1ra-579/2021 — Art.287 al.2 lit.b, 152 al.1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 iunie 2019, Colodii Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 400 unități convenționale, ceea ce constituie 8 000 lei; - art.152 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare. În baza art.84 alin.(3) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, a fost stabilită lui Colodii Serghei, pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, ceea ce constituie 8 000 lei și sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea separată a pedepselor. Potrivit art.90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite lui Colodii Serghei, pentru o perioadă de probațiune de 1 an. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Gorceac Andrei privind încasarea de la Colodii Serghei, a prejudiciului material în sumă de 44 101 lei și a prejudiciului moral, a fost acceptată în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat, că Colodii Serghei, la 1 data de 23 mai 2016 aproximativ la ora 05.00, aflându-se în incinta localului „Jack„ situat pe bd. Negruzzi 2/4, mun. Chișinău, împreună cu Roșca Pavel și Slavenschi Radu (cauza penală în privința cărora a fost disjunsă), având scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestând o lipsă de respect față de societate, sau apropiat de cet. Volevaci Radu și Gorceac Andrei și fără motive întemeiate, Roșca Pavel i-a aplicat lui Gorceac Andrei o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care Colodii Serghei l-a lovit în regiunea feței, acesta căzând, iar în rezultatul căderii, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1486 /D din 15 iunie 2016, s-a stabilit fractura maleolei mediale pe dreapta, echimoză la nivelul feței, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie, iar conform raportului de expertiză medico-legală nr.1485/D din 17 iunie 2016, la Volevaci Pavel s-a constatat: edem al țesuturilor moi cu echimoză la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată. Acțiunile lui Colodii Serghei, au fost încadrate în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor săvârșită de două sau mai multe persoane, precum și în baza art.152 alin.(1) Cod penal, vătămarea intenționată medie a integrității corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Colodii Serghei, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate conform art.157 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, în limita sancțiunii articolului și a prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal. În motivarea apelului a indicat, că conform rechizitoriului, acțiunile lui Colodii Serghei au fost calificate în baza circumstanțelor constatate numai în privința părții vătămate Gorceac Andrei (art.287 și 152 Cod penal), însă, instanța de judecată, în partea constatatoare a sentinței, î-i invocă lui Colodii Serghei și cauzarea de leziuni corporale lui Volevaci Pavel, cu referință la raportul de expertiză medico-legală nr. 1485/D din 17 iunie 2016. Astfel, instanța a depășit limitele învinuirii, fapt ce contravine prevederilor art.325 Cod de procedură penală. A menționat apărarea, că declarațiile părților vătămate urmau a fi apreciate critic, deoarece potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.1486/D din 15 iunie 2016), părțile vătămate, inclusiv Gorceac Andrei erau în stare de ebrietate anume ei au inițiat conflictul și au provocat altercațiile cu inculpatul și cei din compania părții vătămate. A mai indicat că, martorul Fortună Serghei (agentul de pază) a menționat suplimentar, că părțile vătămate erau agresive, în stare de ebrietate, nu reacționat la propunere de a se îndepărta… , inculpatul i-a aplicat o lovitură peste față lui Gorceac numai după ce acesta însuși a încercat să aplice lovituri colegilor din compania inculpatului. 2 Inculpatul Colodii Serghei a menționat, că recunoaște fapta prevăzută de art.287 Cod penal, în schimb nu recunoaște cauzarea intenționată a leziunilor corporale de gravitate medie. A mai explicat inculpatul că, deși i-a aplicat lui Gorceac o lovitură în regiunea feței, nu a avut intenția de a-i cauza leziuni corporale medii, adică nu intenționat să-i fractureze ultimului piciorul, nu putea să prevadă, că în rezultatul unei acțiuni unice, partea vătămată (care după complecție fizică, statură și înălțime este cu mult mai avansat decât inculpatul), va cădea la podea și, cu atât mai mult, ca rezultat al căderii să-și fractureze glezna. A precizat apărarea, că caracterul agresiv al părților vătămate, acțiunile ilegale ale lui Gorceac Andrei (care era și în stare de ebrietate avansată) se dovedește și prin procesul- verbal cu privire la contravenție întocmit în privința ultimului din 21 iunie 2016, în baza art.69 alin.(1) Cod contravențional, pe faptele comise în noaptea de 23 mai 2016, în barul "’JACK”, în baza căruia a fost sancționat cu amendă în mărime de 20 unități convenționale. În opinia apărării, din conținutul raportului de expertiză medico-legală și declarațiile expertului nu poate fi făcută o concluzie certă privind atât existența legăturii cauzale dintre lovitura aplicată în regiunea feții și fractura piciorului, cât și influenta stării de ebrietate a părții vătămate asupra mecanismului de cădere și formare a leziunilor corporale. 3.1. Părțile vătămate Gorceac Andrei și Volevaci Pavel au contestat sentința cu apel comun, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie privat de libertate și să fie dispusă încasarea prejudiciului material și moral, cauzat prin infracțiune.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2020, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că audiind participanții la proces, cercetând probele administrate de către prima instanță și apreciindu- le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și corect a ajuns la concluzia că inculpatul Colodii Serghei a săvârșit infracțiunile incriminate în baza art.287 alin.(2) lit. b) și art.152 alin.(2) Cod penal. Instanța de apel a menționat că, examinând probatoriul administrat, se atestă că vina inculpatului Colodii Serghei a fost dovedită prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Gorceac Andrei; declarațiile părții vătămate Volevaci Pavel; declarațiile martorilor Cortîșău Anastasia, Furtună Serghei, Dumbrăveanu Cristina; declarațiile expertului Vicol Aurel; procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 21 iunie 2016 (f.d.12); procesul-verbal privind consemnarea celor constatate din 03 iunie 2016 (f.d.18); cererile părților vătămate Volevaci Pavel și Gorceac Andrei din 23 mai 2016 adresate către IP Centru (f.d.19-20); raportul de expertiză medico-legală nr.1486/D din 15 iunie 2016 (f.d.37-38); raportul de expertiză medico-legală nr.1485/D din 17 iunie 2016(f.d.42); procesul-verbal de ridicare din 09 iunie 2016 (f.d.47); 3 procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video din 07 iunie 2016 (f.d.48- 50); procesul-verbal de confruntare dintre Gorceac Andrei și Colodii Serghei din 21 noiembrie 2016 (f.d.74-75); copia dosarului contravențional în baza art.69 alin.(1) Cod contravențional în privința lui Gorceac Andrei (f.d.89-100). Astfel, instanța de apel a conchis că totalitatea probelor examinate și apreciate prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează cu certitudine faptul că, inculpatul Colodii Serghei a săvârșit infracțiunile prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) și art.152 alin.(2) Cod penal. Cu referire la componența infracțiunii de huliganism, instanța de apel a indicat că obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică apărate împotriva infracțiunii de huliganism, iar latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată fie în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Instanța de apel a precizat, că în speță, infracțiunea s-a consumat din momentul în care inculpatul Colodii Serghei și cu alte două persoane, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă în altă procedură, au încălcat ordinea publică, i-au cauzat părților vătămate Gorceac Andrei și Volevaci Pavel, leziuni corporale. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, latura obiectivă a infracțiunii de huliganism a fost realizată prin acțiunile inculpatului Colodii Serghei, care potrivit declarațiilor părților vătămate, precum și ale martorilor, a fost persoana ce a inițiat conflictul. În acest sens, instanța de apel a indicat că nu are dubii în privința veridicității declarațiilor martorului Furtună Serghei, potrivit cărora la un moment dat, din prietenii inculpatului, începuse să lovească părțile vătămate, la ce el reacționase și loviturile nu avuse loc, după care părțile vătămate începuse să se apere și de aici se și începuse conflictul cu aplicarea forței fizice, unde inculpatul Colodii Serghei a lovit partea vătămată Gorceac Andrei, la care aceasta căzuse jos. Referitor la latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a indicat că aceasta constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică (săvârșită în public), acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, însă săvârșirea infracțiunii într-un loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu fiind modul public, adică actele huliganice urmează a fi săvârșite în prezența unor persoane, ori rezultatul actelor huliganice devin inevitabil cunoscute altor persoane. Instanța de apel a menționat că infracțiunea săvârșită de inculpat a fost comisa în loc public, întrucât acțiunile acestuia huliganice au avut loc în incinta localului „Jack”, din str. Negruzzi 2/4, mun. Chișinău, și care au fost auzite și văzute de către martori. Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a indicat 4 că aceasta se caracterizează prin intenție directă, și astfel a constatat că în speță, acțiunile inculpatului Colodii Serghei întrunesc latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, întrucât acesta a săvârșit fapta infracțională cu intenție directă, fapt confirmat atât de către părțile vătămate, precum și de către martorii audiați în cadrul ședinței primei instanțe. Referitor la subiectul infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal, instanța de apel a menționat că este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani, astfel că în speță, inculpatul Colodii Serghei cade sub incidența acestui element constitutiv al infracțiunii de huliganism. Cu referire la componența infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății îl constituie relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei, instanța de apel a indicat că obiectul juridic al infracțiunii îl reprezintă corpul persoanei, iar latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea sau inacțiunea de cauzare a vătămării medii a integrității corporale sau a sănătății, urmările prejudiciabile sub forma vătămării medii a integrității corporale sau a sănătății și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Instanța de apel a mai precizat, că infracțiunea prevăzută la art.152 Cod penal este o infracțiune material, se consideră consumată din momentul survenirii vătămării medii a integrității corporale sau a sănătății. Prin urmare, instanța de apel a conchis că latura subiectivă a infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății se exprimă, în primul rând, în vinovăție sub formă de intenție directă sau indirectă. În cazul în care făptuitorul manifestă imprudență, răspunderea se va aplica în baza art.157 Cod penal. Instanța de apel a constatat, că în speță acțiunile inculpatului Colodii Serghei, pe lângă fapta prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, mai este prezentă și fapta prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal, or, anume în urma acțiunilor sale huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a aplicat părții vătămate Gorceac Andrei lovituri corporale, cauzând vătămare corporală medie, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr.1486 /D din 15 iunie 2016, potrivit căruia la Gorceac Andrei s-a stabilit fractura maleolei mediale pe dreapta, echimoză la nivelul feței, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie. Instanța de apel a indicat că în asemenea circumstanțe, se constată legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a dovedit faptul că anume în urma loviturilor aplicate părții vătămate Gorceac Andrei de către inculpatul Colodii Serghei, primul s-a ales cu fractura maleolei mediale pe dreapta, echimoză la nivelul feței, fapt ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie. Totodată, instanța de apel a menționat că în acțiunile inculpatului Colodii Serghei este prezentă și latura subiectivă a infracțiunii imputate, manifestată prin intenție, în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești, a fost confirmat că părțile vătămate aveau un 5 comportament agresiv, insistent, din care considerent, inculpatul a reacționat mai prompt, i-a aplicat o lovitură în urma căruia, Gorceac Andrei a avut o dereglarea sănătății de lungă durată. În opinia instanței de apel, nu pot fi reținute afirmațiile inculpatului privind nevinovăția lui în comiterea faptei penale incriminate, care se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părților vătămate și martorilor acuzării și probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului Colodii Serghei în comiterea infracțiunii incriminate de vătămare intenționată medie a integrității corporale. Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărării privind reîncadrarea acțiunile inculpatului, din art.152 alin.(1) în art.157 Cod penal, or, neglijența ca modalitate a imprudenței există atunci când persoana nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al faptei, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, deși urma să le prevadă. Astfel, lipsa de înțelegere a gradului prejudiciabil al faptei și al prevederii producerii rezultatului ei deosebesc imprudența de toate celelalte modalități ale vinovăție. Așadar, în speță, nu au fost prezentate careva probe ce ar confirmă faptul că inculpatul nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, or, ultima lovitura, care a fost ceea mai dureroasă din spusele victimei, a fost aplicată anume de Colodii Serghei, deși înainte de aceasta, partea vătămată a fost lovită de celelalte două persoane, care erau cu inculpatul. Prin urmare, instanța de apel a conchis că din declarațiile părților vătămate și martorilor, rezultă cert că până a fi aplicată lovitura de către inculpat, la momentul respectiv, deja exista o altercație între părți, iar în cazul dat, inculpatul urma să prevadă și urmărire prejudiciabile, or, părților vătămate i-au fost aplicate lovituri, anume din considerentul că, Volevaci Pavel s-a așezat la o masă la care era o domnișoară, iar la solicitarea acesteia de a pleca, Volevaci Pavel nu a reacționat imediat, or, faptul că, părțile vătămate au inițiat conflictul, erau agresivi, nu constituie temei de recalificarea acțiunilor inculpatului, or, anume în urma loviturii aplicate de inculpat, părții vătămate Gorceac Andrei i-a fost cauzată vătămare medie a integrității corporale. La fel, instanța de apel a indicat că, din declarațiile expertului Vicol Aurel, audiat în ședința de judecată, reiese că, cauzarea leziunilor corporale în rezultatul autoprovocării în ansamblu se exclud, aceste leziuni corporale au fost produse posibil în rezultatul acțiunilor traumatice aplicate de către alte persoane. Expertul a mai declarat că, așa gen de fractură apare în rezultatul dezechilibrării corpului, cu rotirea în jurul axei sale fiind cu piciorul afectat fixat pe suprafața de suport, popular vorbind răsucit piciorul în articulația talocrurală. Nu se exclude leziunea cauzată dintr-o singură lovitură la nivelul feței și fractura maleolei, fiindcă așa gen de fractură poate apărea în rezultatul dezechilibrării corpului, ceia ce poate fi cauzată de o singură lovitură la nivelul feței. Referitor la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului, instanța de apel a reținut în acest sens că soluția primei instanțe este una corectă și întemeiată, pentru 6 comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, iar sancțiunea sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată pe un termen de probațiune este una proporțională, în raport cu fapta infracțională săvârșită, precum și urmările prejudiciabile. De asemenea, instanța de apel a concluzionat că, corectarea și reeducarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, este posibilă fără izolarea acestuia de societate, prin stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, echivalentul a 8 000 lei, iar în baza art.84 alin.(3) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, a fost stabilită lui Colodii Serghei, pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, ceea ce constituie 8 000 lei și sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea separată a pedepselor. Cu referire la acțiunea civilă instanța de apel a reținut că prima instanță corect a acceptat în principiu, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Gorceac Andrei privind încasarea din contul inculpatului Colodii Serghei dauna materială în sumă de 44.101,00 lei și dauna morală în sumă de 50 000,00 lei, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, or, deși, în cerere de chemare în judecată, partea vătămată a indicat că a suportat cheltuieli pentru tratament, la materialele cauzei nu au fost prezentate careva probe în acest sens, din care considerent, instanța de apel a considerat că acțiunea civilă, urmează a fi soluționat pe cale civilă.

Avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Colodii Serghei, invocând temeiul de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, avocatul a susținut că, decizia instanței de apel este una nemotivată, contradictorie și bazată doar pe presupuneri. Precizează, apărarea că conform rechizitoriului, acțiunile lui Colodii Serghei au fost calificate în baza circumstanțelor constatate numai în privința părții vătămate Gorceac Andrei (art.287 și 152 Cod penal), însă, prima instanță, în partea constatatoare a sentinței, î-i invocă lui Colodii Serghei și cauzarea de leziuni corporale lui Volevaci Pavel, cu referință la raportul de expertiză medico-legală nr.1485/D din 17 iunie 2016. Astfel, instanța a depășit limitele învinuirii, fapt ce contravine prevederilor art.325 Cod de procedură penală, iar instanța de apel a menținut-o, repetând aceleași erori. De asemenea, apărarea invocă și dezacordul cu aprecierea probelor, susținând că instanța de apel a apreciat probele unilateral în favoarea părții vătămate, încălcând dreptul la un proces echitabil contrar principiului egalității armelor și contradictorialității.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului depus de partea apărării, și a pledat pentru admiterea acestuia, deoarece criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

Judecând recursul ordinar declarat și verificând argumentele invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din 7 următoarele considerente. Potrivit art.435 alin.(2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat de către partea apărării, se atestă că acesta a indicat drept temei pentru declararea recursului art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiul de casare nominalizat, Colegiul penal constată că criticele aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece nu au fost respectate pe deplin prevederile procesual penale cu privire la judecarea cauzei. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate 8 în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată. În conexiunea celor menționate mai sus, instanța de recurs remarcă faptul că potrivit sentinței, inculpatul Colodii Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței aspra persoanelor săvârșită de două sau mai multe persoane și în baza art.152 alin.(1) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. De altfel, încadrarea juridică a faptelor incriminate inculpatului de către prima instanță este identică cu cea imputată lui Colodii Serghei prin rechizitoriu, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. În acest context, Colegiul penal lărgit reține că motivarea soluției instanței de apel cu referire la temeinicia concluziei primei instanțe privind încadrarea juridică a faptelor incriminate inculpatului, este una pripită și nemotivată. Conform practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art.394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se: locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Totodată, la adoptarea sentinței în cauzele cu mai multe episoade, e rezonabilă expunerea circumstanțelor infracțiunii constatate, luându-se în considerație cronologia evenimentelor și probele ce susțin concluziile instanței privind vinovăția și aprecierea juridică a faptei, pe fiecare episod sau infracțiune aparte. În acest caz, după aprecierea probelor și încadrarea juridică a acțiunilor vinovatului pe episoade, instanța, la motivarea sentinței, urmează să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în totul în privința inculpatului și privind încadrarea juridică a acțiunilor lui. Având în vedere dezideratele expuse, Colegiul penal lărgit atestă că, la constatarea faptelor ca fiind dovedite în sarcina inculpatului, instanța de apel nu a respectat aceste prescripții, ori, ajungând la concluzia menținerii sentinței, instanța nu a descris faptele inculpatului pentru fiecare infracțiune separat, în contextul în care l-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal și de art.152 alin.(1) Cod penal. Astfel, instanța de apel descriind că, fapta prejudiciabilă exprimată prin încălcarea grosolană a ordinii publice, comisă de inculpatul Colodii Serghei s-a manifestat „prin exprimarea cuvintelor necenzurate în adresa părților vătămate și aplicarea violenței fizice față de acestea”, fapt confirmat prin probe concludente și pertinente, administrate în cadrul 9 urmăririi penale, or, martorul Furtună Serghei a relatat că „la un moment dat, din prietenii inculpatului, începuse să lovească părțile vătămate, la ce el reacționase și loviturile nu avuse loc, după care părțile vătămate începuse să se apere și de aici se și începuse conflictul cu aplicarea forței fizice, unde inculpatul Colodii Serghei a lovit partea vătămată Gorceac Andrei, la care aceasta căzuse jos”. Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că hotărârile instanțelor de fond nu sunt motivate suficient, or reieșind din învinuirea formulată în rechizitoriu inculpatului Colodii Serghei nu i se incriminează aplicarea violenței față de partea vătămată Volevaci Pavel. Sub un alt aspect, Colegiul penal lărgit evidențiază că, în cadrul ședinței de judecată Volevaci Pavel a declarat că inculpatul Colodii Serghei nu l-a lovit (f.d.167-168, vol. I), iar potrivit învinuirii formulate în rechizitoriu, Colodii Serghei este acuzat de faptul că „la 23.05.2016… împreună cu Roșca Pavel și Slavenschi Radu (cauza penală în privința cărora a fost disjunsă), având scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestând o lipsă de respect față de societate, s-au apropiat de cet. Volevaci Pavel și Gorceac Andrei și fără motive întemeiate, Roșca Pavel i-a aplicat lui Gorceac Andrei o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care Colodii Serghei l-a lovit în regiunea feței, acesta căzând, iar în rezultatul căderii, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1486/D din 15 iunie 2016, i-a fost fracturată maleolei mediale pe dreapta…”. De altfel, formularea: „…s-au apropiat de cet. Volevaci Pavel…” nu poate fi interpretată extensiv ca fiind aplicată violența față de cet. Volevaci Pavel. În continuare urmează a se accentua, că analizând decizia contestată în raport cu temeiurile de casare invocate de către partea apărării, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor apărării, inclusiv și asupra argumentului, cu privire la corectitudinea încadrării acțiunilor inculpatului conform alin.(2) lit. b) art.287 Cod penal, atât prin prisma art.133 Cod de procedură penală, cât și prin prisma prevederilor Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a adoptat Hotărârea din 19.06.2006, nr.4 – „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”, în care a estimat că: „Huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății. Este necesar de explicat că, în sensul art.287 Cod penal, prin „violență” se înțelege violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. … vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută, în temeiul art.152 CP și art.354 „Huliganismul nu prea grav” Cod contravențional. În cazuri de acest gen, nu este 10 admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art.152 și art.287 CP. Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea, de două ori, la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face, prin prisma art.287 și art.152 Cod penal” Prin urmare, speței abordate îi este relevantă doctrina, cât și jurisprudența națională și internațională, conform căreia, în cazul în care vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății rezultă din violența aplicată, în cadrul încălcării grosolane a ordinii publice (art.287 Cod penal), calificarea se va efectua, în virtutea art.152 Cod penal și art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav). Nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art.152 și art.287 Cod penal, deoarece principiul non bis in idem interzice tragerea, de două ori, la răspundere penală și sancționarea pentru aceeași faptă. La caz, violența enunțată reprezintă „aceeași faptă”. Or, acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, fiind însoțite de o violență mai gravă decât cea absorbită de infracțiunea de huliganism – vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății și vătămarea neînsemnată, nu mai pot constitui o parte a infracțiunii stabilite la art.287 Cod penal. Infracțiunea de huliganism (art.287 Cod penal) nu poate absorbi infracțiunea stipulată la art.152 Cod penal, deoarece infracțiunea absorbantă trebuie să prevadă o pedeapsă mai aspră, decât infracțiunea absorbită. La acest aspect, instanța de apel nu a oferit un răspuns motivului invocat în apelul părții apărării cu privire la admisibilitatea unor probe în respectivul proces penal. Având la bază argumentele expuse supra, Colegiul penal lărgit consideră pripite concluziile instanței de apel de a menține sentința fără modificări, or, instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei și apelurilor declarate, nu s-a expus asupra probelor administrate în speță, referindu-se superficial asupra acestora, fără a le descrie și a le aprecia conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fără a se expune concret care din probele prezentate se resping sau se admit, așa cum se stipulează în art.394 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției, hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază soluția. În cazul în care o instanță nu este obligată să furnizeze un răspuns detaliat fiecărui argument invocat (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos din 19 aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre trebuie să rezulte cu claritate că problemele invocate în speță au fost abordate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, pct. 30). Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere 11 al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Zamfir Pavel în numele inculpatului Colodii Serghei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Colodii Serghei xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 27 ianuarie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda Plămădeală Ghenadie Boico Victor 12