1ra-1668/21 — art.art.188 al.3 lt.d, 145 al.2 lt.b,e,j CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 04 februarie 2021, adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Stîngaci Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare; - art.145 alin.(2) lit. b), e), j) Cod penal, la 13 ani închisoare. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. S-a dispus încasarea de la Stîngaci Serghei în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 27 052 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Stîngaci Serghei, la 17.10.2020, în intervalul de timp cuprins între orele 15:00-16:00 minute, aflându-se în 1 stare de ebrietate, și având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin atac tâlhăresc, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei și dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, a pătruns în domiciliul cet. Pirogan Maria Iacov amplasat în xxxxx unde a inițiat cu aceasta un conflict din motiv că nu s-a conformat cerințelor insistente de a-i transmite mijloacele financiare și cu deosebită cruzime, cu un cuțit pe care î-l avea pregătit din timp i-a aplicat lui Pirogan Maria multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a gâtului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.202010C0553 din 04.12.2020 leziuni corporale sub formă de - 6/șase/ plăgi înțepat-tăiate a gâtului și cutiei toracice anterior pe stânga cu lezarea parțială a carotidei, inimii, pulmonului stâng, complicate cu hemotorace pe stânga (850ml) ca fiind periculoase pentru viață și poartă calificativul de vătămări grave, după care a sustras de pe masă o tabletă de model ”Apple”, de culoare albă, la prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii. Tot el, la 17.10.2020, în intervalul de timp cuprins între orele 15:00-16:00 minute, aflându-se în stare de ebrietate, în timp ce se afla în domiciliul cet. Pirogan Maria Iacov amplasat în xxxx, acționând cu intenție directă, privind săvârșirea unui omor intenționat din interes material, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei care se datorează vârstei înaintate, cu deosebită cruzime, cu un cuțit pe care î-l avea pregătit din timp, i-a aplicat lui Pirogan Maria multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a gâtului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.202010C0553 din 04.12.2020 leziuni corporale sub formă de - 6/șase/ plăgi înțepat- tăiate a gâtului și cutiei toracice anterior pe stânga cu lezarea parțială a carotidei, inimii, pulmonului stâng, complicate cu hemotorace pe stânga (850ml) ce fiind periculoase pentru viață și poartă calificativul de vătămări grave. La examinarea medico-legală a cadavrului Pirogan Maria s-au mai depistat leziuni corporale localizate pe antebrațul stâng (plaga nr.15,16,17) și plăgi a degetelor ambelor mâini (5/cinci/ pe dreapta și 5/cinci/ pe stânga ) suprafața palmară. Plăgile au fost provocate de acțiunea unui corp tăios sau lama unui corp înțepător-tăios, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată (la persoanele vii) și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Reieșind din localizarea și caracterul plăgilor ultimele au apărut în urma la o autoapărare sau opunere de rezistență. La examinarea medico-legală a cadavrului Pirogan Maria s-au mai depistat plăgi înțepat-tăiate cu localizare pe suprafața laterală stângă a gâtului (plaga nr.14), sub clavicula stângă (plaga nr.1,2 și 3); pe suprafața anterioară a articulației umărului stâng (plaga 11 și 12). Plăgile au fost provocate de acțiunea unui corp înțepător-tăios, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată (la persoanele vii) și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Decesul cet. Pirogan Maria, conform rezultatelor analizei histologice a survenit cu 30-40 de minute după provocarea leziunilor. 2 Prin acțiunile sale Stîngaci Serghei a comis infracțiunile prevăzute la art.art.145 alin.(2) lit. b), e) j) și 188 alin.(3) lit. d) Cod penal.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel avocatul Rodica Cojocar în numele inculpatului Stîngaci Serghei, prin care a solicitat casarea acesteia în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, invocând că, prima instanță la individualizarea pedepsei penale nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art.61, 75, 79 Cod penal aplicându-i inculpatului o pedeapsă prea aspră. Ținând cont de faptul că inculpatul Stîngaci Serghei și-a recunoscut vina, cauza a fost examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer de cele comise, a contribuit la descoperirea infracțiunii, instanța urma să-i aplice o pedeapsă mai blândă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2021, a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Stîngaci Serghei, de săvârșirea infracțiunilor imputate. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță. Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de către partea apărării în partea individualizării pedepsei penale, reținând că prima instanță la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, care conform art.16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, de persoana inculpatului, care a acceptat probele administrate în cadrul urmăririi penale, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, potrivit revendicării urmează că inculpatul anterior a mai comis o mulțime de infracțiuni, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Totodată, a relatat instanța de apel că, temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege - nu se constată, or toate circumstanțele cauzei au fost luate în considerație de către prima instanță la stabilirea pedepsei, ținând cont de prevederile art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitei de pedeapsă cu închisoare prevăzută de sancțiunea normelor penale în baza căreia a fost condamnat. Instanța de apel a considerat că, pedeapsa aplicată inculpatului de către prima 3 instanță este în acord cu principiul proporționalității, ținând cont de gravitatea și esența faptelor comise, corectarea și resocializarea inculpatului fiind posibilă doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare în condițiile în care ultimul anterior a fost în conflict cu legea penale, și-a ispășit pedeapsa sub formă de închisoare, nu s-a corijat și din nou a pășit pe calea criminală comițând din nou un concurs de infracțiune din rândul celor deosebit de grave și excepțional de grave.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, au declarat recursuri ordinare, inculpatul Stîngaci Serghei și avocatul acestuia, Cojocar Rodica. 5.1. Inculpatul Stîngaci Serghei, fără a indica careva temeiuri de declarare a recursului din cele conținute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor adoptate, invocând că instanțele ierarhic inferioare au calificat greșit acțiunile sale în temeiul art.188 Cod penal. În motivarea recursului, inculpatul mai invocă și faptul că, soluția instanței de apel în latura penală, în partea individualizării pedepsei penale, este prea aspră întrucât instanța urma să i-a în considerație circumstanțele atenuante pe caz, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, examinarea cauzei în procedura simplificată, faptul că are la întreținere doi copiii minori. 5.2. Avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Stîngaci Serghei să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În argumentarea recursului, avocatul indică că, instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație circumstanțele cauzei și au individualizat greșit pedeapsa penală, în contextul în care inculpatul a recunoscut vina și cauza a fost judecată în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a conlucrat cu organul de urmărire. Consideră că instanța, a dat o apreciere juridică corectă probelor acumulate în dosar, însă nu a motivat care este necesitatea aplicării unei pedepse reale, instanța interpretând greșit prevederile art.75 alin.(l) din Cod penal. La fel indică, că persoanei declarate vinovată trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza cărui persoana este declarată vinovată. Totodată instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special prevederile art.79 Cod penal. Menționează, că având în vedere atât principiul prevăzut în art.4 Cod penal - umanismul legii penale, cât și cel stipulat în art.61 alin. (2) Cod penal - pedeapsa penală are drept scop corectarea condamnatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate precum și posibilitatea obținerii corectării și reeducării vinovaților. Mai mult ca atât, indică, că art.394 alin. (2) pct. 1) Cod de procedura penală obligă instanța de judecată să motiveze stabilirea pedepsei cu închisoare. Despre necesitatea respectării acestor prevederi legale atenționează și Plenul Curții Supreme de Justiție în pct.22 lit. a) din Hotărârea nr.5 din 19 iunie 2006 ”Privind sentința judecătoreasca” și în 4 pct.14 din Hotărârea nr.16 din 31 mai 2004 ”Cu privire la aplicarea in practica judiciara a principiului individualizării pedepsei penale”. Astfel, constată ca fiind nemotivată stabilirea în astfel de circumstanțe a pedepsei atât de aspre asupra lui Stîngaci Serghei.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În cauza deferită judecării, sânt declarate două cereri de recurs din partea inculpatului și a avocatului acestuia, Cojocar Rodica, care conțin critici similare privitor la soluția instanțelor de fond în partea individualizării pedepsei penale, astfel în contextul ce urmează instanța de recurs se va expune punctat asupra soluției de inadmisibilitate adoptată pe marginea acestora, fără a le diviza în subpuncte separate, ci analizându-le în același context. Din conținutul recursului ordinar declarat de inculpat se constată că acesta, nu invocă nici un temei de casare din cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă solicită aplicarea unei pedepsei mai blânde, iar apărarea invocă drept temeiuri pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, considerând că inculpatului urmează să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă întrucât acesta și-a recunoscut vinovăția și cauza a fost examinată conform art.3641 Cod de procedură penală, motive care se subscriu temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, din care considerent instanța de recurs se va expune și în privința temeiului de casare prevăzute la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală. Analizând conținutul recursurilor declarate în raport cu decizia recurată și materialele cauzei deduse judecății, instanța de recurs a stabilit că argumentele 5 recursurilor preponderent sunt aceleași care au fost invocate și în textul cererii de apel și se fundamentează pe dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale, în privința cărora instanța de apel s-a pronunțat în mod argumentat și detaliat. De asemenea, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, iar soluția în partea ce ține de individualizarea pedepsei, rezultă din analiza complexă a circumstanțelor cauzei, a periculozității infracțiunilor comise și a personalității inculpatului, hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. La caz, reieșind din esența criticilor invocate în recurs, se atestă că apărarea invocă versiunea potrivit căreia instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, însă Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel, prin care a fost respins apelul avocatului în numele inculpatului și menținută sentința primei instanțe, potrivit căreia Stîngaci Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin (3) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare, în baza art.145 alin. (2) lit. b), e), j) Cod penal, la 13 ani închisoare, iar potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. La capitolul dat, instanța de recurs apreciază faptul că instanța de apel, pe lângă aspectele enunțate mai sus, a pus accentul pe gradul de periculozitate a infracțiunilor comise de către Stîngaci Serghei, care în conformitate cu prevederile art.16 Cod penal, se clasifică ca infracțiuni deosebit de gravă și excepțional de gravă, totodată ținând cont și de circumstanțele legate de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat, săvârșind din nou un concurs de infracțiuni din rândul celor deosebit de grave și excepțional de grave, fapt ce atestă că inculpatul nu a realizat scopul de corecție a pedepsei. Mai mult, la individualizarea acesteia s-a ținut cont de criteriile legale de individualizare a pedepsei penale prescrise la art.art.61 și 75 Cod penal, luându-se în considerație și noile limite de pedeapsă prevăzute la art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, ce atestă faptul că inculpatul a beneficiat de o reducere a pedepsei cu o treime din limita minimă și maximă prevăzută de sancțiunea normelor încriminate, acest fapt deja constituind o ameliorare a situației celui din urmă. Colegiul penal reiterează că, la stabilirea măsurii și modului de executare a pedepsei, instanțele de fond au ținut cont de prevederile art.art.7, 16, 75-78, 84 Cod penal, soluția fiind motivată corespunzător circumstanțelor cauzei, corect concluzionând că scopul pedepsei poate fi atins doar cu executarea reală a pedepsei cu închisoare 6 stabilite lui Stîngaci Serghei, aceasta fiind proporțională și echitabilă faptelor comise de către inculpat. Prin urmare, Colegiul penal atestă că, alegațiile apărării cu privire la comiterea erorii de drept, individualizarea contrară prevederilor legale a pedepsei stabilite inculpatului, sunt vădit neîntemeiate, întrucât însăși recurentul nu a identificat și nu a expus în recurs care anume prevederi legale au fost încălcate de către instanța de apel la individualizarea pedepsei. Instanța de recurs reține că solicitarea inculpatului și avocatului privind aplicarea unei pedepse mai blândă, solicitare care de fapt nici nu a fost motivată de către recurenți, este neîntemeiată, or doar faptul că ultimii nu sunt de acord cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde. Având în vedere cele menționate, Colegiul penal constată că, pedeapsa individualizată de către instanțele de fond, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Cu referire la alegațiile inculpatului privind încadrarea greșită a acțiunilor sale în baza art.188 Cod penal, Colegiul penal constată că inculpatul Stîngaci Serghei în cadrul examinării cauzei în prima instanță, nu a invocat lipsa elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art.188 alin (3) lit. d) Cod penal, din contra a recunoscut faptele comise, reținute prin actul de învinuire, unde fapta era încadrată juridic în baza art.188 alin.(3) lit. d) și art.145 alin. (2) lit. b), e), j) Cod penal și până la începerea cercetării judecătorești a solicitat (f.d.71) judecarea cauzei în procedura simplificată. În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art.3641 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Astfel, în urma dispunerii judecării cauzei în baza art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală rezultă că, inculpatul a recunoscut vinovăția, a acceptat probatoriul și încadrarea juridică a faptelor așa cum au fost reținute în rechizitoriu, iar inculpatul poate contesta sentința, de regulă, doar sub aspectul individualizării pedepsei, neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. Or, în caz contrar, dezacordul cu încadrarea juridică a faptei în baza art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal urma a fi discutată până la începerea cercetării judecătorești, fără a fi depusă o cerere în sensul art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală. Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la examinarea recursurilor declarate, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate. 7

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Stîngaci Serghei și de către avocatul acestuia, Cojocar Rodica, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Stîngaci Serghei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 11 noiembrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Țurcan Anatolie Timofti Vladimir 8