1ra-949/20 — Art. 327 alin. 1, 332 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 17 ianuarie 2018, a fost încetat procesul penal în privința lui: - Grimaliuc Ion, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, din motivul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală; - Vdovicenco Alexandr, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, din motivul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală. 1 A fost respinsă acțiunea civilă înaintată de către partea civilă Baxanean Ștefan cu privire la încasarea din contul lui Grimaliuc Ion a sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Potrivit rechizitoriului Grimaliuc Ion a fost învinuit în aceea, că în perioada 05 – 08 decembrie 2013, exercitând funcția de șef de post, xxxxx, în temeiul Ordinului Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nr. 76 ef. din 21 martie 2013, deținând gradul special de locotenent de poliție, în calitate de persoană publică, a primit spre examinare de la șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, xxxxx un exemplar al unui demers oficial, scris din numele ultimului, despre sustragerea pe ascuns în perioada respectivă de persoane necunscute din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca, a cantității de 1 000 kg nuci, în sumă de 15 000 lei, prin care se solicita identificarea făptuitorilor și tragerea acestora la răspundere pentru cauzarea de daune considerabile, însă, dându-și seama că din cuprinsul actului de sesizare rezulta o bănuială rezonabilă că fusese săvârșită o infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod penal, care potrivit art. 16 alin. (3) din același Cod, se clasifică ca mai puțin gravă și al cărei făptuitor nu se cunoștea, urmărind scopul tăinuirii acesteia de la evidență statistică și pentru a nu reflecta situația criminogenă reală în sectorul deservit, folosindu-se de situația de serviciu, contrar prevederilor pct. 4 din Instrucțiunea privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni, adoptate în temeiul Ordinului interdepartamental nr. 121/254/286-0/95, în vigoare din 01 ianuarie 2009, care prevede că sesizările cu privire la infracțiuni se înregistrează în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni (Registrul nr. 1, anexa nr. 1), pct. 8 din același act normativ, care obligă persoana oficială a organului care a primit sesizarea să elibereze imediat petiționarului care a depus plângerea sau denunțul un certificat despre acest fapt, în care să indice persoana care a primit plângerea sau denunțul, semnătura ei, conținutul pe scurt al plângerii sau denunțului, data și ora primirii, intenționat, Grimaliuc Ion nu a întreprins măsuri de înregistrare corespunzătoare a cazului dat și ulterior să-l expedieze organului de urmărire penală al Inspectoratului de poliție Călărași, în vederea adoptării unei decizii legale în baza art. 274 Cod de procedură penală prin prisma art. 186 Cod penal, contrar pct. 2 și 3 din fișa postului, aprobată de șeful Inspectoratului de poliție Călărași, la 12 noiembrie 2013, nu a întreprins măsuri de primire, înregistrare și examinare în limitele competenței sale a demersului șefului OS Hîrjauca, xxxxx, de stabilire a infractorilor și tragerii acestora la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare, dar, intenționat și ilegal l-a înlocuit cu un alt demers, scris din numele șefului adjunct al OS Hîrjauca, Vdovicenco Alexandr, în care era indicat fals, că în perioada respectivă din depozitul OS Hîrjauca ar fi fost sustrase doar 30 kg nuci, în sumă de 450 lei. Astfel, este învinuit de faptul că, prin acțiunile sale, Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr vădit și considerabil au micșorat cantitatea nucilor sustrase, în rezultat, Grimaliuc Ion a catalogat eronat furtul dat ca altă 2 informație referitoare la infracțiuni, iar la 10 decembrie 2013 l-a înregistrat în Registrul nr. 2 al IP Călărași cu nr. 20131604552, pe care, în continuare tot el l-a investigat, și la 10 decembrie 2013, șeful de post al PP Hîrjauca, Grimaliuc Ion a adoptat o încheiere ilegală privind încetarea controlului. În rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Grimaliuc Ion, contrare scopului procesului penal, intereselor publice le-au fost cauzate daune în proporții considerabile, manifestate prin tăinuirea unei infracțiuni și afectarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorităților publice, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, proprietatea, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Acțiunile lui Grimaliuc Ion, au fost încadrate de către organul de urmărire penală, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice. De asemenea, Grimaliuc Ion a fost învinuit de faptul, că în perioada 05 – 08 decembrie 2013, exercitând funcția de șef de post, xxxxx, în temeiul Ordinului Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nr. 76 ef. din 21 martie 2013, deținând gradul special de locotenent de poliție, în calitate de persoană publică, a primit spre examinare de la șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, filiala Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, xxxxx un exemplar a unui demers oficial, scris din numele ultimului, despre sustragerea pe ascuns de persoane necunscute din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca, a cantității de 1 000 kg nuci, în sumă de 15 000 lei, solicitând identificarea făptuitorilor și tragerea acestora la răspundere, însă Grimaliuc Ion, dându-și seama că fusese săvârșită o infracțiune, al cărei făptuitor nu se cunoștea, urmărind scopul tăinuirii acesteia de la evidență statistică și pentru a nu reflecta situația criminogenă reală în sectorul deservit, folosindu-se de situația de serviciu, la inițiativa lui, prin înțelegerea prealabilă cu șeful adjunct al Ocolului Silvic Hîrjauca, Vdovicenco Alexandr, contrar acordului șefului Ocolului, xxxxx, au tăinuit demersul acestuia privind furtul cantității de 1 000 kg nuci, și împreună au scris un alt demers, din numele lui Vdovicenco Alexandr, în care au indicat fals că în perioada respectivă din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca, ar fi fost sustrase doar 30 kg nuci, în sumă de 450 lei, iar la 10 decembrie 2013, șeful de post al Postului de poliție Hîrjauca, Grimaliuc Ion a adoptat încheiere privind încetarea controlului, în conținutul căreia a inclus date denaturat false, precum că în acțiunile persoanelor necunoscute lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, dar se prevăd indicii unei fapte prevăzute de art. 105 Cod contravențional, adică sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului, iar la identificarea acestora vor fi trase la răspundere. Acțiunile lui Grimaliuc Ion, au fost încadrate de către organul de urmărire penală, în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, adică înscierea de către o persoană 3 publică în documente oficiale a unor date vădit false, acțiuni ce au fost săvârșite din interese personale. Vdovicenco Alexandr, este învinuit de faptul că, în perioada 05 – 08 decembrie 2013, exercitând funcția de șef adjunct al Ocolului Silvic Hîrjauca, în temeiul Ordinului Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură din Călărași, nr. 38 - c din 20 martie 2012, în calitate de persoană publică, care potrivit pct. 1.3 al Instrucțiunii de funcție a adjunctului șefului Ocolului Silvici din Întreprinderea pentru Silvicultură Călărași, aprobată prin Ordinul nr. 01-p din 02 ianuarie 2013, în activitatea de serviciu se supune nemijlocit șefului Ocolului Silvic, în temeiul pct. 2.11 este locțiitorul șefului Ocolului Silvic, după necesitate în lipsa acestuia, în temeiul pct. 2.6 exercită controlul cantitativ și calitativ al lucrărilor silvice îndeplinite, folosirea corectă a normativelor în vigoare și retribuirii muncii, în temeiul pct. 2.9 duce evidența și întocmește dările de seamă stabilite în domeniul de activitate, inclusiv a lucrărilor de recoltare și prelucrare anuală a plantelor medicinale, precum și a nucilor în subdiviziunea respectivă, în temeiul pct. 4.2 este obligat să informeze șeful Ocolului Silvic despre problemele și activitatea sa, a depistat că din depozitul ocolului nominalizat, persoane necunoscute au sustras pe ascuns 1 000 kg nuci, produse ce au fost achiziționate conform planului anual de lucru, despre care a informat șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, iar acesta la rândul său pe șeful de post al Inspectoratului de poliție Călărași, Grimaliuc Ion. Tot atunci, după efectuarea cercetării la fața locului, șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, xxxxx, i-a înmânat polițistului Grimaliuc Ion un exemplar a unui demers oficial, scris din numele său, despre sustragerea cantității de 1 000 kg nuci, în sumă de 15 000 lei, solicitând identificarea făptuitorilor și tragerea acestora la răspundere pentru cauzarea de daune considerabile, însă, Grimaliuc Ion, dându-și seama că din cuprinsul actului de sesizare rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod penal, care potrivit art. 16 alin. (3) din același Cod, se clasifică ca infracțiune mai puțin gravă și al cărei făptuitor nu se cunoștea, urmărind scopul tăinuirii acesteia de la evidență statistică și pentru a nu reflecta situația criminogenă reală în sectorul deservit, nu a întreprins măsuri de înregistrare corespunzătoare a cazului dat, în vederea adoptării unei decizii legale în baza art. 274 Cod de procedură penală, de stabilire a infractorilor și tragerii acestora la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare, dar, la propunerea sa, în urma înțelegerii cu șeful adjunct Vdovicenco Alexandr, l-a determinat pe ultimul și fără acordul șefului xxxxx, l-au înlocuit cu un alt demers, scris și semnat de șeful adjunct, Vdovicenco Alexandr, pe care au aplicat și ștampila Ocolului Silvic Hîrjauca în care intenționat au indicat fals, în favoarea lui Grimaliuc Ion, că în perioada respectivă, din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca ar fi fost sustrase doar 30 kg nuci, în sumă de 450 lei. Astfel, este învinuit de faptul că, prin acțiunile sale, Vdovicenco Alexandr si Grimaliuc Ion, vădit și considerabil au micșorat cantitatea nucilor sustrase, în rezultat, cazul dat a fost catalogat eronat de Grimaliuc Ion ca altă informație 4 referitoare la infracțiuni, iar la 10 decembrie 2013, înregistrată în Registrul nr. 2 al IP Călărași cu nr. 20131604552, fiind adoptată o încheiere ilegală privind încetarea controlului, iar în rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Vdovicenco Alexandr și Grimaliuc Ion, contrare scopului procesului penal, intereselor publice le-au fost cauzate dune în proporții considerabile, manifestate prin tăinuirea unei infracțiuni. Acțiunile lui Vdovicenco Alexandr, au fost încadrate de către organul de urmărire penală, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice. De asemenea, Vdovicenco Alexandr este învinuit de faptul că în perioada 05 – 08 decembrie 2013, exercitând funcția de șef adjunct al Ocolului Silvic Hîrjauca, în temeiul Ordinului Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură din Călărași, nr. 38 - c din 20 martie 2012, în calitate de persoană publică, care, potrivit pct. 1.3 al Instrucțiunii de funcție a adjunctului șefului Ocolului Silvic din Întreprinderea pentru Silvicultură Călărași, aprobată prin Ordinul nr. 01-p din 02 ianuarie 2013, în activitatea de serviciu se supune nemijlocit șefului Ocolului Silvic, în temeiul pct. 2.11 este locțiitorul șefului Ocolului Silvic, după necesitate în lipsa acestuia, în temeiul pct. 2.6 exercită controlul cantitativ și calitativ al lucrărilor silvice îndeplinite, folosirea corectă a normativelor în vigoare și retribuirii muncii, în temeiul pct. 2.9 duce evidența și întocmește dările de seamă stabilite în domeniul de activitate, inclusiv a lucrărilor de recoltare și prelucrare anuală a plantelor medicinale, precum și a nucilor în subdiviziunea respectivă, în temeiul pct. 4.2 este obligat să informeze șeful Ocolului Silvic despre problemele și activitatea sa, a depistat că din depozitul Ocolului nominalizat, persoane necunoscute au sustras pe ascuns 1 000 kg nuci, produse ce au fost achiziționate conform planului anual de lucru, despre care a informat șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, iar acesta la rândul său pe șeful de post al Inspectoratului de poliție Călărași, Grimaliuc Ion. Tot atunci, după efectuarea cercetării la fața locului, șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, Baxanean Ștefan, i-a înmânat polițistului Grimaliuc Ion un exemplar a unui demers oficial, ce constituie un document oficial, scris din numele său, despre sustragerea cantității de 1 000 kg nuci, în sumă de 15 000 lei, solicitând identificarea făptuitorilor și tragerea acestora la răspundere, pentru cauzarea de daune considerabile. În aceeași zi, Vdovicenco Alexandr, urmărind scopul personal de a-l ajuta pe Grimaliuc Ion să tăinuiască de la evidență statistică o infracțiune, folosindu-se de situația de serviciu, prin înțelegere și la propunerea ultimului, contrar acordului șefului Ocolului, Baxanean Ștefan, au tăinuit demersul acestuia privind furtul a 1 000 kg nuci, și împreună au scris și semnat un alt demers, din numele lui Vdovicenco Alexandr, care de asemenea era oficial, în care au indicat fals că în perioada respectivă din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca ar fi fost sustrase doar 30 kg nuci, în sumă de 450 lei. 5 În rezultat, la 10 decembrie 2013, șeful de post al PP Hîrjauca, Grimaliuc Ion a adoptat o încheiere privind încetarea controlului, în conținutul căreia a inclus date denaturat false, precum că în acțiunile persoanelor necunoscute lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, dar se prevăd indicii unei fapte prevăzute de art. 105 Codul contravențional, adică sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului, iar la identificarea acestora vor fi trase la răspundere. Acțiunile lui Vdovicenco Alexandr, au fost încadrate de către organul de urmărire penală, în baza art. 332 alin. (1) din Codul penal, adică înscrierea de către o persoană publică în documente oficiale a unor date vădit false, acțiuni ce au fost săvârșite din interese personale.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Grimaliuc Ion, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, echivalentul a 16 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în OAI pe un termne de 3 ani; - Grimaliuc Ion, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în OAI pe un termen de 3 ani; - În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, în privința inculpatului Grimaliuc Ion să-i fie stabilită pedeapsa definitivă în mărime de 1 000 unități convenționale, echivalentul a 20 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în OAI pe un termen de 3 ani; - Vdovicenco Alexandr, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul silvic pe un termne de 2 ani; - Vdovicenco Alexandr, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, echivalentul a 6 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul silvic pe un termne de 3 ani; - În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, în privința inculpatului Vdovicenco Alexandr să-i fie stabilită pedeapsa definitivă în mărime de 700 unități convenționale, echivalentul a 14 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul silvic pe un termen de 2 ani; - În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, în privința inculpatului Vdovicenco Alexandr să fie stabilită pedeapsa definitivă în mărime de 1 375 unități convenționale, echivalentul a 47 750 lei, cu privarea dreptului de 6 a ocupa anumite funcții în domeniul silvic pe un termen de 2 ani și cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. - Admiterea acțiunii civile înaintată de partea civilă Baxanean Ștefan privind încasarea solidară din contul inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr a sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. 3.1. În motivarea apelului a indicat, că funcțiile deținute de inculpații Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, la momentul săvârșirii faptelor incriminate, nu făceau parte din categoria subiecților stabiliți la art. 2701 Cod de procedură penală, în privința cărora, Procuratura Anticorupție are atribuții de exercitare a urmăririi penale. A susținut că argumentele primei instanțe, contravin modificărilor operate la art. 270 lit. g) Cod de procedură penală, prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012, pentru modificarea și completarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 263-269/855 din 21 decembrie 2012, care prevede că în cazurile infracțiunilor săvârșite de către ofițerii de urmărire penală, colaboratorii de poliție și colaboratorii ai organelor care desfășoară activitatea specială de investigații, urmărirea penală este exercitată exclusiv de către procuror. Astfel, prin modificările operate la art. 270, lit. g) Cod de procedură penală, prin Legea nr. 252, legiuitorul a delimitat competența procurorului și subiecților în privința cărora acesta este în drept de a exercita urmărirea penală. Prin urmare, consideră că urmărirea penală în privința inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și 327 alin. (1) Cod penal, corect a fost exercitată de Procuratura r-nului Călărași. Totodată, reieșind din conținutul învinuirii înaintate și valorile sociale la care au atentat inculpații s-a constatat, că aceștia au tăinuit de la evidența statistică o infracțiune de furt, precum și au falsificat demersul șefului OS Hîrjauca. Astfel, acțiunile inculpaților nu fac parte din categoria infracțiunilor de corupție sau care au fost săvârșite în conexiune cu acestea, din care motiv, în speță, nu era necesară exercitarea sau conducerea urmăririi penale de către Centrul Național Anticorupție sau Procuratura Anticorupție. Or, prima instanță eronat a interpretat prevederile art. 270 lit. g) Cod de procedură penală. A menționat, că inculpatul Vdovicenco Alexandr, anterior a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 675 unități convenționale, echivalentul a 33 750 lei, cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, care la 05 decembrie 2017 a devenit definitivă. La 07 noiembrie 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, astfel sancțiunile art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, au fost modificate, iar limitele pedepselor cu amendă, au fost majorate. În cazul în care fapta săvârșită sub legea veche este incriminată și de legea nouă, însă noua lege înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei 7 care a săvârșit o astfel de infracțiune, se aplică legea penală veche, mai favorabilă pentru făptuitor.

Partea civilă Baxanean Ștefan, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei, să fie admisă. 4.1. În motivarea apelului a invocat, că sentința primei instanțe este neîntemeiată, atât în latura penală, cât și în latura civilă. A susținut, că vinovăția lui Grimaliuc Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate, a fost deovedită pe deplin prin probele administrate la faza de urmărire penală și examinate în ședința de judecată, în baza cărora urmează a fi admisă și acțiunea civilă. Consideră că prima instanță eronat a interpretat prevederile legale privind încetarea procesului penal, precum și prevederile legale cu privire la competența materială de desfășurare a urmăririi penale. A conchis că suma prejudiciului moral solicitată în cunatum de 10 000 lei, este una echitabilă și urmează a fi încasată din contul inculpatului pentru suferințele ce au fost cauzate. Or, în speță, prejudiciul moral a fost cauzat prin infracțiune, situație prevăzută de art. 1398 alin. (2), 1416, 1422, 1423 Cod civil.

Avocatul Diaconov Vladimir în numele inculpatului Grimaliuc Ion, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grimaliuc Ion să fie achitat. 5.1. În motivarea apelului a invocat, că prima instanță a cercetat probele acuzării și probele apărării prin citirea lor. Astfel, consideră că instanța de judecată urma să se expună și asupra vinovăției sau nevinovăției lui Grimaliuc Ion și nu doar să înceteze procesul penal din motivul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la răspunderea penală. Prima instanță, a ignorat probele administrate la faza urmăririi penale și cercetate în cadrul cercetării judecătorești, care probează lipsa componenței infracțiunii în acțiunile inculpatului Grimaliuc Ion și nevinovăția acestuia. A menționat, că dosarul penal privind învinuirea lui Grimaliuc Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, a fost pornit ilegal de către procurorul adjunct al Procuraturii r-nului Călărași, or, careva probe care să confirme că Grimaliuc Ion a săvârșit infracțiunile incriminate, nu au fost administrate la faza urmăririi penale sau în timpul cercetării judecătorești. La materialele cauzei penale lipsesc careva acte care să confirme faptul că din depozitele Ocolului Silvic Hîrjauca a Î.S.S. Călărași, sunt lipsă 1 000 kg, or, conform Bonurilor de lucru și primirea producției, rezultă că în depozite se afla o cantitate de 822 kg nuci. De asemenea, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, întocmit imediat după sesizarea poliției, la fața locului nu s-au depistat careva urme ce să confirme faptul că nucile au fost scoase, cărate sau transportate. 8 Consideră, că Baxanean Ștefan a inventat versiunea privind furtul de 1 000 kg nuci din perioada 05 – 08 decembrie 2013, deoarece în urma efectuării unui control, a fost depistat un neajuns de nuci în cantitate de 1 000 kg, astfel la data de 01 iunie 2015, directorul Î.S.S. Călărași a emis Ordinul nr. 85p prin care i se propune șefului Ocolului Silvic Hîrjauca, Baxanean Ștefan, să achite benevol insuficiența de nuci în cantitate de 1 000 kg, a cărui cost constituie 8 100 lei, în termen de până la 30 iunie 2015 (f.d. 80, vol. I). Conform bonurilor de lucru (f.d. 50-58, vol. I), darea de seamă din 2013 cu soldul la data de 01 ianuarie 2014, se constată că la depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca era producție de nuci în cantitate de 2 929 kg, care s-au luat la cont, 492 kg s-au realizat, și au rămas în stoc 2 432 kg, iar realizarea a 492 kg s-au probat prin bonuri ți facturi (f.d. 59-60, vol. I). Prin urmare, darea de seamă pentru luna decembrie 2013, care este semnată de Baxanean Ștefan, de către contabilul Ocolului Silvic Hîrjauca, Roșca Marina, contabilul șef al Î.S.S. Călărași, Dulgheru Elena și aprobată de către directorul Î.S.S. Călărași, Coșeru Chiril, probează faptul că nu a fost săvârșit un careva furt. A mai indicat, că faptul inexistenței în depozit a cantității de 1 000 kg nuci, se probează și prin imaginile de pe planșele fotografice (f.d. 141-142, vol. I), din care nu se observă careva urme ce pot fi lăsate după sustragerea a aproximativ 40 saci, adică 1 000 kg nuci. Procedura de ridicare a informației din calculator, prin înscrierea informației pe stick, a fost efectuată cu încălcări de procedură, iar în acest sens, a fost înaintată cerere privind exluderea din dosar ca probă a informației de pe stick, precum și a demersului lui Baxanean Ștefan (f.d. 24, vol. I), cerere care nu a fost examinată de către prima instanță. A subliniat că Grimaliuc Ion, contrar legii este învinuit de falsificarea unui document oficial, prin micșorarea cantității de nuci de la 1 000 kg, până la 30 kg, or, un document oficial trebuie să întrunească anumite condiții de formă, determinate de circulația acestora în cadrul sistemelor de înregistrare și evidență strictă, și anume semnătura deponentului sau persoanei cu funcție de răspundere/funcționar al autorităților publice, data depunerii/primirii sau semnării (elaborării) înscrisului, și după caz numărul sau/ștampila persoanei cu funcție de răspundere/funcționar al autorităților publice sau organului respectiv. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R din 04 octombrie 2016, semnătura din numele șefului de post al Ocolului Silvic Hîrjauca, locotenent major de poliție Grimaliuc Ion din încheierea din 17 decembrie 2013, nu a fost executată de către Grimaliuc Ion, aceasta fiind executată de o terță persoană prin imitarea de fantezie, potrivit semnăturilor model (f.d. 122-124, vol. III). Astfel, nu este clar ce a falsificat Grimaliuc Ion, deoarece demersul cu privire la 30 kg, este semnat de către Vdovicenco Alexandr, șef adjunct al Ocolului Silvic Hîrjauca, iar înainte de a semna, acesta a citit demersul și odată cu semnătura aplicată, și-a asumat toată responsabilitatea asupra conținutului. 9 În opinia apărării, acest demers nu poate fi considerat ca fiind document oficial, iar analizând materialele cauzei se constată că la fila dosarului 90, volumul I, este anexat demersul de pe stick, deja semnat și cu inscripția acuzatorului că acesta corespunde cu originalul, care de fapt nu există, deoarece demersul privind cantitatea de 1 000 kg nuci, furate este un document în Microsoft Word, fără semnătura lui Baxanean Ștefan. A concluzionat, că Baxanean Ștefan a depus un demers la organele de drept, fără a fi împuternicit și contrar instrucțiunii de serviciu a Șefului Ocolului Silvic.

Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Vdovicenco Alexandr, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vdovicenco Alexandr să fie achitat, potrivit art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală. 6.1. În argumentarea apelului, a invocat că învinuirea înaintată lui Vdovicenco Alexandr, este una formală, abuzivă și ilegală, și care nu se bazează pe careva probe, ce ar confirma prezența semnelor calificative ale infracțiunilor incriminate inculpatului. Declarațiile inculpatului date în ședința de judecată, cu certitudine s-au constatat, or, faptul că în depozitul din care s-a săvârșit presupusul furt, nici nu existau 1 000 kg nuci, s-a confirmt în cadrul ședinței de judecată prin: declarațiile inculpatului Vdovicenco Alexandr coroborate cu documentele de evidență (bonurile de lucru, dările de seamă), precum și conținutul procesului- verbal de cercetare la fața locului. Demersul întocmit de către Vdovicenco Alexandr și transmis pentru examinare lui Grimaliuc Ion, nu reprezintă un document fals. Or, Vdovicenco Alexandr doar a sesizat organul de urmărire penală referitor la un presupus furt. Astfel, consideră că pentru încălcarea procedurii de sesizare a organului de urmărire penală prevăzută de Regulamentul Î.S.S. Călărași, poate fi aplicară o sancțiune disciplinară, dar nu o pedeapsă penală pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Consideră apărarea, că proiectul de demers privind sustragerea a 1 000 kg nuci, întocmit la data de 09 decembrie 2013, ora 11:45, despre care acuzatorul de stat susține că ar fi fost falsificat de către Vdovicenco Alexandr, cu coparticiparea lui Grimaliuc Ion, nu reprezintă un document oficial, potrivit art. 332, 361 Cod penal, or, proiectul de demers ridicat ilegal din calculator urma să obțină statut de document, în contextul în care era semnat și ștampilat. A susținut, că acțiunile lui Vdovicenco Alexandr, nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 332, 327 alin. (1) Cod penal, deoarece lipsește latura obiectivă și cea subiectivă a infracțiuniunilor, iar în conformitate cu prevederile art. 8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infrcațiunii, nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. 10

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2019, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința primei instanțe, în latura penală, din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - procesul penal pornit în privința lui Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal a fost încetat în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală; - Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, și liberați de răspundere penală, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe, au fost menținute. 7.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că chiar dacă inculpații, Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, nu și-au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, vinovăția acestora se demonstrează prin următoarele probe administrate și cercetate în ședința instanței de apel, și anume: declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Tetelea Eugeniu, declarațiile martorilor Baxanean Ștefan, Viziru Oleg, Coțofan Arcadii, Ababii Maria, Dulghescu Elena, Berechelea Victor, Roșca Marina, Cozma Nicolae, Rău Ion; procesele-verbale de ridicare și examinare din 24 iulie 2015 și din 27 iulie 2015 (f.d. 24, vol. I); copia ordinului nr. 87-p din 03 iunie 2013 cu privire la stabilirea tarifului pentru retribuirea muncii la colectarea plantelor medicinale (f.d. 41, vol. I); certificatul eliberat de șeful Ocolului Silvic Hîrjauca (f.d. 49, vol. I); copia a opt bonuri de lucru privind recoltarea nucilor de către angajați, în baza contractului de muncă pentru Ocolului Silvic Hîrjauca pentru luna decembrie 2013, (f.d. 50-57, vol. I); copia dării de seamă a Ocolului Silvic Hîrjauca privind prezența și mișcarea producției gospodăriei agricole în luna decembrie 2013 (f.d. 58, vol. I); copia contractelor individuale de muncă încheiate cu persoane fizice la lucrări temporare (12 contracte) (f.d. 61-72, vol. I); copia dării de seamă a Ocolului Silvic Hîrjauca privind prezența și micșorarea producției gospodăriei agricole în luna aprilie 2015 (f.d. 73, vol. I); copia facturii fiscale seria EUG000110823 din 26 iunie 2015, întocmită de Î.S.S. Călărași către Baxanean Ștefan (f.d. 74, vol. I); copia bonului de livrare a producției forestiere nr. 002178 din 26 iunie 2015 (f.d. 75, Vol. I); copia demersului adresat IP Călărași referitor la pretinsul furt al cantității de 1 000 kg nuci, care a fost prezentat procurorului de către Baxanean Ștefan (f.d. 90, vol. I); procesul-verbal de ridicare de la OUP al IP Călărași a 27 copii de documente anexate la cauza penală nr. 2015160277 (f.d. 121-147, vol. I); fișa postului privind atribuțiile de serviciu ale șefului de post al IP Călărași, Grimaliuc Ion (f.d. 9-10, vol. II); copiile instrucțiunilor de funcție ale șefului Ocolului Silvic din Întreprinderea pentru Silvicultură din Călărași, atribuțiile de serviciu ale lui 11 Baxanean Ștefan și ale adjunctului său, Vdovicenco Alexandr (f.d. 14-15, 17-18, vol. II); procesul-verbal de ridicare a copiilor filelor Registrului nr. 1 de evidență a infracțiunilor în IP Călărași în perioada lunii decembrie a anului 2013 (f.d. 20, vol. I); procesele-verbale de audiere a reprezentantului legal al părții vătămate, precum și de audiere a martorilor la etapa urmăririi penale (f.d. 34-38, 40, 28-31, 81-89, 91-94, 42-48, 95-101, 115-119, 102-106, 107-109, 110-114, vol. I); caracteristicile inculpaților; Ordonanța de pornire a urmăririi penale din 20 iulie 2015 (f.d.1-2, vol. I); cererea înaintată în ședința de judecată (f.d. 24); bonuri de plată (f.d. 56-57, 51, 53, 59, vol. I); bon de achitare (f.d. 70); ordinul nr. 85-p din 01 iunie 2015 (f.d. 80, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09 decembrie 2013 (f.d. 134, vol. I) și raportul de expertiză nr. 34/12/1-R din 04 octombrie 2016 (f.d. 122-124, vol. I). Instanța de apel a reținut, că sunt nejustificate concluziile primei instanțe, precum că conducerea urmăririi penale în privința inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, este de competența Centrului Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție, or, urmărirea penală privind învinuirea lui Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, a fost efectuată de către un organ care nu deține competență materială potrivit prevederilor art. 269, 2701 Cod de procedură penală, astfel constituind temei de încetare a procesului penal în privința inculpaților, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Conform modificărilor operate la art. 270 lit. g) Cod de procedură penală, prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012, pentru modificarea și completarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 263-269/855 din 21 decembrie 2012, în cazurile infracțiunilor săvârșite de către ofițeri de urmărire penală, colaboratori de poliție și colaboratori ai organelor care desfășoară activitatea specială de investigații, urmărirea penală este exercitată exclusiv de către procuror. Astfel, prin modificările operate la art. 270 lit. g) Cod de procedură penală, prin Legea nr. 252, legiuitorul a delimitat clar competența procurorului și subiecților împotriva căruia acesta este în drept de a exercita urmărirea penală. Prin urmare, Procuratura r-nului Călărași, corect a exercitat urmărirea penală în privința inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și 327 alin. (1) Cod penal. Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a menționat că în speță, sunt aplicabile prevederile art. 285 alin. (1) și (2), 275 pct. 9), 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora dacă există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, se adoptă sentința de încetare. În acest sens, instanța de apel a subliniat că potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017 privind excepția de 12 neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 327 Cod penal. Prin aceiași hotărâre, a fost recunoscut constituțional textul „a situației de serviciu” din alin. (1) al art. 327 Cod penal, în măsura în care, se referă la atribuțiile de serviciu acordate prin lege. Reieșind din constatările hotărârii Curții Constituționale, instanța de apel a conchis, că învinuirea înaintată lui Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, prevede ca consecințe prejudiciabile, daunele considerabile cauzate intereselor publice, iar din motiv că sintagma respectivă a fost declarată neconstituțională, rezultă că în acțiunile lui Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr lipsește semnul calificativ al infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal – urmările prejudiciabile sub formă de daune cauzate intereselor publice. Consideră instanța de apel, că nu pot fi reținute alegațiile părții apărării cu privire la achitarea inculpaților, or, Hotărârea Curții Constituționale, nu poate constitui temei de achitare a acestora, în contextul în care în învinuire este indicat că inculpatul a prejudiciat interesele publice, iar semnul calificativ nu a fost demonstrat, fapt ce rezultă din materialele cauzei penale și declarațiile reprezentantului Î.S.S. Călărași, Tetelea Eugeniu, care a declarat că întreprinderii nu i-au fost cauzate careva prejudicii, iar careva pretenții în privința inculpaților nu sunt. Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a stabilit că acțiunile inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr se încadrează în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, conform semnelor calificative – înscrierea de către o persoană publică în documente oficiale a unor date vădit false, acțiuni ce au fost săvârșite din interese personale. Astfel, instanța de apel a constatat, că Grimaliuc Ion, în perioada 05 – 08 decembrie 2013, conform Ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI, nr. 76 ef. din 21 martie 2013, exercitând funcția de șef de post, xxxxx, având gradul special de locotenent de poliție, și fiind persoană publică, a primit spre examinare de la șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, filiala Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, xxxxx un exemplar a unui demers oficial, scris din numele ultimului, despre sustragerea pe ascuns, de persoane necunscute, din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca, a cantității de 1 000 kg nuci, în sumă de 15 000 lei, solicitând identificarea făptuitorilor și tragerea acestora la răspundere, însă Grimaliuc Ion, dându-și seama că a fost săvârșită o infracțiune, al cărei făptuitor nu se cunoștea, urmărind scopul tăinuirii acesteia de la evidență statistică și pentru a nu reflecta situația criminogenă reală în sectorul deservit, folosindu-se de situația de serviciu, la inițiativa lui, prin înțelegere prealabilă cu șeful-adjunct al Ocolului Silvic Hîrjauca, Vdovicenco Alexandr, contrar acordului șefului Ocolului Silvic, Baxanean Ștefan, au tăinuit demersul acestuia privind furtul cantității de 1 000 kg nuci și au scris împreună un alt demers, din numele lui Vdovicenco Alexandr, în care au indicat fals că în perioada 13 respectivă, din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca ar fi fost sustrase doar 30 kg nuci, în sumă de 450 lei. În rezultat, la 10 decembrie 2013, șeful de post al PP Hîrjauca, Grimaliuc Ion a adoptat o încheiere privind încetarea controlului, în conținutul căreia a inclus date denaturat false, precum că în acțiunile persoanelor necunoscute lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, dar se prevăd indicii unei fapte prevăzute de art. 105 Cod contravențional, adică sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului, iar la identificarea acestora vor fi trase la răspundere. Concomitent, instanța de apel a constatat că Vdovicenco Alexandr în perioada 05 – 08 decembrie 2013, conform Ordinului Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură din Călărași nr. 38 - c din 20 martie 2012, exercitând funcția de șef adjunct al Ocolului Silvic Hîrjauca, fiind persoană publică, iar potrivit pct. 1.3 al Instrucțiunii de funcție a adjunctului șefului Ocolului Silvici din Întreprinderea pentru Silvicultură Călărași, aprobată prin Ordinul nr. 01-p din 02 ianuarie 2013, în activitatea de serviciu se supune nemijlocit șefului Ocolului Silvic: pct. 2.11) este locțiitorul șefului Ocolului Silvic, după necesitate în lipsa acestuia; pct. 2.6) exercită controlul cantitativ și calitativ al lucrărilor silvice îndeplinite, folosirea corectă a normativelor în vigoare și retribuirii muncii; pct. 2.9) duce evidența și întocmește dările de seamă stabilite în domeniul de activitate, inclusiv a lucrărilor de recoltare și prelucrare anuală a plantelor medicinale, precum și a nucilor în subdiviziunea respectivă; pct. 4.2) este obligat să informeze șeful Ocolului Silvic despre problemele și activitatea sa, a depistat că din depozitul Ocolului Silvic, persoane necunoscute au sustras pe ascuns 1 000 kg nuci, produse ce au fost achiziționate conform planului anual de lucru, despre care a informat șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, iar acesta la rândul său pe șeful de post al Inspectoratului de poliție Călărași, Grimaliuc Ion. Tot atunci, după exercitarea cercetării la fața locului, șeful Ocolului Silvic Hîrjauca, xxxxx, i-a înmânat polițistului Grimaliuc Ion, un exemplar a unui demers oficial, ce constituie un document oficial, scris din numele său, despre sustragerea cantității de 1 000 kg nuci, în sumă de 15 000 lei, solicitând identificarea făptuitorilor și tragerea acestora la răspundere, pentru cauzarea de daune considerabile. În aceeași zi, Vdovicenco Alexandr, urmărind scopul personal de a-l ajuta pe Grimaliuc Ion să tăinuiască de la evidență statistică o infracțiune, folosindu-se de situația de serviciu, prin înțelegere și la propunerea ultimului, contrar acordului șefului Ocolului Silvic, Baxanean Ștefan, au tăinuit demersul acestuia privind furtul a 1 000 kg nuci, și au scris împreună și au semnat un alt demers, din numele său, care de asemenea era oficial, în care au indicat fals că în perioada respectivă din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca, ar fi fost sustrase doar 30 kg nuci, în sumă de 450 lei. În rezultat, la 10 decembrie 2013, șeful de post al PP Hîrjauca, Grimaliuc Ion a adoptat o încheiere privind încetarea controlului, în conținutul 14 căreia a inclus date denaturat false, precum că în acțiunile persoanelor necunoscute lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, dar se prevăd indicii unei fapte prevăzute de art. 105 Cod contravențional, adică sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului, iar la identificarea acestora vor fi trase la răspundere. Obiectul juridic special al infracțiunii constă în relațiile sociale cu privire la regimul juridic al actelor publice cărora prin lege li se atribuie însușirea de a exprima adevărul și încrederea publică. Obiectul material al infracțiunii este reprezentat de documentul oficial. Prin fals în accepțiunea cea mai largă se înțelege orice denaturare a adevărului, orice manoperă, orice procedeu folosit de o persoană pentru a induce în eroare o altă persoană. Prin acte publice se înțeleg actele emise de autorități în condițiile legii, care certifică anumite evenimente sau fapte de importanță juridică. Elementul material al infracțiunii se realizează prin două modalități normative: acțiunea de înscriere în documentele oficiale a unor date vădit false și acțiunea de falsificare a documentelor oficiale, iar pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, se cere ca acțiunea să facă parte din competența persoanei cu funcție de răspundere/funcționarului autorității publice. Infracțiunea de fals în acte publice are un conținut formal, consumarea ei se produce în momentul realizării elementului material. Cu referire la argumentele părții apărării, precum că inculpații Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr pledează nevinovați și susțin că din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca, nu a fost sustrasă cantitatea de 1 000 kg nuci, instanța de apel a subliniat că aceștia nu au fost lipsiți de dreptul de a contesta legalitatea ordonanței de pornire a cauzei penale în temeiul art. 186 alin. (2) Cod penal, pentru faptul furtului cantității de 1 000 kg nuci, în contextul în care, ulterior, în cauza penală au fost efectuate acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații, iar careva circumstanțe ce ar demonstra că furtul nu a avut loc, nu au fost stabilite. Potrivit procesului-verbal de ridicare a copiilor filelor Registrului de evidență a sesizărilor și altor informații referitoare la infracțiuni nr. 1 și 2 al IP Călărași din perioada lunii decembrie 2013, s-a constatat că furtul cantității de 30 kg nuci, a fost înregistrat din start incorect, prin introducerea informațiilor false de polițistul Grimaliuc Ion, în REI II, deși din conținutul tuturor probelor analizate, acesta cunoștea că din cuprinsul actului de sesizare există banuiala rezonabilă despre săvârșirea unei infracțiuni. Or, potrivit fișei postului, privind atribuțiile de serviciu ale șefului de post al IP Călărași, Grimaliuc Ion și copiilor instrucțiunilor de funcție ale șefului Ocolului Silvic din întreprinderea pentru Silvicultură din Călărași xxxxx și adjunctului său, Vdovicenco Alexandr, s-a stabilit că polițistul Grimaliuc Ion, pe lângă prevederile legale incriminate în învinuire, a admis derogări și de la Instrucțiunea care reglementează procedura de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni de către 15 reprezentanții IP, aprobată prin Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286- 0/95, în vigoare de la 01 ianuarie 2009. Astfel, Grimaliuc Ion, constatând că a fost săvârșită o infracțiune de ordin penal, era obligat, conform prevederilor Instrucțiunii să primească plângerea și să se adreseze organului competent în vederea efectuării unei cercetării și adoptarea de către organul de urmărire penală a unei decizii în temeiul art. 274 Cod de procedură penală. Însă, acesta, a recurs la documentarea cazului, utilizând metode ilegale, și prin urmare acțiunile infracționale ale inculpatului s-au consumat odată cu falsificarea demersului lui Baxanean Ștefan, prin introducerea datelor false în acte publice, în acest sens reținând declarațiile martorului Berechelea Victor. Referitor la alegațiile apelanților privind lipsa pretențiilor părții vătămate și nevinovăția inculpaților, instanța de apel le-a apreciat ca fiind declarative și că acestea nu pot constitui temei de achitare, în contextul în care totalitatea probelor adminstrate, cu certitudine stabilesc vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. În opinia instanței de apel, sunt nefondate argumentele apelanților precum că învinuirea înaintată inculpaților, nu este clară și întemeiată, și lipsită de probe. Or, atât învinuirea, precum și rechizitoriul corespund prevederilor art. 281, 296 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, care prevede că orice persoană acuzată de o infracțiune are dreptul să fie informată în cel mai scurt timp, într-o limbă pe care o înțelege și de o manieră detaliată asupra naturii și cauzei acuzării împotriva sa. Actul de învinuire, precum și actul de sesizare a instanței sunt clare, concrete și previzibile. Instanța de apel a conchis, că nu există temei pentru achitarea inclpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a menționat, că infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, incriminată inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, prevedea pedeapsa sub formă de amendă în mărime de până la 500 unități convenționale sau închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. În conformitate cu criteriile prevăzute de art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 332 alin. (1) Cod penal, se califică ca infracțiune ușoară, iar potrivit art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) – 9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Reținând prevederile art. 60 Cod penal, instanța de apel a subliniat că infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare. 16 Astfel, faptele imputate inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, au fost săvârșite în perioada 05 – 08 decembrie 2013, iar ținând cont de prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, rezultă că termenul pentru tragere la răspundere penală, a expirat la data de 05 – 08 decembrie 2015. De asemenea, reținând concluziile statuate în pct. 54 din hotărârea Curții Constituționale nr. 14 din 27 mai 2014 privind controlul constituționalității a art. II al Legii nr. 56 din 4 aprilie 2014 pentru completarea art. 60 din Codul penal (prescripția tragerii la răspundere penală) (Sesizarea nr. 27a/2014), conform cărora „(…) necesitatea reglementării prescripției tragerii la răspundere penală reiese din esența acestei instituții, or răspunderea penală, ca mijloc de realizare a ordinii de drept prin constrângere, trebuie să intervină cât mai curând după săvârșirea infracțiunii. Justificarea prescripției este strâns legată de rațiunea represiunii penale, care după trecerea unui interval îndelungat de timp de la săvârșirea infracțiunii, devine ineficientă în raport cu scopul pedepsei penale”, instanța de apel a concluzionat că nu pot fi reținute alegațiile acuzatorului de stat în vederea aplicării pdepsei solicitate, or, reieșind din faptul că de la data săvârșirii faptelor infracționale imputate inculpaților, a expirat termenul de 2 ani de tragere la răspundere penală, procesul penal intentat în baza art. 332 alin. (1) Cod penal în privința lui Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, urmează a fi încetat. Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a reținut prevederile art. 219 alin. (1), 221 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, art. 1398 alin. (1), 1416 alin. (3), 1422 alin. (1) și (2), 1423 Cod civil (în vigoare la momentul săvârșirii faptei), astfel precizând că partea civilă xxxxx, a înaintat acțiune civilă împotriva inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr privind încasarea prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei, care prin sentința primei instanțe a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Instanța de apel a menționat, că caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părții vătămate, de circumstanțele cazului concret în care părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale. Prin urmare, instanța de apel a conchis, că argumentele părții civile Baxanean Ștefan privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei, nu poate fi reținute, or, ținând cont de faptul că procesul penal intentat în privința inculpaților în baza art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, urmează a fi încetat, rezultă că în cadrul examinării cauzei nu s-a confirmat existența suferințelor psihice și fizice care i-au fost cauzate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților. 17 Instanța de apel a conchis, că prima instanță corect s-a expus în privința acțiunii civile, considerând că aceasta urmează a fi respinsă.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în privința capătului de învinuire incriminat inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. 8.1. În argumentarea recursului menționează, că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, astfel încât motivarea soluției în speță, este expusă neclar, iar soluția de încetare a procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, privind învinuirea imputată inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, este una neîntemeiată. Susține, că instanța de apel este în drept să admită apelul cu casarea sentinței total sau parțial, astfel rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, situație care implică o nouă apreciere a probelor și o argumentare detaliată a soluției. Consideră acuzarea că, deși legiuitorul a operat o serie de modificări la infracțiunea de abuz de putere și abuz de serviciu, excluzând agravantele „din interes material ori în alte interese personale, inclusiv intereselor publice”, instanța de apel urma să țină cont de faptul că pentru încălcarea de către persoanele publice a atribuțiilor de serviciu, legiuitorul prevede și alte forme de răspundere penală, cum ar fi răspunderea contravențională prevăzută de art. 312 Cod contravențional, potrivit căruia, se instituie răspunderea contravențională pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu, sancționând folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Menționează, că prin acțiunea prejudiciabilă de abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, se înțelege că răspunderea penală pentru aceste categorii de infracțiuni nu poate interveni pentru orice încălcare de către persoanele publice a atribuțiilor de serviciu fără a da o justă apreciere caracterului actului normativ din care rezultă. Or, este necesar de a exista proporționalitate între caracterul actului normativ în care se regăsește atribuția de serviciu a persoanei publice și comportamentul prin care atribuția în cauză se încalcă și îmbracă forma ilicitului penal. Subliniază, că deși infracțiunea de abuz de putere sau abuz de serviciu a fost concepută să acopere mai multe abateri ale persoanelor publice, totuși se constată că pentru aplicarea normei penale, noțiunea de situație de serviciu din elementul material al infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu de la 18 art. 327 Cod penal, trebuie analizată doar prin raportare la atribuțiile de serviciu acordate prin lege. Infracțiunea de abuz de putere sau abuz de serviciu trebuie să se deosebească de faptele care au un caracter disciplinar sau contravențional anume prin intensitatea elementului material al infracțiunii. Astfel, consideră că în cazul în care instanța de apel a constatat imposibilitatea determinării urmărilor prejudiciabile concrete prin acțiunile infracționale ale inculpaților, aceasta urma să soluționeze chestiunea dacă aceste acțiuni care au fost încadrate în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, nu se regăsesc în conjunctura contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional. Din decizia instanței de apel, nu rezultă temeiul care a condiționat încetarea procesului penal conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Or, legiuitorul a reglementat concret cazurile de încetare a procesului penal, și doar în pct. 6) se face trimitere și la alte circumstanțe ale cauzei penale, care exclud total ori condiționează acțiunea organelor competente de a nu porni urmărirea penală și tragerea persoanei la răspundere penală, ori după caz, refuzul în adoptarea acestei soluții. Mai indică, că temeiurile care exclud efectuarea urmăririi penale sunt prevăzute la art. 275 Cod de procedură penală, iar pct. 9) al art. 275 Cod de procedură penală, a repetat conținutul pct. 6) al art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală, însă cu o importantă concretizare, și anume, că alte circumstanțe care exclud sau condiționează efectuarea urmăririi penale, trebuie să fie prevăzute de lege. Subliniază, că prin existența altor circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, se are în vedere și cazurile prevăzute de art. 57-58, 217 alin. (5), 325 alin. (4) Cod penal, care prevăd expres liberarea de răspundere penală, în cazul prezenței anumitor circumstanțe. Or, din prevederile art. 391, 275 Cod de procedură penală, nu rezultă că declararea neconstituționalității a unor prevederi legale, constituie temei de încetare a procesului penal, or, aplicarea dispozițiilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează a fi analizate prin prisma respectării altor principii a dreptului procesul penal. În opinia acuzării, concluziile instanței de apel sunt pripite, fapt care atestă nerezolvarea fondului apelului.

Avocatul Diaconov Vladimir în numele inculpatului Grimaliuc Ion, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Grimaliuc Ion, să fie achitat. 9.1. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu s-a expus în privința tuturor argumentelor invocate, precum și nu a dat apreciere raportului de expertiză nr. 34/12/1-R din 04 octombrie 2016, conform căruia semnătura litigioasă din numele șefului de post al PP Hîrjauca, locotenent 19 major de poliție Grimaliuc Ion, din încheierea din data de 17 decembrie 2013, nu a fost executată de Grimaliuc Ion. De asemenea, nu s-a expus în privința nulității procesului-verbal de ridicare a stickului cu informația despre presupusul demers ce ar conține datele cu privire la un presupus furt. Instanța de apel a ignorat faptul că inițial, cauza penală a fost pornită în baza art. 361 Cod penal (f.d. 1), și fără a fi încetat procesul penal intentat în baza art. 361 Cod penal, și în lipsa unei ordonanțe de pornire a urmăririi penale în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, Grimaliuc Ion a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Susține, că instanța nu a audiat martorii din administrația Î.S.S. Călărași, și anume contabilul-șef și directorul Î.S.S. Călărași, care nici nu cunosc de săvârșirea furtului. Consideră că acțiunile lui Grimaliuc Ion au fost calificate greșit, deoarece probatoriul administrat la cauza penală, nu demonstrează vinovăția lui Grimaliuc Ion. Astfel, indică că plângerea șefului Ocolului Silvic Hîrjauca, Baxanean Ștefan, referitoare la pretinsele acțiuni ilegale ale șefului adjunct al Ocolului Silvic Hârjauca, Vdovicenco Alexandr și angajatului IP Călărași, Grimaliuc Ion, nu urma a fi examinată de către procurorul adjunctal Procuraturii Călărași, Triboi Dumitru, în contextul în care acesta s-a expus deja pe faptul dat, prin rezoluția menționată pe încheierea din 17 decembrie 2013 (f.d.146). Nu este clar, dacă conducerea Î.S.S. Călărași a fost înștiințată despre faptul că în perioada 05 – 08 decembrie 2013, la Ocolul Silvic Hîrjauca a avut loc furtul a 1 000 kg nuci, și dacă conducerea Î.S.S. Călărași, a permis ca Baxanean Ștefan să se adreseze la organele de drept cu o plângere. Subliniază, că la data de 01 iunie 2015, directorul Î.S.S. Călărași a emis Ordinul nr. 85p prin care i se propune șefului Ocolului Silvic Hîrjauca, Baxanean Ștefan, să achite benevol insuficiența de nuci în cantitate de 1 000 kg, costul a 8 100 lei, în termen de până la 30 iunie 2015 (f.d. 80, vol. I). În acest ordin se indică, că Baxanean Ștefan trebuie să achite pentru 1 000 kg nuci, suma de 8 100 lei, rezultată în urma unui neajuns depistat în timpul unei inventarieri efectuate în anul 2015, și nu în urma unui furt. Prin urmare, Baxanean Ștefan, evitând să achite sau să restituiei cantitatea de nuci neajunsă, a depus plângere la IP Călărași, înregistrată cu nr. 20151600681 în R1 la data de 04 iunie 2015 (f.d. 122) și la Procuratura Călărași, înregistrată cu nr. 351 la data de 04 iunie 2015 (f.d. 11), fără a avea dreptul ca să înainteze astfel de plângeri, or, potrivit fișei de post, despre oricare încălcare, acesta urma să înștiințeze conducerea, care la rândul său urma să înainteze plângerile respective. Conform răspunsului nr. 02 din 15 februarie 2019, directorul Î.S.S. Călărași, a confirmat faptul că în urma inventarierii din 22 aprilie 2015, la 20 Ocolul Silvic Hîrjauca s-a constatat un neajuns de 1 000 kg nuci, nefiind întocmit un careva act de furt. Faptul că din depozitul Ocolului Silvic Hîrjauca, nu au fost sustrase nuci în cantitate de 1 000 kg, deoarece acestea, de fapt nu existau în depozit, se confirmă prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09 decembrie 2013, ora 15:40-16:00, întocmit de către Grimaliuc Ion, cu participarea șefului Baxanean Ștefan. Menționează, că potrivit bonurilor de lucru (f.d. 50-58, vol I), darea de seamă din 2013 cu soldul la data de 01 ianuarie 2014, se constată că la Ocolul Silvic Hârjauca, în depozit se afla o producție de nuci în cantitate de 2 929 kg care s-au luat la cont, iar 492 kg s-au realizat, și au rămas în stoc 2 432 kg. Realizarea a 492 kg, se probează prin bonuri/facturi (f.d. 59-60, vol. I), iar darea de seamă pentru luna decembrie 2013, care este semnată de Baxanean Ștefan, de către contabil, contabilul-șef și aprobată de directorul Î.S.S. Călărași, demonstrează faptul că nu a avut loc nici un furt. Faptul inexistenței în depozit a cantității de 1 000 kg nuci, se probează și prin imaginile de pe planșele fotografice (f.d. 141-142, vol. I), din care nu se observă careva urme ce pot fi lăsate după sustragerea a aproximativ 40 saci, adică 1 000 kg nuci. În acest sens, precizează că demersul privind furtul a 30 kg nuci, este un demers legal, or, este dubios faptul că despre cantitatea exactă presupusă a fi sustrasă – 1 000 kg nuci, cunoștea doar șeful Baxanean Ștefan. În opinia apărării, nu poate fi considerat un document oficial, demersul de pe un stick, fără număr, fără semnătură și fără dată. Mai indică, că Grimaliuc Ion, eronat se învinuiește pentru faptul că la data de 09 decembrie 2013, venind la fața locului la Ocolul Silvic Hîrjauca, Călărași, a investigat cazul și tot acesta a luat o hotărâre ilegală asupra cazului dat, or, cazul dat nu a fost investigat de către Grimaliuc Ion. Acesta a efectuat doar acțiunile procesuale conform legii, din momentul sesizării, și până la declanșarea urmăririi penale și anume, venind la fața locului, a efectuat cercetarea la fața locului, audierea martorilor și a primit demersul privind sustragerea a 30 kg nuci, semnat de către Vdovicenco Alexandr, apoi a transmis toate documentele acumulate, în timp de 24 ore, în Secția de gardă a IP Călărași, care au fost înregistrate în Registru, iar ulterior materialele fiind repartizate la o altă persoană.

Avocatul Diaconov Vladimir în numele inculpatului Grimaliuc Ion, a depus referință la recursul declarat de procuror, pledând pentru respingerea acestuia ca neîntemeiat. În motivarea referinței, partea apărării a reiterat motivele invocate în recursul ordinar.

Judecând recursurile ordinare, pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. 21 În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, precum și 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde. La caz, reieșind din esența criticilor invocate în recursul procurorului sub aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se atestă că recurentul invocă dezacordul cu hotărârea atacată, din motiv că aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar dispozitivul este expus neclar. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocată, Colegiul penal constată, că asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursului declarat de către partea acuzării, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar dispozitivul fiind expus clar. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. 22 Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În esență, procurorul consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată și nu a dat o nouă apreciere probelor, însă raportând aceste argumente la circumstanțele speței, Colegiul penal lărgit relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către procuror. Astfel, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel cu privire la încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, intentat în privința inculpaților Grimaliuc Ion și Vdovicenco Alexandr, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal. Colegiul penal conchide că, instanța de apel corect a reținut prevederile hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) Cod penal, prin care a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau”, indicât statuările Curții prevăzute la pct. 100, conform cărora infracțiunea de abuz de putere sau abuz de serviciu trebuie să se deosebească de faptele care care au caracter disciplinar sau contravențional, anume prin intensitatea elementului material al infracțiunii, și pct. 116, potrivit cărora destinatarul legii care este învinuit de faptul că, prin acțiunile sale infracționale a cauzat daune în proporții considerabile „intereselor publice”, în sensul art. 327 alin. (1) Cod penal, este privat de posibilitatea de a determina fără echivoc urmările prejudiciabile concrete ale acțiunilor incriminate. De asemenea, instanța de recurs consideră că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost întocmit și cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, din care rezultă că instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță. Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele 23 de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Grimaliuc Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind încetarea procesului penal intentat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului Grimaliuc Ion, din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, și recunoscându-l vinovat pe Grimaliuc Ion de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, l-a liberat de răspundere penală din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. 24 Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că de către instanța de apel nu a fost apreciat raportul de expertiză nr. 34/12/1-R din 04 octombrie 2016 și procesul-verbal de ridicare a stickului în care se conține demersul, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului Grimaliuc Ion, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului. Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță a încetat procesul penal intentat în privința inculpatului Grimaliuc Ion, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. La rândul său, instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelurilor, a casat parțial sentința primei instanțe, în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal intentat în privința lui Grimaliuc Ion, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, iar în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, fiind recunoscut vinovat și liberat de răspundere penală, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Astfel, Colegiul penal constată că la judecarea apelurilor declarate, instanța de apel a respectat prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Referitor la argumentele apărării referitor la lipsa vinovăției inculpatului Grimaliuc Ion în săvârșirea infracțiunilor incriminate, Colegiul penal punctează, că instanța de apel s-a expus argumentat, iar soluția acesteia este descrisă la 25 pct. 7 al acestei decizii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, în speță nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului apărării, prezența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. De asemenea, reieșind din esența argumentelor invocate de apărare, se atestă că acesta invocă dezacordul și cu calificarea faptelor inculpatului Grimaliuc Ion, motive care se subscriu temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În acest sens, instanța de recurs menționează că recurentul nu a motivat recursul sub aspectul temeiului de casare invocat, nefiind specificate care ar fi acele prevederi legale în care urmau a fi încadrate juridic faptele greșit calificate în opinia apărării, de către instanța de apel. Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu poate examina posibilitatea modificării încadrării juridice a faptelor incriminate inculpatului Grimaliuc Ion de către instanțele de fond, deoarece instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Cu referire la argumentele procurorului precum că instanța de apel urma să soluționeze chestiunea dacă acțiunile care au fost încadrate în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, se regăsesc în contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional, Colegiul penal le respinge prin prisma prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, or, acest temei nu a fost invocat la depunerea apelului. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de procuror și avocatul Diaconov Vladimir în numele inculpatului Grimaliuc Ion.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit. 26 DCIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocatul Diaconov Vladimir în numele inculpatului Grimaliuc Ion, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Grimaliuc Ion xxxxx și Vdovicenco Alexandr xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 18 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 27