Colegiul penal conchide că, temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu este incident speței, hotărârea atacată fiind legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Crețu Adrian în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Bahnari Serghei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor