ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.12.2020

1ra-2063/2020 — art.217 al.3, lit.b Cod penal

HOTĂRÂRE
30.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.217 al.3, lit.b Cod penal
Temei legal
art.427 alin.1 pct.10 CPP
Citează această cauză
1ra-2063/2020 — art.217 al.3, lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-2063/2020

Curtea Supremă de Justiție

02 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Ciubara Mariana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020, în cauza penală în privința lui,

Puiu Eduard xxxx, născut la xxxx în s.

Prăjila, r-nul Florești, domiciliat în s. xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.06.2019 – 17.12.2019;

instanța de apel: 28.01.2020 – 14.07.2020;

instanța de recurs: 24.09.2020 – 02.12.2020.

2019, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură

penală, Puiu Eduard a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin.(3) lit. b) Cod penal și condamnat la pedeapsa

penală sub formă de 1 an închisoare în penitenciar semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

pe un termen de 5 ani.

În baza art. 85 Cod penal, a fost adăugat la pedeapsa aplicată prin noua

sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Edineț, sediul Central din 13.10.2016, stabilindu-i definitiv lui Puiu Eduard

o pedeapsă sub formă de 4 (ani) și 2 (luni) luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani,

prin aplicarea prevederilor articolului 901 Cod penal, prima parte a pedepsei

- 2 (doi ) ani și 2 (luni) luni de închisoare se va executa în penitenciar, iar

restul pedepsei - 2 (doi) ani, închisoare se suspendă condiționat cu fixarea

termenului de probațiune de 2 (doi) ani.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Puiu Eduard a cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare, în sumă de 2800 lei, în contul

bugetului de stat.

1

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia

a unui tub cilindric confecționat din metal și un fragment de butelie

polimerică în care, conform raportului de constatare technico-șiiințifică nr.

34/12/2-1233 din 13.03.2019 s-a depistat substanța Tetrahydrocannabinol,

prin urmare rășină de cannabis, cu o cantitate de 0,139 g (0,135 g f 0,004 g)

care, conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2016,

constituie proporții mari, pe care le-a păstrat ilegal în domiciliul său din s.

xxxxx, fară autorizația corespunzătoare până la data 29 noiembrie 2018,

aproximativ ora 18:00, atunci când au fost depistate și ridicate de către

angajații IP Florești în cadrul perchiziției la domiciliu.

Tot el, la 29.11.2019, în jurul orei 18:00, aflându-se la domiciliul său

situat în s. xxxx, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu xxx, având

scopul consumului personal și fară scop de înstrăinare, au preparat după

care au păstrat droguri într-un recipient confecționat din sticlă, în care

conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2-1233 din

13.03.209 s-a depistat Metamfetamin, cu o cantitate de 0,082, care, conform

Listei substanțelor, narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr 23.01.2016, constituie proporții mari, care au

fost depistate și ridicate de către angajații IP Florești, în cadrul percheziției.

numele inculpatului Puiu Eduard prin care a solicitat admiterea apelului

declarat, casarea sentinței instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin

care să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3

luni și cu suspendarea executării pedepsei în baza art.90 alin.(1) Cod penal.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Lungu Alexandru în numele

inculpatului Puiu Eduard a menționat că:

- în partea descriptivă a sentinței de condamnare este menționat că s-a

respins solicitarea procurorului de încasare de la inculpați a sumei de 2800

lei cu titlu de cheltuieli judiciare din motiv că nu se încadrează în norma art.

227 Cod de procedură penală, însă în dispozitivul sentinței s-a dispus

încasarea în mod solidar de la inculpați a cheltuielilor de judecată pentru

efectuarea expertizei judiciare în sumă de 2800 lei;

- se constată divergențe între partea descriptivă și dispozitivul

sentinței.

apelul declarat de către avocatul Lungu Alexandru în numele inculpatului

2

Puiu Eduard împotriva sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 17

decembrie 2019 a fost respins ca nefondat, sentința menținută fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, instanța just

încadrând acțiunile inculpatului Puiu Eduard în baza art.217 alin.(3) lit.b)

Cod penal - „circulația ilegală a drogurilor, adică prepararea și păstrarea

drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, săvârșite

de două persoane.”

Instanța de apel a stabilit că, vina inculpatului Puiu Eduard în

comiterea infracțiunii incriminate pe deplin a fost stabilită de către probele

administrate pe dosar în faza de urmărire penală acestea fiind acceptate de

inculpat prin cererea depusă până la începerea cercetării judecătorești și

acceptată de instanța de fond prin încheierea din 06.09.2019.

Instanța de apel a notat că, pedeapsa aplicată lui Puiu Eduard de către

instanța de fond este adecvată și nu contravine prevederilor legii, dat fiind,

că sancțiunea art.217 alin.(3) lit.b) Cod penal prevede ca pedeapsă închisoare

de pînă la 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana

juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unități

convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau

cu lichidarea persoanei juridice.

Instanța de apel referitor la solicitarea inculpatului de a fi aplicate

prevederile art.90 Cod penal și faptul, că pedeapsa aplicată în privința sa

este prea aspră sânt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt

stabilite de către instanța de fond și cea de apel pe parcursul judecării cauzei,

a notat că pedeapsa fiind aplicată în limitele sancțiunii articolului incriminat.

Instanța de apel a reținut că, la numirea mărimii și formei pedepsei în

privința inculpatului Puiu Eduard, prima instanță corect a ținut seama de

prevederile art.3641 alin.(8) Cod penal, care prevede aplicarea pedepsei în

cazul judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de

gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii

infracțiunii, mai mult ca atât inculpatul anterior a fost condamnat.

Instanța de apel referitor la argumentele avocatului precum că în

partea descriptivă a sentinței de condamnare este menționat că s-a respins

solicitarea procurorului de încasare de la inculpați a sumei de 2800 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare din motiv că nu se încadrează în norma art. 227

Cod de procedură penală, însă în dispozitivul sentinței s-a dispus încasarea

în mod solidar de la inculpați a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea

expertizei judiciare în sumă de 2800 lei, a notat că aceasta este o eroare

mecancă comisă de către judecătorul instanței de fond și întradevăr corect a

3

fost admis demersul părții acuzării referitor la încasarea cheltuililor de

judecată.

ordinar de către avocatul Ciubara Mariana în numele inculpatului, prin care

invocând în calitate de temeiuri prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 14 iulie 2020 și sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Florești

din 17 decembrie 2019, ca fiind neîntemeiată, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Puiu Eduard Aurel să-

i fie stabilită o pedeapsă non privativa de libertate.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Ciubara Mariana în

numele inculpatului, a menționat că:

- atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, nu a fost demonstrat

și constatat faptul că ar fi ineficientă stabilirea în privința inculpatului a unei

pedepse mai blânde, neprivative de libertate;

- aplicarea unei pedepse privative de libertate poate fi aplicată doar

atunci, când se demonstrează că o pedeapsă de altă categorie nu-și va atinge

scopul;

- luând în considerație personalitatea inculpatului, care a recunoscut vina,

s-a căit de cele comise, a conștientizat cele comise, pe caz sunt întrunite

cumulativ condițiile, care ar permite aplicarea unei pedepse non privative

de libertate.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau

material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

4

Reieșind din recursul declarat se atestă, că autorul acestuia îl

întemeiază în baza pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Lecturând textul recursului ordinar declarat de către avocat, Colegiul

penal constată că titularul cererii de recurs critică decizia instanțelor de fond,

în latura stabilirii pedepsei, invocând totodată că în privința inculpatului

urma a fi aplicată o pedeapsă non privativă de libertate.

Instanța de recurs reține că, potrivit recursului, partea apărării își

exprimă dezacordul doar cu faptul că pedeapsa stabilită inculpatului este

prea aspră, insistând asupra aplicării unei pedepse non privative de libertate

în privința inculpatului. Astfel, instanța de recurs ordinar supune verificării

decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de pct. 10)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele

recursului privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, or, instanța de apel în

motivarea deciziei adoptate, s-a expus asupra acestor argumente, pe care

instanța de recurs ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră

necesară.

În acest sens, Colegiul penal reiterează că potrivit prevederilor art. 7

Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

5

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

În esență, argumentele recurentului se axează pe dezacordul cu

aplicarea de către prima instanță a pedepsei sub formă de închisoare,

considerând că a făcut o individualizare greșită a pedepsei penale aplicate

inculpatului ce i se incriminează, instanța de fond și cea de apel nemotivat

și neîntemeiat au considerat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea

celei mai aspre pedepse.

Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiului

de casare invocat, Colegiul penal concluzionează asupra netemeiniciei

acestora, din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a

pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă,

legală și corect individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și

să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal.

Aceste pedepse sunt: minimum și maximum general și minimum și

maximum special prevăzut de fiecare infracțiune în textul incriminator.

Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul

penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă – amenda până la

cea mai aspră – detențiunea pe viață.

Astfel, Colegiul penal reține, că în speța dată, persoanei declarate

vinovate, i s-a aplicat o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii prevăzute

articolului respectiv din Codul penal.

Colegiul penal accentuează că, pedeapsa este echitabilă când ea

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității

6

sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de

a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de

către condamnat, precum și de alte persoane.

O pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Colegiul penal în acest sens indică că, la stabilirea pedepsei instanțele

ierarhic inferioare au argumentat detaliat soluția adoptată și au ținut cont de

dispozițiile art. 75 Cod penal. Pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 217

alin.3) lit. b) Cod penal, prin aplicarea dispozițiilor art. 85 alin.(1) Cod penal

și art. 3641 alin.(8), a fost aplicată de către prima instanță în limita sancțiunii

prevăzute de articolul incriminat, just aplicând și prevederile art. 901 alin.(1)

Cod penal.

Astfel, Colegiul penal conchide, că în speță instanțele au ținut cont în

măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea inculpatului, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel fiind

respectate dispozițiile art. art. 61, 75 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă

echitabilă pentru fapta săvârșită, sub formă de închisoare pe termen de 4 ani

și 2 luni închisoare, dintre care 2 ani și 2 luni închisoare cu executare, iar

termenul rămas de 2 ani fiind suspendat condiționat conform art. 901 alin.(1)

Cod penal.

Colegiul penal ține să menționeze că, este neîntemeiat argumentul

recurentului privind aplicarea unei pedepse non privative de închisoare în

privința inculpatului Puiu Eduard, invocând că instanțele ierarhic inferioare

nu au ținut cont de toate circumstanțele cauzei la aplicarea pedepsei, or, la

aplicarea pedepsei s-a ținut cont de personalitatea inculpatului care nu este

la prima abatere de legea penală, în raport cu fapte antisociale comise de

Puiu Eduard, care însă nu l-a făcut să conștientizeze rolul educativ al

pedepsei, precum și cel de prevenire a continuării activității criminale.

Totodată, cercetând decizia instanței de apel sub aspectul aplicării

pedepsei inculpatului Puiu Eduard, Colegiul penal reieșind din

circumstanțele și de vinovăția inculpatului, conchide că pedeapsa aplicată

este corectă, legală și echitabilă, corespunde atât principiului

proporționalității cât și scopului pedepsei penale, restabilirea echității

sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

7

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care

s-a bazat avocatul Ciubara Mariana în numele inculpatului, în recursul

declarat, nu sunt imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării

acesteia, se conchide că instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele

cauzei și a dat răspuns la toate motivele expuse în apel în coraport cu poziția

apărării și a argumentelor de motivare a soluției emise de prima instanță,

astfel fiind atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor

procesual-penale, este legală și întemeiată.

Colegiul penal notează că, instanța de apel și-a argumentat just

concluziile sale, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le

însușește, fapt ce corespunde jurisprudenței CtEDO (cauza Albert vs. România

din 16.02.2010), în care Curtea statuează că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Din considerentele expuse, instanța de recurs conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, fiind corect

individualizată pedeapsa inculpatului conform prevederilor legale, în

consecință impunându-se dispunerea inadmisibilității recursului ordinar

declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ciubara

Mariana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Puiu

Eduard xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-07-22
0,96
1ra-1096/2020 — art. 287 alin.1, art. 164 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1096/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda a examinat admis
CSJ 2020-03-05
0,95
1ra-446/2020 — art. 188 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-446/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, a examinat,
CSJ 2020-11-26
0,95
1ra-1474/2020 — art.186 alin.2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1474/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 28 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, examinând
CSJ 2020-11-02
0,95
1ra-1281/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d; art. 186 alin.2 lit. c, d; 27; 171 alin.3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1281/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 septembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, examinân
CSJ 2020-10-29
0,95
1ra-443/2020 — art. 173, art. 179 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-443/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, a examinat
Sursă