ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.11.2021

1ra-1668/21 — art.art.188 al.3 lt.d, 145 al.2 lt.b,e,j CP

HOTĂRÂRE
11.11.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.art.188 al.3 lt.d, 145 al.2 lt.b,e,j CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1668/21 — art.art.188 al.3 lt.d, 145 al.2 lt.b,e,j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1668/2021

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Stîngaci Serghei și de către avocatul acestuia, Cojocar Rodica, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 04 februarie 2021 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2021, în cauza penală

privindu-l pe

Stîngaci Serghei xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxx, domiciliat în xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.01.2021-04.02.2021;

Instanța de apel: 12.03.2021-19.05.2021;

Instanța de recurs: 19.07.2021 – 06.10.2021.

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, Stîngaci Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare;

- art.145 alin.(2) lit. b), e), j) Cod penal, la 13 ani închisoare.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

S-a dispus încasarea de la Stîngaci Serghei în beneficiul statului a cheltuielilor

judiciare în mărime de 27 052 lei.

17.10.2020, în intervalul de timp cuprins între orele 15:00-16:00 minute, aflându-se în

1

stare de ebrietate, și având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin atac tâlhăresc,

însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei și dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod

conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului

stabilit, a pătruns în domiciliul cet. Pirogan Maria Iacov amplasat în xxxxx unde a inițiat

cu aceasta un conflict din motiv că nu s-a conformat cerințelor insistente de a-i transmite

mijloacele financiare și cu deosebită cruzime, cu un cuțit pe care î-l avea pregătit din

timp i-a aplicat lui Pirogan Maria multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a gâtului,

cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.202010C0553 din 04.12.2020

leziuni corporale sub formă de - 6/șase/ plăgi înțepat-tăiate a gâtului și cutiei toracice

anterior pe stânga cu lezarea parțială a carotidei, inimii, pulmonului stâng, complicate cu

hemotorace pe stânga (850ml) ca fiind periculoase pentru viață și poartă calificativul de

vătămări grave, după care a sustras de pe masă o tabletă de model ”Apple”, de culoare

albă, la prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii

infracțiunii.

Tot el, la 17.10.2020, în intervalul de timp cuprins între orele 15:00-16:00 minute,

aflându-se în stare de ebrietate, în timp ce se afla în domiciliul cet. Pirogan Maria Iacov

amplasat în xxxx, acționând cu intenție directă, privind săvârșirea unui omor intenționat

din interes material, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, cu intenție directă

îndreptată la atingerea scopului stabilit, profitând de starea de neputință cunoscută și

evidentă a victimei care se datorează vârstei înaintate, cu deosebită cruzime, cu un cuțit

pe care î-l avea pregătit din timp, i-a aplicat lui Pirogan Maria multiple lovituri în

regiunea cutiei toracice și a gâtului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară

nr.202010C0553 din 04.12.2020 leziuni corporale sub formă de - 6/șase/ plăgi înțepat-

tăiate a gâtului și cutiei toracice anterior pe stânga cu lezarea parțială a carotidei, inimii,

pulmonului stâng, complicate cu hemotorace pe stânga (850ml) ce fiind periculoase

pentru viață și poartă calificativul de vătămări grave.

La examinarea medico-legală a cadavrului Pirogan Maria s-au mai depistat leziuni

corporale localizate pe antebrațul stâng (plaga nr.15,16,17) și plăgi a degetelor ambelor

mâini (5/cinci/ pe dreapta și 5/cinci/ pe stânga ) suprafața palmară. Plăgile au fost

provocate de acțiunea unui corp tăios sau lama unui corp înțepător-tăios, condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată (la persoanele vii) și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare ușoară. Reieșind din localizarea și caracterul plăgilor ultimele au

apărut în urma la o autoapărare sau opunere de rezistență. La examinarea medico-legală a

cadavrului Pirogan Maria s-au mai depistat plăgi înțepat-tăiate cu localizare pe suprafața

laterală stângă a gâtului (plaga nr.14), sub clavicula stângă (plaga nr.1,2 și 3); pe

suprafața anterioară a articulației umărului stâng (plaga 11 și 12). Plăgile au fost

provocate de acțiunea unui corp înțepător-tăios, condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată (la persoanele vii) și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Decesul cet. Pirogan Maria, conform rezultatelor analizei histologice a survenit cu 30-40

de minute după provocarea leziunilor.

2

Prin acțiunile sale Stîngaci Serghei a comis infracțiunile prevăzute la art.art.145

alin.(2) lit. b), e) j) și 188 alin.(3) lit. d) Cod penal.

avocatul Rodica Cojocar în numele inculpatului Stîngaci Serghei, prin care a solicitat

casarea acesteia în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, invocând că, prima instanță

la individualizarea pedepsei penale nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art.61,

75, 79 Cod penal aplicându-i inculpatului o pedeapsă prea aspră.

Ținând cont de faptul că inculpatul Stîngaci Serghei și-a recunoscut vina, cauza a

fost examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer de cele comise, a

contribuit la descoperirea infracțiunii, instanța urma să-i aplice o pedeapsă mai blândă.

respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în

instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate

corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra

vinovăției inculpatului Stîngaci Serghei, de săvârșirea infracțiunilor imputate.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele

cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de

fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală,

opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost

viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de

procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o

altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță.

Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de către partea apărării în

partea individualizării pedepsei penale, reținând că prima instanță la stabilirea pedepsei a

ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul de pericol

social al infracțiunii săvârșite, care conform art.16 Cod penal, se atribuie la categoria

infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, de persoana inculpatului, care a

acceptat probele administrate în cadrul urmăririi penale, de circumstanțele cauzei care

atenuează sau agravează răspunderea, potrivit revendicării urmează că inculpatul anterior

a mai comis o mulțime de infracțiuni, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Totodată, a relatat instanța de apel că, temei legal pentru aplicarea pedepsei mai

blânde decât cea prevăzută de lege - nu se constată, or toate circumstanțele cauzei au fost

luate în considerație de către prima instanță la stabilirea pedepsei, ținând cont de

prevederile art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o

treime a limitei de pedeapsă cu închisoare prevăzută de sancțiunea normelor penale în

baza căreia a fost condamnat.

Instanța de apel a considerat că, pedeapsa aplicată inculpatului de către prima

3

instanță este în acord cu principiul proporționalității, ținând cont de gravitatea și esența

faptelor comise, corectarea și resocializarea inculpatului fiind posibilă doar prin aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare în condițiile în care ultimul anterior a fost în conflict cu

legea penale, și-a ispășit pedeapsa sub formă de închisoare, nu s-a corijat și din nou a

pășit pe calea criminală comițând din nou un concurs de infracțiune din rândul celor

deosebit de grave și excepțional de grave.

ordinare, inculpatul Stîngaci Serghei și avocatul acestuia, Cojocar Rodica.

5.1. Inculpatul Stîngaci Serghei, fără a indica careva temeiuri de declarare a

recursului din cele conținute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor adoptate, invocând că instanțele ierarhic inferioare au calificat greșit acțiunile

sale în temeiul art.188 Cod penal.

În motivarea recursului, inculpatul mai invocă și faptul că, soluția instanței de apel

în latura penală, în partea individualizării pedepsei penale, este prea aspră întrucât

instanța urma să i-a în considerație circumstanțele atenuante pe caz, recunoașterea

vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, examinarea

cauzei în procedura simplificată, faptul că are la întreținere doi copiii minori.

5.2. Avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, invocând prevederile art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Stîngaci

Serghei să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În argumentarea recursului, avocatul indică că, instanțele ierarhic inferioare nu au

luat în considerație circumstanțele cauzei și au individualizat greșit pedeapsa penală, în

contextul în care inculpatul a recunoscut vina și cauza a fost judecată în procedura

prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a conlucrat cu organul de urmărire.

Consideră că instanța, a dat o apreciere juridică corectă probelor acumulate în dosar,

însă nu a motivat care este necesitatea aplicării unei pedepse reale, instanța interpretând

greșit prevederile art.75 alin.(l) din Cod penal.

La fel indică, că persoanei declarate vinovată trebuie să i se aplice o pedeapsă,

echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza cărui persoana este declarată vinovată.

Totodată instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului

penal, în special prevederile art.79 Cod penal.

Menționează, că având în vedere atât principiul prevăzut în art.4 Cod penal -

umanismul legii penale, cât și cel stipulat în art.61 alin. (2) Cod penal - pedeapsa penală

are drept scop corectarea condamnatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze

suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate precum și

posibilitatea obținerii corectării și reeducării vinovaților.

Mai mult ca atât, indică, că art.394 alin. (2) pct. 1) Cod de procedura penală obligă

instanța de judecată să motiveze stabilirea pedepsei cu închisoare. Despre necesitatea

respectării acestor prevederi legale atenționează și Plenul Curții Supreme de Justiție în

pct.22 lit. a) din Hotărârea nr.5 din 19 iunie 2006 ”Privind sentința judecătoreasca” și în

4

pct.14 din Hotărârea nr.16 din 31 mai 2004 ”Cu privire la aplicarea in practica judiciara a

principiului individualizării pedepsei penale”.

Astfel, constată ca fiind nemotivată stabilirea în astfel de circumstanțe a pedepsei

atât de aspre asupra lui Stîngaci Serghei.

declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În cauza deferită judecării, sânt declarate două cereri de recurs din partea

inculpatului și a avocatului acestuia, Cojocar Rodica, care conțin critici similare privitor

la soluția instanțelor de fond în partea individualizării pedepsei penale, astfel în contextul

ce urmează instanța de recurs se va expune punctat asupra soluției de inadmisibilitate

adoptată pe marginea acestora, fără a le diviza în subpuncte separate, ci analizându-le în

același context.

Din conținutul recursului ordinar declarat de inculpat se constată că acesta, nu

invocă nici un temei de casare din cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură

penală, însă solicită aplicarea unei pedepsei mai blânde, iar apărarea invocă drept

temeiuri pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care

stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței, considerând că inculpatului urmează să-i fie stabilită

o pedeapsă mai blândă întrucât acesta și-a recunoscut vinovăția și cauza a fost examinată

conform art.3641 Cod de procedură penală, motive care se subscriu temeiului de casare

prevăzut la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când 10) s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, din care considerent instanța de recurs se va expune și în

privința temeiului de casare prevăzute la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală.

Analizând conținutul recursurilor declarate în raport cu decizia recurată și

materialele cauzei deduse judecății, instanța de recurs a stabilit că argumentele

5

recursurilor preponderent sunt aceleași care au fost invocate și în textul cererii de apel și

se fundamentează pe dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale, în

privința cărora instanța de apel s-a pronunțat în mod argumentat și detaliat.

De asemenea, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414

alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, iar soluția în partea ce ține de

individualizarea pedepsei, rezultă din analiza complexă a circumstanțelor cauzei, a

periculozității infracțiunilor comise și a personalității inculpatului, hotărârea adoptată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

La caz, reieșind din esența criticilor invocate în recurs, se atestă că apărarea invocă

versiunea potrivit căreia instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, însă

Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către

recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au

fundamentat soluția instanței de apel, prin care a fost respins apelul avocatului în numele

inculpatului și menținută sentința primei instanțe, potrivit căreia Stîngaci Serghei a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin (3) lit. d) Cod penal, la 8 ani

închisoare, în baza art.145 alin. (2) lit. b), e), j) Cod penal, la 13 ani închisoare, iar

potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis.

La capitolul dat, instanța de recurs apreciază faptul că instanța de apel, pe lângă

aspectele enunțate mai sus, a pus accentul pe gradul de periculozitate a infracțiunilor

comise de către Stîngaci Serghei, care în conformitate cu prevederile art.16 Cod penal, se

clasifică ca infracțiuni deosebit de gravă și excepțional de gravă, totodată ținând cont și

de circumstanțele legate de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat,

săvârșind din nou un concurs de infracțiuni din rândul celor deosebit de grave și

excepțional de grave, fapt ce atestă că inculpatul nu a realizat scopul de corecție a

pedepsei.

Mai mult, la individualizarea acesteia s-a ținut cont de criteriile legale de

individualizare a pedepsei penale prescrise la art.art.61 și 75 Cod penal, luându-se în

considerație și noile limite de pedeapsă prevăzute la art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, ce atestă faptul că inculpatul a beneficiat de o reducere a pedepsei cu o treime din

limita minimă și maximă prevăzută de sancțiunea normelor încriminate, acest fapt deja

constituind o ameliorare a situației celui din urmă.

Colegiul penal reiterează că, la stabilirea măsurii și modului de executare a

pedepsei, instanțele de fond au ținut cont de prevederile art.art.7, 16, 75-78, 84 Cod

penal, soluția fiind motivată corespunzător circumstanțelor cauzei, corect concluzionând

că scopul pedepsei poate fi atins doar cu executarea reală a pedepsei cu închisoare

6

stabilite lui Stîngaci Serghei, aceasta fiind proporțională și echitabilă faptelor comise de

către inculpat.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că, alegațiile apărării cu privire la comiterea

erorii de drept, individualizarea contrară prevederilor legale a pedepsei stabilite

inculpatului, sunt vădit neîntemeiate, întrucât însăși recurentul nu a identificat și nu a

expus în recurs care anume prevederi legale au fost încălcate de către instanța de apel la

individualizarea pedepsei.

Instanța de recurs reține că solicitarea inculpatului și avocatului privind aplicarea

unei pedepse mai blândă, solicitare care de fapt nici nu a fost motivată de către recurenți,

este neîntemeiată, or doar faptul că ultimii nu sunt de acord cu pedeapsa stabilită de către

instanța de apel, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru

aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde.

Având în vedere cele menționate, Colegiul penal constată că, pedeapsa

individualizată de către instanțele de fond, corespunde atât principiului proporționalității,

cât și scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane.

Cu referire la alegațiile inculpatului privind încadrarea greșită a acțiunilor sale în

baza art.188 Cod penal, Colegiul penal constată că inculpatul Stîngaci Serghei în cadrul

examinării cauzei în prima instanță, nu a invocat lipsa elementelor constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzută de art.188 alin (3) lit. d) Cod penal, din contra a

recunoscut faptele comise, reținute prin actul de învinuire, unde fapta era încadrată juridic

în baza art.188 alin.(3) lit. d) și art.145 alin. (2) lit. b), e), j) Cod penal și până la începerea

cercetării judecătorești a solicitat (f.d.71) judecarea cauzei în procedura simplificată.

În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de

procedură, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor

dispozițiilor art.3641 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă

situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către

prima instanță.

Astfel, în urma dispunerii judecării cauzei în baza art.3641 alin.(1) Cod de procedură

penală rezultă că, inculpatul a recunoscut vinovăția, a acceptat probatoriul și încadrarea

juridică a faptelor așa cum au fost reținute în rechizitoriu, iar inculpatul poate contesta

sentința, de regulă, doar sub aspectul individualizării pedepsei, neputând renunța la

opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. Or, în caz contrar, dezacordul cu

încadrarea juridică a faptei în baza art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal urma a fi discutată

până la începerea cercetării judecătorești, fără a fi depusă o cerere în sensul art.3641

alin.(1) Cod de procedură penală.

Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la examinarea

recursurilor declarate, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea

deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

7

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Stîngaci

Serghei și de către avocatul acestuia, Cojocar Rodica, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Stîngaci Serghei

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 11 noiembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-11-11
0,96
1ra-1530/2021 — art. 190 alin. 1; 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1530/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie a examin
CSJ 2022-03-03
0,96
1ra-2212/21 — art.145 al.2 lt.d CP
Dosarul nr. 1ra-2212/2021 1-21007766-01-1ra-13122021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 02 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădeală
CSJ 2022-06-30
0,96
1ra-654/2022 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-654/2022 1-20091041-01-1ra-03052022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 14 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Ju
CSJ 2021-04-29
0,96
1ra-630/21 — art. 217 al. 2; 217-1 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-630/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte - Toma Nadejda Judecători - Cobzac Elena, Timofti Vladimir, Țurcan
CSJ 2023-02-02
0,95
1ra-1306/22 — art. art. 27, 145 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1306/22 1-22032486-01-1ra-24082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 decembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători - Plămădeală Gh
Sursă