1ra-493/2020 — art. 327 alin. 1; 332 alin. 1 CP

1ra-493/2020 — art. 327 alin. 1; 332 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-439/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul

Central, Sîrbu Lilia și de către avocatul Șcheau Igor cu inculpatul, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 24 septembrie 2019

și sentinței Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 13 iulie 2018, în cauza

penală în privința lui

Banari Alexandr xxxxx, născut la xxxxx, originar

din r-nul xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 13.04.2016 – 13.07.2018;

Instanța de apel: 15.08.2018 – 24.09.2019;

Instanța de recurs: 28.11.2019 – 24.11.2020.

A C O N S T A T A T :

Alexandr, a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

A fost încetat procesul penal în privința lui Banari Alexandr, în

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, din motivul

expirării termenului de prescripție privind tragerea la răspunderea penală.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

A fost respinsă cererea procurorului cu privire la încasarea

cheltuielilor judiciare, ca neîntemeiată.

reținut că, Banari Alexandr, fiind, conform Ordinului nr.104ef din 20

februarie 2015, numit prin transfer în mod de avansare în serviciu în funcția

de șef de post, ofițer superior de sector al postului de poliție Hănăsenii Noi,

raionul Leova, adică fiind persoana publică, potrivit fișei de post, el a fost

investit cu anumite sarcini privind asigurarea menținerii ordinii publice,

prevenirea și descoperirea infracțiunilor, altor fapte antisociale, care

atentează la viața, integritatea corporală și libertăților persoanelor,

drepturile și interesele legitime ale cetățenilor, primirea, înregistrarea și

1

examinarea în limitele competenței sale a declarațiilor, cererilor și

comunicărilor cetățenilor despre infracțiuni, cu înregistrarea ulterioară în

registrele inspectoratului de poliție, inclusiv întocmirea proceselor-verbale

pe contravenții în limitele competenței sale, examinarea și aplicarea

sancțiunilor și a altor măsuri de constrângere, în conformitate cu prevederile

Codului contravențional.

Astfel, prin rezoluția șefului IP Leova, A. Sîrbu, materialele cu privire

la informația telefonică din 16.10.2015, i-a fost repartizată lui Banari

Alexandr, la 19.10.2015, astfel, ultimul aflându-se în or. Leova, a primit spre

examinare materialele înregistrate în R-2 cu nr.2729 din 16.10.2015, pe faptul

acțiunilor pretins ilegale comise de către numitul Cojocaru Gheorghe,

locuitor al or. Leova, manifestate prin acte de ultragiere a colaboratorilor

organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistență și pe

faptul de nesubordonare cu rea-voință dispoziției sau cererii legitime a

colaboratorului organelor ocrotire a normelor de drept.

Ca rezultat, bazându-se pe prevederile art. 336 și art. 353 alin. (1) Cod

contravențional, el în calitate de agent constatator, la finele examinării cauzei

și stabilirii tuturor circumstanțelor avea obligația de a întocmi procesul-

verbal contravențional cu aducerea la cunoștință a drepturilor și

obligațiunilor contravenientului în privința căruia se întocmește procesul-

verbal contravențional, iar ulterior fiind obligat și ținând cont de faptul că

examinarea contravențiilor prevăzute la art. 336 și art. 353 alin. (1) Cod

contravențional sunt potrivit art. 396 Cod contravențional în competența

procurorului, Banari Alexandr urma să expedieze toate materialele conform

competenței, însă el, la întocmirea procesului - verbal contravențional cu

seria și numărul MAI03153046 din 16 octombrie 2015, a calificat acțiunile lui

Cojocaru Gheorghe conform art. 336 Cod contravențional, eliberându-i

acestuia o copie, însă potrivit concluziei Raportului de expertiză nr. 33 din

12 martie 2016, a executat manuscrisul cu care sunt completate rubricile

procesului verbal cu privire la contravenție și tot el a executat manuscrisul

în rubrica „denumirea articolului și aliniatul actului pentru care este

prevăzută sancțiunea contravențională”, indicând precum că Cojocaru

Gheorghe ar fi comis contravenția prevăzută de art.336 și respectiv cea

prevăzută de art.353 alin.(1) Cod contravențional, fără a fi întocmit un alt

proces-verbal contravențional.

Tot el, stabilind ulterior că a admis greșeli cu privire la data întocmirii

prezentului proces-verbal contravențional și cunoscând de faptul că potrivit

concluziei Raportului de expertiză nr.33 din 12 martie 2016, cele cinci

semnături din numele persoanei în privința cărei a fost întocmit procesul-

verbal probabil nu au fost executate de către Cojocaru Gheorghe, iar ca

rezultat acele greșeli și completări pot duce la nulitatea procesului

2

contravențional, intenționat, urmărind scopul introducerii datelor vădit

false în acte oficiale, din alte interese personale, și anume de a ascunde de la

procurori faptul calificării greșite a acțiunilor pretins a fi ilegale comise de

către numitul Cojocaru Gheorghe și pentru a evita eventuale probleme

personale depistate în activitatea de serviciu, cunoscând că nu a indicat

art.353 alin.(1) Cod contravențional în procesul-verbal contravențional cu

seria și numărul MAI03153046 din 16 octombrie 4 2015 la rubrica „prin ce a

comis o contravenție prevăzută de” l-a completat, introducând date false în

documente oficiale, indicând precum că Cojocaru Gheorghe ar fi comis

contravenția prevăzută de art. 336 și art. 353 alin. (1) Cod contravențional,

materialele cauzei contravenționale ulterior fiind expediate conform

competenței în Procuratura raionului Leova, pentru continuarea examinării

și luării unei decizii definitive.

Tot, Banari Alexandr este învinuit în aceea că el, fiind conform

Ordinului nr. 104ef din 20 februarie 2015 numit prin transfer în mod de

avansare în serviciu în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al

postului de poliție Hănăsenii Noi, raionul Leova, adică fiind potrivit art.123

alin.(2) Cod penal persoana publică, potrivit fișei de post el, a fost investit cu

anumite sarcini privind asigurarea menținerii ordinii publice, prevenirea și

descoperirea infracțiunilor, altor fapte antisociale, care atentează la viața,

integritatea corporală și libertăților persoanelor, drepturile și interesele

legitime ale cetățenilor, primirea, înregistrarea și examinarea în limitele

competenței sale a declarațiilor, cererilor și comunicărilor cetățenilor despre

infracțiuni, cu înregistrarea ulterioară în registrele inspectoratului de poliție,

inclusiv întocmirea proceselor-verbale pe contravenții în limitele

competenței sale, examinarea și aplicarea sancțiunilor și a altor măsuri de

constrângere, în conformitate cu prevederile Codului contravențional.

În continuare, Banari Alexandr, acționând contrar prevederilor art. 22

alin.(1) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, conform cărora

funcționarul public este obligat să respecte Constituția Republicii Moldova,

legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile

cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de

serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să

respecte regulamentul intern; contrar prevederilor art.4 a Legii cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012,

potrivit căreia activitatea Poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru

executarea legii, în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul

instituțiilor statului, pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale

și demnității umane, prevăzute în Declarația universală a drepturilor

3

omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale, în Codul european de etică al poliției și în alte acte

internaționale, în conformitate cu principiile legalității, respectării

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, imparțialitățiiși

nediscriminării, controlului ierarhic permanent, răspunderii personale și

profesionalismului; art.25 alin.(1) al aceleiași Legi, potrivit căruia polițistul

își exercită atribuțiile și îndeplinește obligațiile, care îi revin potrivit legii, în

limitele competenței și conform funcției deținute, precum și contrar

prevederilor art.26 alin.(1) 5 al Legii menționate, potrivit căruia polițistul are

obligația să desfășoare activitatea profesională exclusiv pe baza și în

executarea legii, fiind totodată obligat: - să se conducă, în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau

în fața Poliției; - să execute la timp și întocmai atribuțiile conform funcției

deținute; - să manifeste, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inițiativă și

perseverență, obiectivitate și imparțialitate; - să perfecționeze în permanență

nivelul său de pregătire profesională, cunoscând totodată că atribuțiile de

serviciu ale polițistului sânt specificate în actele normative departamentale

și în fișa postului, aprobate în modul stabilit; fiind cunoscut cu faptul că,

potrivit prevederilor pct.6 lit. g) din Codul de etică și deontologie al

polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006

profesionalismul - presupune aplicarea corectă și responsabilă a

cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice pentru exercitarea

atribuțiilor de serviciu, a comis abuzul de serviciu, săvârșind astfel

infracțiunea prevăzută la art.327 alin.(1) din Codul penal, în următoarele

circumstanțe: la 19.10.2015 numitului Banari Alexandr, prin intermediul

șefului de Sector al Sectorului nr.1 Leova al Inspectoratului de Poliție Leova,

Haideu Pavel, care-i este șef nemijlocit, i-au fost repartizate materialele cu

privire la informația telefonică din 16.10.2015 pe faptul acțiunilor pretins

ilegale comise de către numitul Cojocaru Gheorghe.

Tot la 19.10.2015, Banari Alexandr, aflându-se în or. Leova a primit

spre examinare materialele înregistrate în R-2 cu nr.2729 din 16.10.2015,

acțiunile numitului Cojocaru Gheorghe, manifestate prin acte de ultragiere

a colaboratorilor organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de

rezistență și pe faptul de nesubordonare cu rea-voință dispoziției sau cererii

legitime a colaboratorului organelor ocrotire a normelor de drept, urmau

corect să fie calificate potrivit art.336 și art.353 alin.(1) Cod contravențional.

Totodată, Banari Alexandr avea obligația de a constata contravenția,

examina și soluționa cauza contravențională, constata cauzele și condițiile

care au contribuit la săvârșirea contravenției, iar ulterior de a întocmi

procesul-verbal cu privire la contravenție, urmând să-i aducă la cunoștință

drepturile și obligațiunile contravenientului în privința căruia se întocmește

4

procesul-verbal contravențional, iar la finele examinării cauzei

contravenționale, el era obligat să țină cont de faptul că, examinarea

contravențiilor prevăzute la art.336 și art.353 alin.(1) Cod contravențional

sunt potrivit art.396 Cod contravențional în competența procurorului și

urma să expedieze, procurorului, toate materialele conform competenței.

Astfel, Banari Alexandr la momentul examinării cauzei

contravenționale, fiind potrivit art.385 alin.(1) Cod contravențional, agent

constatator, acționând ilegal din alte interese personale, folosindu-se

intenționat de funcția pe care o deține, cunoscând că a primit la 19.10.2015

spre examinare materialele înregistrate în R-2 cu nr.2729 din 6 16.10.2015, în

continuare, urmărind scopul ascunderii ilegalităților comise de el și colegii

săi, deoarece aceștia la momentul întocmirii procesului-verbal cu privire la

contravenție nu au respectat prevederile art. 433 alin.(1) Cod contravențional

și anume faptul că, la 16.10.2015 în momentul reținerii lui Cojocaru

Gheorghe la orele 21:48 minute nu exista procesul-verbal cu privire la

contravenție în baza art.336 și 353 alin. (1) Cod contravențional, care a stat la

baza reținerii lui Cojocaru Gheorghe, stabilind ulterior că a admis greșeli cu

privire la data întocmirii prezentului, în procesul-verbal cu privire la

contravenție cu seria și numărul MAI03153046 din „16” octombrie 2015, a

efectuat corectări la cifra „9”, fiind prefăcută în „6”, astfel, procesul-verbal l-

a conformat pentru ca să corespundă cu ziua reținerii, necătând la faptul că

procesul-verbal cu privire la reținere cu seria „A” și nr.3 întocmit de către

Ofițerul de Sector al IP Leova, Valeriu Vacarciuc, a fost întocmit la orele 21:48

minute, în lipsa procesului-verbal contravențional cu seria și numărul

MAI03153046 din 16 octombrie 2015, care ar fi fost întocmit la aceiași dată cu

orele 22:30, acesta fiind întocmit după ora reținerii, fapt ce contravine

normelor legale, iar ca rezultat Banari Alexandr, cunoscând că în mod vădit

îi încalcă dreptul la apărare numitului Cojocaru Gheorghe, cunoscând cu

certitudine despre faptul neincluderea art.353 alin.(1) Cod contravențional,

va fi considerată reținerea ilegală a acestuia, deoarece prevederile art.336

Cod contravențional, în calitate de sancțiune nu prevede arestul

contravențional, cunoscând respectiv că acele greșeli și completări vor duce

la nulitatea procesului contravențional, făcând abuz de situația de serviciu,

intenționat, ca rezultat, al introducerii datelor vădit false în acte oficiale, din

alte interese personale, și anume de a ascunde de la procurori faptul că nu a

fost respectată procedura de reținere a contravenientului și a calificării

greșite a acțiunilor pretins a fi ilegale comise de către numitul Cojocaru

Gheorghe și pentru a evita eventuale probleme personale depistate în

activitatea de serviciu, cunoscând că la momentul întocmirii procesului

verbal cu privire la contravenție cu seria și numărul MAI03153046 din 16

octombrie 2015, la rubrica „prin ce a comis o contravenție prevăzută de” nu

5

a indicat art.353 alin.(1) Cod contravențional, l-a completat, introducând

date false în documente oficiale, indicând precum că Cojocaru Gheorghe ar

fi comis contravenția prevăzută de art.336 și art.353 alin.(1) Cod

contravențional, confirmarea introducerii datelor false în acte publice fiind

dovedit potrivit concluziei Raportului de expertiză nr.33 din 12 martie 2016,

în care e indicat că anume el, a executat manuscrisul cu care sunt completate

rubricile procesului verbal cu privire la contravenție și tot el, a executat

manuscrisul în rubrica „denumirea articolului și aliniatul actului pentru care

este prevăzută sancțiunea contravențională”, materialele cauzei

contravenționale cu date false ulterior fiind expediate conform competenței

în Procuratura raionului Leova, pentru continuarea examinării și luării unei

decizii definitive.

Astfel, Banari Alexandr, acționând ilegal, prin încălcarea normelor

imperative ale legislației, prin nerespectarea și îndeplinirea defectuoasă a

atribuțiilor de serviciu, care reglementează activitatea de serviciu, a

subminat autoritatea și imaginea organului de drept, iar prin încălcarea

dreptului la apărare într-o cauză contravențională, numitului Cojocaru

Gheorghe i-au fost daune considerabile.

- avocatul Șcheau Igor cu inculpatul Banari Alexandr, prin care au

solicitat casarea parțială a sentinței în partea privind încetarea procesului

penal pe marginea capătului de învinuire a inculpatului în temeiul art. 332

alin. (1) Cod penal în condițiile în care în acțiunile acestuia lipsesc elementele

componente ale infracțiunii vizate, cu pronunțarea unei noi hotărâri în acest

sens, prin care inculpatul să fie achitat pe marginea învinuirii în temeiul art.

332 alin. (1) Cod penal din motivul lipsei elementelor componente ale

infracțiunii vizate în acțiunile acestuia.

- procurorul în Oficiul Sud al Procuraturii Anticorupție, Ciuleacu

Anatolie prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Banari Alexandr să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod

penal, și în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă cu

închisoarea pe un terme de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele

MAI a RM pe un termen de 5 ani, în baza art. 90 Cod penal, să se dispună

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 4

ani, cu menținerea în rest în vigoare a sentinței.

3.1 În motivarea apelului avocatul Șcheau Igor cu inculpatul Banari

Alexandr au invocat că:

- deși partea apărării este de acord cu soluția primei instanțe în partea

6

achitării inculpatului pe marginea capătului de învinuire în temeiul art. 327

alin. (1) CP, totuși consideră că soluția primei instanțe în partea încetării

procesului penal, la caz, pe capătul de învinuire în temeiul art. 332 alin. (1)

Cod penal este una pripită, bazată pe aprecierea greșită a ansamblului de

probe din materialele cauzei penale, prin ignorarea lipsei elementelor

infracțiunii incriminate în acțiunile inculpatului Banari Alexandr, fapt care

impunea achitarea acestuia privitor la capătul de învinuire vizat;

- prima instanță în motivarea soluției sale, partea apărării nu poate fi

de acord cu o astfel de apreciere a probelor din materialele dosarului penal,

pe care o consider vădit defectuoasă, lipsită de obiectivitate și bazată pe

faptul că instanța de judecată nu a intrat în esența cauzei penale vizate, din

materialele căreia rezultă clar lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art.

332 alin. (1) Cod penal în acțiunile numitului inculpat, din următoarele

considerente, expuse de partea apărării la soluționarea cauzei penale vizate

în primă instanță, cărora însă instanța de judecată nu le-a dat aprecierea

cuvenită;

- din perspectiva laturii subiective, în speță lipsește vinovăția, sub

formă de intenție directă, care este obligatorie pentru existența infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal;

- din circumstanțele cauzei rezultă că inculpatul a comis o greșeală

mecanică, înscriind pe exemplarul de proces-verbal cu privire la

contravenție MAI03153046, la rubrica „a comis o contravenție prevăzută

de”, mențiunea „art. 353 al. (1) Cod contravențional”;

- după cum a indicat și inculpatul, completarea procesului-verbal cu

privire la contravenție vizat a avut loc pe data de 16.10.2015, la o oră târzie,

inculpatul fiind obosit după o zi de lucru, din neatenție admițând infiltrarea

greșelii vizate, despre care fapt a înțeles abia la începutul anchetei de

serviciu efectuată în acest sens în cadrul IP Leova. În același sens, în legătură

cu această omisiune prin sesizarea cu nr. 1-10/2015-21 din 18.12.2015, emisă

în adresa șefului IP Leova, de către Procurorul r-lui Leova, s-a atenționat

asupra necesității completării corecte a proceselor-verbale cu privire la

contravenție;

- în speță, inculpatul nu a dorit survenirea cărorva urmări

prejudiciabile, aceasta se confirmă și prin faptul că inculpatul, greșind

mecanic completarea procesului-verbal cu privire la contravenție, i-a

transmis lui Cojocaru Gheorghe, exemplarul pe care nu figura mențiunea

privind art. 353 Cod contravențional;

- în acțiunile lui Banari Alexandr, nu se întrunește motivul infracțiunii,

ca semn obligatoriu al laturii subiective. Or, conform art. 332 alin. (1) CP,

infracțiunea vizată se comite din motive personale sau materiale;

- inculpatul nu avea, a priori, careva motive de ordin personal, vizând

7

greșeala mecanică la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție,

sau mai ales de ordin material, or acesta nu a obținut și nici nu putea obține

careva beneficii în acest sens;

- anume Cojocaru Gheorghe a fost unica persoană care a „beneficiat”

de facilitățile greșelii mecanice admise de inculpat, deoarece drept rezultat

al acestei erori, prin încheierea emisă de procurorul-adjunct al procurorului

r-lui Leova, Cernenchi Oleg, pe data de 21.12.2015, a fost dispusă încetarea

procesului contravențional în privința acestuia, ceea cea a făcut posibil ca, în

urma unei erori procesuale, apelantul să nu fie supus pedepsei

contravenționale binemeritate pentru nesubordonarea cerințelor legitime

ale colaboratorilor de poliție și ultragierea acestora;

- pentru infracțiunea de fals în acte oficiale este caracteristic faptul că

făptuitorul acesteia, ulterior comiterii, ascunde urmele pretinsului fals, fapt

care însă nu se atestă în speță, unde anume inculpatul a transmis către

Procuratura r-lui Leova un exemplar al procesului-verbal cu privire la

contravenție vizat dar și părții vătămate un exemplar al procesului-verbal,

ceea ce denotă lipsa intenției de a falsifica procesul-verbal cu privire la

contravenție vizat. De facto, din materialul probatoriu administrat în primă

instanță rezultă că inculpatul a conștientizat despre greșeala mecanică

menționată supra în cadrul procesului-verbal cu privire la contravenție,

anume după inițierea față de acesta a anchetei de serviciu conform celor

descrise supra. Or, conform acestor aspecte, este evidentă lipsa elementelor

laturii subiective a infracțiunii stabilite de art. 332 alin. (1) CP;

- deși partea vătămată Cojocaru Gheorghe enunțând versiunea sa

menționează despre existența unui interes personal al lui Banari Alexandr

Iurii în raport cu Vacarciuc Valeriu un alt colaborator al IP Leova – instanța

de judecat în mod straniu, neconstatând o asemenea legătură care a fost

invocată de partea vătămată – totuși, bazându-se pe propria apreciere pur-

subiectivă, consideră demonstrată infracțiunea de care este învinuit

inculpatul – fapt care nu poate fi acceptat, or însuși versiunea părții vătămate

privind pretinsul interes personal al inculpatului nu a fost confirmată în

cadrul cercetării judecătorești, fapt constatat și de instanța de judecată, care

în astfel de condiții, în mod ilegal, a încetat procesul penal pe acest capăt de

învinuire;

- instanța de judecată concluzionează greșit despre faptul că în copia

din registrul de evidență a proceselor-verbale cu privire la contravenție ținut

la IP Leova, s-ar conține mențiunea privind data de 19.10.2015 ca dată a

întocmirii procesului-verbal vizat, deși studiind atent acest registru rezultă

clar că această mențiune a fost făcută în rubrica data înregistrării. Or, în acest

sens instanța de judecată a ignorat esența probatorie a acestui înscris,

interpretându-l eronat, fapt care dovedește încă o dată în plus caracterul

8

pur-subiectiv al poziției instanței;

Consideră că circumstanțele cauzei penale vizate impuneau achitarea

inculpatului; în drept, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură

penală, având în vedere faptul că în acțiunile inculpatului Banari Alexandr

lipsesc elementele infracțiunii reglementate de art. 332 alin. (1) CP. Or, după

cum s-a reținut în practica națională relevantă în materie, în cazurile în care

din circumstanțele cauzei penale este clar faptul lipsei elementelor

infracțiunii, se impune achitarea inculpaților (Decizia din 24.12.2012 a

Colegiului penal lărgit al CSJ, în Dosarul nr. 4-1re-225/12, pag. 5 și 10; Decizia

din 17.12.2013 a Colegiului penal al CSJ, în Dosarul nr. 1ra-1051/2013, pag.

1, pag. 1-5);

- instanța de judecată a ignorat total, de a se pronunța pe marginea

aspectului legat de pretinsa vinovăție a inculpatului pentru infracțiunea

incriminată, prin prisma prevederilor art. 6-7 ale CEDO și practicii CtEDO;

- prima instanța a ignorat încălcările de procedură invocate de partea

apărării la judecarea cauzei penale vizate în fond în primă instanță;

- privitor la cauza penală nr. 2016970057, în temeiul art. 332 alin. (1)

Cod penal, se impune mențiunea că acțiunile de urmărire penală sub formă

de ridicare a copiilor de pe înscrisuri din alte dosare penale sunt lovite de

nulitate; fiind efectuate contrar art. 279 Cod de procedură penală până la

începerea urmăririi penale, fiind inadmisibile ca probe în condițiile art. 94

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și neputând fi puse la baza

soluționării prezentei cauze penale (f.d.17-44), similar și ridicarea mostrelor

pentru analiza comparative (f.d.52-53). Prin efect, sunt nule și acțiunile de

ridicare făcute din materialele cauzei penale vizate în cauza penală nr.

2016978041, în temeiul art. 327 alin. (1) Cod penal (f.d.12-61). Aceiași poziție

rezultă și din conținutul recomandării cu nr. 38 a Plenului CSJ;

- consideră că prima instanță a ajuns eronat la concluzia prezenței

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal în privința

lui Banari Alexandr, fapt care duce la ilegalitatea soluției primei instanțe

privind încetarea procesului penal din motivul intervenirii termenului de

prescripție privind atragerea persoanei la răspundere penală;

- o sentință de încetarea procesului penal nu poate reabilita drepturile

unei persoane puse în mod greșit sub învinuire, în condițiile privind lipsa

elementelor infracțiunii și nu este de natură de a oferi o satisfacție echitabilă

pe marginea acuzației penale aduse ilegal. În acest sens, sentința primei

instanțe pe marginea capătului de învinuire în temeiul art. 332 alin. (1) Cod

penal nu restabilește drepturile inculpatului în temeiurile art. 6-7 ale CEDO.

3.2 În motivarea apelului procurorul a indicat că:

- prin prisma prevederilor Codului penal, din probele administrate la

prezenta cauză, era necesar de reținut că a fost săvârșită și infracțiunea

9

prevăzută la art.327 alin.(1) Cod penal, dat fiind faptul că acesta presupune:

folosirea intenționată de către o persoană a situației de serviciu, cu cauzarea

daunelor în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice;

- fapta inculpatului corect a fost calificată atât la faza urmăririi penale,

cât și la faza examinării cauzei în instanța de judecată;

- deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor

imputate, vina acestuia se demonstrează prin alte probe anexate și cercetate

în cadrul procesului de judecată, ca exemplu declarațiile părții vătămate

Cojocaru Gheorghe și declarațiile martorilor Cojocaru Gheorghe,

Ungureanu Iurie, Gherman Mihail, Cernenchi Oleg, Tomilin Angela,

Haideu Pavel și Hîțu Ion;

- la pronunțarea sentinței consideră că prima instanță corect a apreciat

acțiunile inculpatului Banari Alexandr Iurii, potrivit art.332 alin. (1) Cod

penal, pe faptul falsificării documentelor oficiale, introducerii de către

persoanele publice din cadrul IP Leova, a datelor false în procesul-verbal cu

privire la contravenție cu numărul și seria MAI03153046;

- instanța de judecată a dat o apreciere obiectivă circumstanțelor

cazului dat și a încadrat corect acțiunile inculpatului Banari Alexandr în

baza prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, bazându-se pe probele

prezentate de procuror și aduse în învinuirea inculpatului, dispunând în

continuare încetarea procesului penal pe acest capăt de acuzare, or potrivit

art. 332 alin.(1) Cod penal, pedeapsa pentru acest capăt de acuzare prevede

pedeapsa cu închisoare de până la 2 ani, iar potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod

penal, în astfel de circumstanțe procesul penal se încetează și persoana se

liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală;

- achitarea inculpatului Banari Alexandr pe capătul de acuzare pe art.

327 alin. (1) Cod penal, este neîntemeiată și ilegală, fiind demonstrată

vinovăția inculpatului de comiterea acestei infracțiuni, faptul dat reieșind

din următoarele circumstanțe și probe de drept și fapt administrate în

prezentul proces penal;

- instanța la luarea deciziei de achitare pe capătul de acuzare pe art.

327 alin. (1) Cod penal, eronat a reținut doar art.332 Cod penal, motivând că

nu există un concurs (ideal) de infracțiuni, invocând aceea că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 327 alin.

(1) Cod penal;

- în acțiunile numitului Banari Alexandr există prezența concursului

ideal de infracțiuni, existând prezența unei singure acțiuni (inacțiuni)

comune pentru conținutul a două componențe de infracțiuni și prezența a

două urmări prejudiciabile, care se află în legătură cauzală cu această acțiune

10

(inacțiune);

- pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele

descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare, atât prin declarațiile

martorilor, cât și prin corpurile delicte și documentele anexate în această

calitate în cadrul cauzei penale;

- în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit că, Banari Alexandr a

completat procesul-verbal cu privire la contravenție, introducând date false,

indicând precum că Cojocaru Gheorghe ar fi comis și contravenția prevăzută

de art.353 alin.(1) Cod contravențional, fără a fi întocmit un alt proces-verbal

contravențional;

- Banari Alexandr, prin acte de fals și abuz de serviciu, i-a încălcat în

mod direct drepturile acordate numitului Cojocaru Gheorghe, acesta nefiind

asigurat cu un apărător la momentul întocmirii procesului-verbal cu privire

la contravenție pentru a-i aduce la cunoștință temeiurile circumstanțele care

i se imputau, cu atât mai mult, Banari Alexandr imediat, după reținerea lui

Cojocaru Gheorghe, avea obligația de a raporta cazul procurorului despre

acest fapt, ulterior să-l prezinte în fața instanței, pentru a soluționa arestarea

sau eliberarea acestuia de sub reținere în decurs de 24 ore, sau în caz contrar

să-l elibereze imediat, ce au dispărut temeiurile reținerii, fapt, ce

demonstrează încă odată, că Banari Alexandr, nu la 16.10.2015 a întocmit

procesul-verbal cu privire la contravenție în privința acestuia, fiind ilegal

deținut timp de 24 ore în IDP al IP Leova, fiind încălcate concomitent și

prevederile art. 433-435 Cod contravențional.;

- la momentul întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție

cu seria și numărul MAI03153046 din 16 octombrie 2015, la orele 22:00, când

inculpatul Banari Alexandr, susține că l-ar fi întocmit, Cojocaru Gheorghe,

deja se afla în Izolatorul de Detenție Preventivă al IP Leova, fapt demonstrat

prin declarative martorilor și nemijlocit al procesului -verbal de reținere

întocmit la orele 21:48 data de 16.10.2015, de către numitul Vacarciuc

Valeriu, și procesul-verbal de percheziție corporală întocmit între orele 22:00

și 22:05, de către ajutorul ofițerului de serviciu;

- prima instanță urma să țină cont și de faptul că inculpatul Banari

Alexandr, la momentul comiterii infracțiunilor imputate, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările ei

prejudiciabile, le-a dorit și a admis, în mod conștient, survenirea acestor

urmări, fiind prejudiciată considerabil imaginea organelor de drept și

instituțiilor de stat, totodată, este necesar a se menționa de asemenea că fapta

a fost comisă în timpul exercitării de către inculpat a funcției publice,

circumstanță ce sporește considerabil gradul social periculos al faptei

comise, iar ca rezultat au fost prejudiciate interesele persoanei fizice.

11

septembrie 2019 au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate și

menținută sentința.

4.1 Instanța de apel a statuat că: invocările acuzatorului de stat din apelul

depus precum că în acțiunile numitului Banari Alexandr există prezența

concursului ideal de infracțiuni, existând prezența unei singure acțiuni

(inacțiuni) comune pentru conținutul a două componențe de infracțiuni și

prezența a două urmări prejudiciabile, care se află în legătură cauzală cu

această acțiune (inacțiune), le constată ca fiind nefondate, deoarece art. 327

alin. (1) Cod penal este incident numai dacă nu-și găsește aplicare o normă

specială care stabilește răspunderea pentru folosirea situației de serviciu în

prezența unor condiții speciale, dar la caz se impune conținutul art. 332 alin.

(1) Cod penal de care este învinuit Banari Alexandr.

Instanța de apel a indicat că înscrierea de către persoana publică în

documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel

de documente constituie o exercitare abuzivă a atribuțiilor de serviciu și în

esență concretizează modalitatea de folosire intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, ne fiind prezente în speță două acțiuni

infracționale din partea inculpatului Banari Alexandr, după cum invocă

acuzatorul de stat: introducerea datelor false în documente oficiale și abuzul

de serviciu.

Prima instanță corect a menționat că la calificarea infracțiunilor

imputate lui Banari Alexandr se va reține doar prevederile art. 332 alin. (1)

Cod penal, lipsind astfel un concurs (ideal) de infracțiuni după cum a

invocat acuzatorul de stat.

Instanța de apel a indicat că, apelul înaintat de acuzatorul de stat se

axează în principiu pe aspectul probator din materialele speței care însă a

fost minuțios examinat în instanța de fond cu verificarea lor și în instanța de

apel și cărora li s-a dat o apreciere corectă.

Cât privește soluția primei instanțe privind încetarea procesului penal

pe art. 332 alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție privind tragerea la răspundere penală, instanța de apel a reținut

că acuzatorul de stat este de acord cu această soluție, și nu o contestă. Însă

în această parte sentința primei instanțe este contestată cu apel de partea

apărării.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței contestate prin prisma

argumentelor invocate de către inculpat și apărătorul său în apelul declarat,

instanța de apel a considerat că prima instanță, judecând cauza a verificat

sub toate aspectele circumstanțele de fapt și de drept, complet și obiectiv a

apreciat probele administrate, și întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile

inculpatului Banari Alexandr corect au fost încadrate juridic în baza

prevederilor art. 332 alin.(1) Cod penal, după indicii: înscrierea de către o

12

persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, dacă aceste

acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale, iar vinovăția acestuia în

comiterea faptei imputate este pe deplin confirmată.

Instanța de apel a apreciat ca fiind analizat obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, veridicității și coroborării, just stabilind vinovăția

inculpatului Banari Alexandr în comiterea infracțiunii imputate prevăzute

de art. 332 alin.(1) Cod penal.

Alegațiile părții apărării inculpatului Banari Alexandr xxxxxx,

avocatul Șcheau Igor cu privire la faptul că soluția primei instanțe în partea

încetării procesului penal la caz pe capătul de învinuire în temeiul art. 332

alin. (1) Cod penal, instanța de apel a considerat că este una pripită, bazată

pe aprecierea greșită a ansamblului de probe din materialele cauzei penale,

prin ignorarea lipsei elementelor infracțiunii incriminate în acțiunile

inculpatului Banari Alexandr, fapt care impunea achitarea acestuia privitor

la capătul de învinuire vizat, instanța de apel a indicat că contrariul acestora

a fost dovedit prin multitudinea probelor pre căutate în prima instanță, care

analizate în ansamblu, sub aspectul demonstrării vinovăției inculpatului

Banari Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod

penal și-a găsit confirmarea, iar poziția luată de apelant este una de apărare.

Cât privește alegațiile părții apărării cu privire la lipsa vinovăției lui

Banari Alexandr sub formă de intenție directă care este obligatorie pentru

existența infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, invocându-se

o greșeală mecanică, instanța de apel a constatat că acestea se contrazic cu

declarațiile părții vătămate Cojocaru Gheorghe, care a menționat că îl

cunoaște pe inculpat și nu este cu el în nici o relație și de care la data de 19

octombrie 2019 a fost telefonat și invitat să se prezinte la IP Leova cu

buletinul de identitate pentru întocmirea procesului-verbal cu privire la

contravenție în baza căruia a fost reținut. Ne fiind de acord cu actul ce urma

a-i fi întocmit, partea vătămată a mers la Procuratura r-lui Leova și a depus

o plângere pe cazul dat, astfel procesul-verbal cu privire la contravenție fiind

întocmit în lipsa sa și i s-a înmânat copia actului cu buletinul de identitate în

jurul orelor 14:00-15:00.

Instanța de apel a stabilit asupra veridicității declarațiilor făcute de

partea vătămată în urma examinării declarațiilor martorului Cojocaru

Gheorghe, Ungureanu Iurie, Vacarciuc Valeriu, Stanciu Iurie și Hîțu Ion în

instanța de apel, care au declarat expres că nu au văzut ca Banari Alexandr

xxxxxx să întocmească careva acte pe numele părții vătămate.

Alegațiile apelantului că inculpatul nu a dorit survenirea cărorva

urmări prejudiciabile, nu au fost reținute de instanța de apel, deoarece

acestea se contrazic prin materialul probant anexat la materialele cauzei și

13

care a fost examinat atât de instanța de fond cât și de instanța de apel, dar în

special prin declarațiile inculpatului care a menționat că a adăugat personal

în procesul-verbal cu privire la contravenție sintagma „art. 353 al. (1) Cod

contravențional”.

Cu referire la poziția expusă de partea apărării precum că acțiunile

inculpatului au fost o greșeală mecanică, instanța de apel a o apreciat-o ca o

poziție de apărare eșuată, deoarece contravine ansamblului probatoriu al

cauzei și este expusă în sensul eschivării de la pedeapsa penală.

- procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia,

prin care invocând incidența pct. 6, a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

- avocatul Șcheau Igor cu inculpatul prin care invocând incidența pct. 6

și 8 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală au solicitat casarea

hotărârilor adoptate în partea ce ține de condamnarea lui pe art. 349 alin. (11)

Cod penal și dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- prima instanță și instanța de apel la examinarea cauzei nu au luat în

considerație în mod cuvenit prevederile art. 33 Cod penal;

- în acțiunile lui Banari Alexandr există prezența concursului

ideal de infracțiuni, existând prezența unei singure acțiuni/inacțiuni comune

pentru conținutul a două componențe de infracțiuni și prezența a două

urmări prejudiciabile, care se află în legătura cauzală cu această

acțiune/inacțiune;

- instanța de apel, deși a redat în hotărâre declarațiile martorilor și actele

cauzei, însă acestea nu au fost analizate și apreciate, fapt ce contravine

prevederilor art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală;

- instanța de apel nici într-un mod nu s-a expus asupra argumentului

procurorului că, instanței de fond la adoptarea soluției de achitarea a

inculpatului pe art. 327 alin.(1) Cod penal nu a analizat probele care au fost

puse în baza învinuirii pe articolul nominalizat;

- instanța de apel urma să ofere răspunsuri argumentate în hotărâre

asupra motivelor decisive invocate de apelant - parte acuzării și nu este

suficient doar a prelua motivele hotărârii primei instanțe, așa cum a făcut

instanța de apel în cazul cercetat, dar și a efectua propriile completări în

sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărârii.

5.2 În susținerea recursului avocatul Șcheau Igor cu inculpatul au indicat că:

- instanța de apel nu s-au expus asupra tuturor motivelor invocate în

apelul apărării, care dovedeau cu certitudine necesitatea achitării

14

inculpatului pe marginea învinuirii aduse, a ignorat lipsa de aspecte de fapt

care ar putea convinge dincolo de orice dubiu rezonabil despre existența

tuturor elementelor infracțiunii prevăzute de art. 332 Cod Penal în acțiunile

inculpatului;

- nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în apelul

inculpatului din care rezultă clar necesitatea achitării inculpatului pe

marginea învinuirii aduse;

- instanța de apel a ignorat aspecte esențiale ale cauzei penale conturate

și argumentate cert în cererea de apel, nu s-a expus asupra lor, acestea au un

rol esențial pentru prezenta cauză penală și sunt vădit de natură de a

conduce la concluzia că soluția instanței de apel privind respingerea

apelului apărării este una vădit pripită și bazată pe examinarea superficială

a cauzei penale;

- declarațiile părților vătămate urmează a fi apreciate la caz extrem de

critic, se contrazic vădit cu declarațiile date de ceilalți martori audiați în fața

primei instanțe dar și instanței de apel;

- nu s-a demonstrat existenta interesului material ori personal al

inculpatului pentru a introduce careva date neveridice în conținutul

procesului-verbal cu privire la contravenție;

- nu se atestă probarea acestui element esențial al laturii obiective a art.

332 Cod penal;

- instanța de apel nu s-a expus asupra celor invocate de partea apărării

în pledoariile scrise depuse în interesul lui Banari Al. în fața primei instanțe;

- instanța de apel nu s-a expus asupra celor invocate de partea apărării

în pledoariile scrise depuse în interesul lui Banari Al. în fața primei instanțe;

- la perfectarea procesului-verbal cu privire la contravenție a avut de

câștigat anume așa-zisa parte vătămată Cojocaru Gh. în privința căruia

procesul contravențional, drept rezultat a fost încetat, din următoarele

considerente: este esențial faptul că în urma erorilor vizate, manifestate prin

greșelile mecanice admise de inculpat la întocmirea procesului-verbal cu

privire la contravenție vizat a avut de câștigat anume Cojocaru Gh., deoarece

Proc. Leova a dispus încetarea procesului contravențional (art. 443, 445 Cod

contravențional) din motivul acestor erori; în urma nemijlocită a întocmirii

a p-v cu privire la contravenție vizat numitul Cojocaru Gh. a avut doar de

beneficiat, prin neaplicarea fată de acesta sancțiunii contravenționale

binemeritate pentru ultragierea colaboratorilor de poliție și nesubordonarea

cerințelor legale ale acestora; nici acest aspect nu a fost reflectat și examinat

de instanța de apel, deși acesta are un rol considerabil pentru justa

soluționare a cauzei penale vizate;

- privitor la cauza penală nr. 2016970057, în temeiul art. 332 alin. (1) Cod

penal, se impune mențiunea că acțiunile de urmărire penală sub formă de

15

ridicare a copiilor de pe înscrisuri din alte dosare penale sunt lovite de

nulitate: fiind efectuate contrar art. 279 Cod de procedură penală până la

începerea urmăririi penale, fiind inadmisibile ca probe în condițiile art. 94

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și neputând fi puse la baza

soluționării prezentei cauze penale (f.d. 17-44), similar și ridicarea mostrelor

pentru analiza comparative (f.d. 52 - 53). Prin efect, sunt nule și acțiunile de

ridicare făcute din materialele cauzei penale vizate în cauza penală nr.

2016978041, în temeiul art. 327 alin. (1) Cod penal (f.d. 12-61). Aceiași poziție

rezultă și din conținutul recomandării cu nr. 38 a Plenului CSJ. Aspectele de

fapt menționate supra au un rol esențial în sensul admisibilității probelor

vizate (art. 93, 94 Cod de procedură penală), care în mod ilegal au fost puse

la baza soluționării cauzei penale vizate atât de prima instanță cât și de

instanța de apel;

- în cadrul prezentei cauze penale de către partea acuzării nu a fost

demonstrată existenta tuturor elementelor infracțiunii în privința lui Banari

Al. pentru faptele incriminate, fapt care impunea achitarea acestuia pe

marginea învinuirilor. Deși partea apărării este de acord cu soluția primei

instanțe în partea achitării inculpatului pe marginea capătului de învinuire

în temeiul art. 327 alin. (1) Cod penal, totuși consideră că soluția primei

instanțe, acceptată eronat și de instanța de apel, în partea încetării procesului

penal la caz pe capătul de învinuire în temeiul art. 332 alin. (1) Cod penal

este una pripită, bazată pe aprecierea greșită a ansamblului de probe din

materialele cauzei penale, prin ignorarea lipsei elementelor infracțiunii

incriminate în acțiunile inculpatului Banari Al;

- argumentele pe care s-a bazat în esență prima instanță dar și instanța

de apel, la soluția privind încetarea procesului penal la caz în temeiul

intervenirii termenului de prescripție de atragere la răspundere penală sunt

următoarele sunt următoarele: faptul că inculpatul Banari Al. ar fi avut un

interes personal la introducerea în p-v cu privire la contravenție vizat în

speță a încă unui articol, urmărind scopul introducerii de date vădit flase în

p-v cu privire la contravenție, în scopul ascunderii de la procurori a faptului

calificării greșite a faptelor numitului Cojocaru Gh. în p-v vizat dar și pentru

a evita eventuale probleme personale depistate în activitatea de serviciu;

- prima instanță și instanța de apel nu au intrat în esența cauzei penale

vizate, din materialele căreia rezultă clar lipsa elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal în acțiunile numitului inculpat, din

următoarele considerente, expuse de partea apărării la soluționarea cauzei

penale vizate în primă instanță, cărora însă instanța de judecată nu le- a dat

aprecierea cuvenită;

- în speță lipsește vinovăția, sub formă de intenție directă, care

este obligatorie pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

16

Cod penal;

- din circumstanțele cauzei rezultă că inculpatul a comis o greșeală

mecanică. înscriind pe exemplarul de proces-verbal cu privire la

contravenție MAI03153046, la rubrica “a comis o contravenție prevăzută

de”, mențiunea “art. 353 alin. 1 Cod contravențional”;

- inculpatul nu a dorit survenirea cărorva urmări prejudiciabile,

aceasta se confirmă și prin faptul că inculpatul, greșind mecanic completarea

procesului-verbal cu privire la contravenție, i-a transmis lui Cojocaru Gh.,

exemplarul pe care nu figura mențiunea privind art. 353 Cod

contravențional;

- pentru greșeala mecanică pe care inculpatul a făcut-o la întocmirea

procesului-verbal cu privire la contravenție, conform celor descrise mai sus,

a avut de suferit anume inculpatul, în privința căruia, de către Procurorul r-

nului Leova, a fost emisă o sesizare privind modul în care D-lui a completat

procesul-verbal vizat, ceea ce l-a marcat negativ în fața colegilor de lucru.

Anume Cojocaru Gh. a fost unica persoană care a “beneficiat” de facilitățile

greșelii mecanice admise de inculpat, deoarece drept rezultat al acestei erori,

prin încheierea emisă de procurorul-adjunct al procurorului r-nului Leova,

Cernenchi Oleg, pe data de 21.12.2015, a fost dispusă încetarea procesului

contravențional în privința acestuia, ceea cea a făcut posibil ca, în urma unei

erori procesuale, D-lui să nu fie supus pedepsei contravenționale

binemeritate pentru nesubordonarea cerințelor legitime ale colaboratorilor

de poliție și ultragierea acestora;

- deși partea vătămată Cojocaru Gh. enunțând versiunea sa

menționează despre existența unui interes personal al lui Banari Al. în raport

cu Vacarciuc V. un alt colaborator al IP Leova - instanța de judecat în mod

straniu, neconstatând o asemenea legătură care a fost invocată de partea

vătămată - totuși, bazându-se pe propria apreciere pur-subiectivă, consideră

demonstrată infracțiunea de care este învinuit inculpatul - fapt care nu poate

fi acceptat, or însuși versiunea părții vătămate privind pretinsul interes

personal al inculpatului nu a fost confirmată în cadrul cercetării

judecătorești, fapt constatat și de instanța de judecată, care în astfel de

condiții, în mod ilegal, a încetat procesul penal pe acest capăt de învinuire;

- prima instanță și instanța de apel concluzionează greșit despre faptul

că în copia din registrul de evidență a p-v cu privire la contravenție ținut la

IP Leova, s-ar conține mențiunea privind data de 19.10.2015 ca dată a

întocmirii p-v vizat, deși studiind atent acest registru rezultă clar că această

mențiune a fost făcută în rubrica data înregistrării. Or, în acest sens instanța

de judecată a ignorat esența probatorie a acestui înscris, interpretându-l

eronat, fapt care dovedește încă o dată în plus caracterul pur-subiectiv al

poziției instanței.

17

cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea sunt pasibile

admiterii din considerentele ce urmează a fi desfășurate în continuare.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță,

acestea se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate

de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din

dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de

fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

18

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.

Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură

penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea

cauzelor în primă instanță.

Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar potrivit prevederilor

art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de

judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate:

1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă

această faptă a fost săvîrșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea.

Analizând textul deciziei instanței de apel prin prisma argumentelor

invocate în recursuri, Colegiul penal constată că hotărârea instanței de apel

urmează a fi desființată, deoarece instanța de apel nu a ținut cont în deplină

măsură de prevederile legale enunțate mai sus.

Instanța de recurs observă că atât partea acuzării cît și partea apărării

în cererile de apel au înaintat o serie de argumente care urmau a fi elucidate

și reflectate în decizia instanței de apel.

Colegiul penal, în contextul criticilor abordate, observă că, instanța de

apel s-a limitat prin expunerea doar că art. 327 alin. (1) Cod penal este

incident numai dacă nu-și găsește aplicare o normă specială care stabilește

răspunderea pentru folosirea situației de serviciu în prezența unor condiții

speciale, dar la caz se impune conținutul art. 332 alin. (1) Cod penal de care

este învinuit Banari Alexandr.

Instanța de apel, având în vedere, argumentele invocate de procuror

în cererea de apel, s-a limitat la redarea în decizia sa a declarațiilor părții

vătămate, a martorilor și probelor cu înscrisuri administrate în cadrul cauze

penale, fără să le supune unei analize și aprecieze în raport cu fapta

imputată, nu s-a expus asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora,

fapt ce contravine prevederilor art. 101 alin.(1) Cod de procedură penală.

Referitor la argumentele apărării expuse în recursul ordinar declarat,

vizând dezacordul cu decizia adoptată de către Instanța de Apel, Colegiul

penal lărgit reține că, instanța de apel nu s-a expus și nu a elucidat sub toate

declarațiile părții vătămate Cojocaru Gh. Gh. și martorului Cojocaru Gh. S.

urmează a fi apreciate critic (pct. 22 din cererea de apel), deoarece se

contrazic vădit cu declarațiile date de ceilalți martori audiați în fața primei

instanțe dar și instanței de apel și că acest aspect urmează a fi interpretat

19

numai și numai în interesele inculpatului, prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală. Instanța de apel a omis să se expună asupra pretinsului

interes material ori personal al inculpatului prin introducerea cărorva date

neveridice în conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție.

Prin o motivare detaliată și obiectivă, urma să fie înlăturate orice dubii,

de fapt existente, privind existența elementelor infracțiunii prevăzute de art.

332 CP în privința inculpatului;

Instanța de apel nu s-a expus asupra încălcărilor procesuale invocate

de către partea apărării.

În speță, Colegiul penal lărgit constată că atât argumentele părții

acuzării cît și argumentele apărării enunțate în cererile de apel declarate nu

au fost analizate și nu au fost dezbătute în decizia adoptată, conform

principiului contradictorialității și principiului egalității armelor în procesul

penal, ceea ce constituie o condiție necesară întru respectarea dreptului la un

proces echitabil al inculpaților.

Astfel, Colegiul penal lărgit analizând hotărârea atacată, reține că

decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

iar această eroare se conține în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, și constituie temei de casare a deciziei instanței de apel,

cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța

de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să

aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității

lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în

decizia adoptată.

În concluzie, Colegiul penal lărgit găsește ca fiind întemeiate criticele

titularilor dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența motivării

deciziei adoptate de instanța de apel și consideră relevant de a puncta că, o

hotărâre motivată, în sensul legislației naționale pertinente, precum și a

jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care

au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele pentru

care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului

administrat în cauză.

Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva

hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în

20

cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen

c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit

temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 436 și

art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia

sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză,

având în vedere prevederile art. art. 93-95, 101 Cod de procedură penală, să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de

datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care

să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia și de către avocatul

Șcheau Igor cu inculpatul, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat din 24 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Banari Alexandr xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

21