1ra-70/21 — art. 324 alin. 2 lit. b art. 324 alin. 4, art. 332 alin. 1 CP

1ra-70/21 — art. 324 alin. 2 lit. b art. 324 alin. 4, art. 332 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-70/21

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

09 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, în cauza penală

în privința lui

Cazacu Alexandru xxxxx, născut xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx

și

Chiper Alexandru xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 25.11.2016 – 27.04.2018;

Instanța de apel: 16.08.2018 – 18.12.2019;

Instanța de recurs ordinar: 17.06.2020 – 09.02.2021.

A C O N S T A T A T

- Cazacu Alexandru, a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat.

- A fost încetat procesul penal în privința lui Chiper Alexandru, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, în legătură cu

liberarea de răspundere penală și tragerea la răspundere contravențională.

În temeiul art. 55 alin. (2) Cod penal (în vigoare la 07 noiembrie 2016), lui

Chiper Alexandru i s-a aplicat o sancțiune contravențională sub formă de

amendă în mărime de 150 unități convenționale, echivalentul a 3 000 (trei mii)

1

lei.

- Chiper Alexandru, a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

participație cu Cazacu Alexandru, în baza ordinului MAI nr. 39 ef. din

29 ianuarie 2016, deținând funcția de ofițer de patrulare al Companiei Buiucani a

Batalionului nr. 2 al Brigăzii de Patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al

IGP al MAI, fiind astfel în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal,

persoane publice, acționând contrar prevederilor art. 2, 20 lit. d), art. 28 alin. (1)

pct. g) și h) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul Polițistului nr. 320

din 27 decembrie 2012, conform cărora poliția este o instituție publică specializată

a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de

prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor; în

domeniul investigării contravențiilor, poliția constată contravenții și aplică

sancțiuni contravenționale potrivit legii; polițistului îi este interzis să abuzeze de

calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul

funcției sau al autorității din care face parte, precum și să solicite sau să accepte

cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia

sau familiei sale, contrar pct. 1 al atribuțiilor de serviciu din Fișa postului,

depistarea și documentarea contravențiilor și combaterea infracțiunilor în limitele

drepturilor acordate, contrar prevederilor pct. 15) lit. i) și j) din Codul de etică și

deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din

10 mai 2006, potrivit căruia este obligat să se opună tuturor formelor de corupție

din poliție, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 44, 324 alin. (2) lit. b)

Cod penal, corupere pasivă de două persoane și fals în acte publice, infracțiune

prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal.

Cazacu Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 44, 324 alin. (2)

lit. b) Cod penal în următoarele circumstanțe: La 24 octombrie 2016,

Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru, deținând funcția de ofițer de patrulare al

Companiei Buiucani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de Patrulare a Inspectoratului

Național de Patrulare al IGP al MAI, fiind persoane publice, conform

Tabelului repartizării forțelor și mijloacelor companiei menționate, fiind antrenați

în serviciu, constituind membrii echipajului de patrulare cu numerele de

înmatriculare „MAI 9725”, aproximativ la ora 21:00., aflându-se pe bd. Alba-Iulia,

sec. Buiucani, mun. Chișinău, au stopat pentru verificarea actelor, automobilul de

marca „Mercedes-Benz”, model „Sprinter”, cu n/î xxxxx, condus de către

Șoimu Ghenadie.

Chiper Alexandru, în prezența lui Cazacu Alexandru, verificând actele

prezentate de către conducătorul auto menționat, au constatat lipsa poliței de

2

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto și a raportului de testare auto

pentru mijlocul de transport indicat, ceea ce constituie contravenție prevăzută la

art. 229 alin. (2) și (3) Cod contravențional, conducerea unui vehicul care nu a fost

supus reviziei tehnice și exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de

răspundere civilă în modul stabilit se sancționează cu amendă de la 5 la 10

unități convenționale cu aplicarea a 2 puncte de penalizare, după care,

Cazacu Alexandru, informând-ul pe Șoimu Ghenadie, că pentru încălcările

constatate riscă 5 puncte de penalizare, 1 000 lei amendă și ridicarea plăcuților de

înmatriculare.

Prin urmare, Chiper Alexandru, a început întocmirea procesului-verbal cu

privire la contravenție numărul și seria MAI 03534301.

Pentru a nu fi documentat cazul de contravenție constatată și a nu fi tras la

răspundere contravențională, Șoimu Ghenadie, i-a promis personal lui

Chiper Alexandru, bani, ce nu i se cuvin, în sumă totală de 500 lei.

La rândul său, ofițerii de patrulare Chiper Alexandru și Cazacu Alexandru,

acționând cu intenție directă, au acceptat, iar la indicațiile lui Chiper Alexandru,

Șoimu Ghenadie a transmis, iar ofițerul de patrulare, Cazacu Alexandru, aflat în

autoturismul de serviciu cu n/î MAI 9725, a primit bani ce nu li se cuvin, pentru

sine, în sumă totală de 500 lei, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției

sale, a nu-l trage la răspunderea prevăzută de lege și anume pentru a nu întocmi

procesul-verbal de contravenție constatată și aplica sancțiuni sub formă de

amendă și puncte de penalizare.

Continuând acțiunile sale criminale, Chiper Alexandru, în scopul ascunderii

urmelor infracțiunii săvârșite, acționând din interes material cât și personal, a

înscris în procesul-verbal cu privire la contravenție numărul și seria

MAI 03534301 datat cu 24 octombrie 2016, date vădit false și anume indicând

eronat, constatarea în acțiunile lui Șoimu Ghenadie, a presupusei contravenție

prevăzută de art. 245 alin. (1) Cod contravențional, traversarea părții carosabile a

drumului în locuri neindicate, aplicându-i sancțiunea sub formă de avertisment,

fapt ce nu corespunde realității. De fapt, ofițerii de patrulare, Chiper Alexandru și

Cazacu Alexandru, cu certitudine au constatat în acțiunile lui Șoimu Ghenadie,

elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 229 alin. (2) și (3)

Cod contravențional, conducerea unui vehicul care nu a fost supus reviziei tehnice

și exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul

stabilit se sancționează cu amendă de la 5 la 10 unități convenționale cu aplicarea

a 2 puncte de penalizare.

Acțiunile lui Cazacu Alexandru, au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, coruperea pasivă, în

participație de două persoane.

Iar, acțiunile lui Chiper Alexandru, au fost încadrate de către organul de

3

urmărire penală în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, coruperea pasivă, în

participație de două persoane și în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, fals în acte

publice, adică, înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor

date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material și din alte interese personale.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

- Cazacu Alexandru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324

alin. (2) lit. b) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, amendă în mărime de 6 500 unități convenționale,

cu privarea de dreptul de ocupa anumite funcții publice sau de demnitate publică

pe un termen de 7 ani;

- Chiper Alexandru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324

alin. (2) lit. b) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, amendă în mărime de 6 500 unități convenționale,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de demnitate

publică pe un termen de 7 ani, și în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, la 1 an

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani. Potrivit art. 84

alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită lui

Chiper Alexandru o pedeapsă definitivă pe un termen de 6 ani 6 luni închisoare,

cu amendă în mărime de 6 500 unități convenționale și cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții publice sau de demnitate publică pe un termen de 7 ani

6 luni.

3.1. În motivarea apelului a indicat, că între declarațiile inculpaților depuse

în instanța de judecată există contradicții și anume că, Cazacu Alexandru a

comunicat instanței că necesitatea stopării automobilului la volanul căruia se afla

Șoimu Ghenadie, a fost faptul că numerele nu puteau fi descifrate, ceea ce nu a fost

invocat de către Chiper Alexandru, care a documentat nemijlocit contravenția

săvârșită de Șoimu Ghenadie, care a susținut că motivul stopării mijlocului de

transport de model „Mercedes Sprinter” la volanul căruia se afla Șoimu Ghenadie, a

fost faptul că acesta ar fi traversat neregulamentar carosabilul ca pieton.

Referitor la înregistrarea video a menționat, că nici unul din inculpați nu au

negat că vocile și imaginile video cu acțiunile lor și evenimentele înregistrate pe

suportul informațional prezentat de către Șoimu Ghenadie, nu le aparțin.

A susținut, că la întrebarea procurorului despre aceea cum inculpatul

Chiper Alexandru a explicat faptul că din înregistrarea audio/video nu rezultă că

motivul stopării lui Șoimu Ghenadie ar fi faptul că ultimul a săvârșit încălcarea de

trecere neregulamentară a străzii ca pieton, dar din înregistrarea video-audio

rezultă că motivul stopării ar fi fost numerele indescifrabile ale automobilului

4

menționat, inculpatul a confirmat faptul lipsei comunicării lui Șoimu Ghenadie

despre motivul stopării ca fiind trecerea neregulamentară a străzii ca pieton, și

doar a întocmit procesul-verbal în privința acestui fapt.

De asemenea, a mai indicat că faptul deplasării inculpatului

Cazacu Alexandru către Chiper Alexandru la solicitarea lui Șoimu Ghenadie, după

ce ultimul i-a propus bani pentru a nu fi documentată contravenția, a fost susținut

și de martorul Șoimu Ghenadie, fapt negat de inculpatul Cazacu Alexandru.

Inculpații în cadrul ședinței de judecată nu au negat că discuția și acțiunile

înregistrate pe suportul electronic de model CD Barges 700 MB prezentat de către

Șoimu Ghenadie, este acea care a avut loc în realitate la data de 24 octombrie 2016.

Astfel, a conchis acuzarea că în cadrul ședinței de judecată s-a constatat cu

certitudine că motivul stopării nu a fost faptul traversării neregulamentare a

străzii ca pieton de către Șoimu Ghenadie, precum și procesul-verbal întocmit de

către Chiper Alexandru conform art. 245 alin. (1) Cod contravențional, traversarea

părții carosabile a drumului în locuri neindicate, a fost întocmit în scopul

ascunderii urmelor infracțiunii de corupere pasivă săvârșită de două persoane.

Consideră acuzarea că declararea ca inadmisibile a probelor este

neîntemeiată, din motiv că recunoașterea în calitate de corp delict a suportului

electronic de model CD Barges 700 MB care conține înregistrarea audio/video a

acțiunilor și convorbirilor purtate între Șoimu Ghenadie și inspectorii

Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru, a fost efectuată potrivit art. 158 alin. (3)

pct. 2) Cod de procedură penală, iar argumentul inculpaților precum că

Cazacu Alexandru nu a participat la acceptarea și primirea banilor de la

Șoimu Ghenadie, deoarece ambii participau la documentarea a două încălcări

diferite în aceeași perioadă de timp este unul eronat, or, procesul-verbal cu privire

la contravenția săvârșită de Șoimu Ghenadie a fost întocmit de către

Chiper Alexandru la ora 21:05, iar procesul-verbal cu privire la contravenția

săvârșită de Rotar Serghei a fost întocmit de către Cazacu Alexandru la ora 21:08.

Din declarațiile inculpatului Cazacu Alexandru, documentarea cazului a

durat aproximativ 10 min., după care a revenit la automobilul de serviciu, fapt ce

nu l-a împiedicat să primească mijloacele bănești de la Șoimu Ghenadie.

A precizat, că în cadrul examinării judiciare a cauzei penale s-a stabilit că în

acțiunile inculpaților Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru se întrunesc

elementele infracțiunii de corupere pasivă și anume latura obiectivă a infracțiunii,

care s-a realizat prin acceptarea și primirea a 500 lei transmise direct de către

martorul Șoimu Ghenadie în scopul determinării ofițerilor de patrulare să nu

îndeplinească acțiuni ce intră în atribuțiile lor de serviciu.

A mai susținut, că existența faptului acceptării și primirii mijloacelor bănești

este susținută de martorul Șoimu Ghenadie, care relatează în detalii circumstanțele

transmiterii celor 500 lei după tratativele cu inculpatul Chiper Alexandru.

5

A invocat, că martorul Șoimu Ghenadie susține că banii au fost transmiși în

interiorul automobilului de serviciu MAI 9725 colaboratorului INP,

Cazacu Alexandru, și astfel consideră acuzarea că în acest sens declarațiile

martorului Șoimu Ghenadie sunt convingătoare întrucât acesta din momentul

sesizării procuraturii despre faptul săvârșirii infracțiunii de corupere și până la

audierea acestuia în ședință publică în instanța de judecată, a susținut faptul

existenței acțiunilor ilegale de corupție din partea inculpaților delimitând cu

claritate acțiunile fiecărui inculpat.

Cu referire la argumentele apărării precum că acțiunile martorului

Șoimu Ghenadie urmează a fi apreciate ca provocare, acuzarea a menționat că

acestea sunt neîntemeiate, în contextul în care în cadrul urmăririi penale, precum

și în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost constatate careva circumstanțe din

care să rezulte existența elementelor de instigare din partea procurorului sau a

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.

Prin urmare, a reiterat faptul că de către organul de urmărire penală nu au

fost efectuate măsuri speciale de investigații care necesită a fi autorizare de către

procuror sau de către judecător în modul prevăzut de lege, or, comportamentul

procurorului și a colaboratorilor Centrului Național Anticorupție nu a fost de

natură de a provoca sau facilita săvârșirea infracțiunii de către inculpații

Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru.

A precizat acuzarea, că din materialele cauzei penale rezultă faptul că

infracțiunea incriminată a fost săvârșită fără implicarea procuraturii sau a

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, or, nu există argumente

întemeiate prezentate de partea apărării aferente presupusei provocări sau

facilitări la săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă de către inculpații

Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru.

A conchis că inculpații au atentat la relațiile ce se referă la buna desfășurare

a activității de serviciu care presupune îndeplinirea cu cinste de către funcționarii

publici a îndatoririlor de serviciu și a celor ce rezultă din codurile de conduită, fapt

ce duce la perceperea vicioasă a societății că prin implicarea mijloacelor bănești se

poate influența desfășurarea procesului contavențional, ceea ce constituie o

ingerință inacceptabilă.

În opinia acuzării, faptul că inculpații au susținut până la etapa dezbaterilor

judiciare versiunea privind nerecunoașterea vinovăției, și reîncadrarea faptei lui

Chiper Alexandru în baza prevederilor art. 324 alin. (4) Cod penal, iar în temeiul

art. 55 din Codul penal, fiind liberat de răspundere penală cu tragerea la

răspundere contravențională, atestă lipsa conștientizării de către inculpați a

gravității acțiunilor sale. Or, toate aceste probe nu au fost luate în considerație de

către instanța de judecată, fiind apreciate ca veridice negațiile incupaților, chiar

dacă afirmațiile acestora nu sunt credibile.

6

De asemenea, a mai susținut acuzarea că în cadrul examinării cauzei, s-a

stabilit că în acțiunile inculpatului Chiper Alexandru se întrunesc elementele

infracțiunii de fals în acte publice, și anume latura obiectivă a infracțiunii care s-a

realizat prin înscrierea de către Chiper Alexandru, în procesul-verbal cu privire la

contravenție a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material sau din

alte interese personale.

A conchis, că probele administrate la urmărirea penală și cercetate în cadrul

ședinței instanței de judecată, au fost dobândite în conformitate cu prevederile

Codului de procedură penală, și demonstrează în totalitate vinovăția lui

Chiper Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

Cod penal.

18 decembrie 2019, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, cu

rejudecarea și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

A fost încetat procesul penal în privința lui Chiper Alexandru intentat în baza

art. 324 alin. (4) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

A fost încetat procesul penal în privința lui Chiper Alexandru intentat în baza

art. 332 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept demonstrează

incontestabil faptul că inculpatul Cazacu Alexandru urmează a fi achitat din motiv

că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, astfel corect stabilind starea de fapt și de

drept care corespunde probelor anexate la materialele cauzei, fiind apreciate

corect, iar prima instanță just încadrând acțiunile inculpatului Chiper Alexandru în

baza art. 324 alin. (4) Cod penal, acceptarea și primirea personal de către o

persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini

acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100

unități convenționale.

De asemenea, în opinia instanței de apel, prima instanță eronat a

concluzionat că inculpatul Chiper Alexandru învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, urmează a fi achitat din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, reținând prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală,

instanța de apel a indicat, că cercetând sub toate aspectele probele administrate,

verificându-le minuțios, și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor confirmă vinovăția inculpatului

Chiper Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

Cod penal, înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor

7

date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material și din alte interese personale.

Prin urmare, în cadrul ședinței instanței de apel au fost cercetate

următoarele probe, și anume declarațiile martorului Șoimu Ghenadie depuse în

prima instanță (f.d.32-37, vol.II); ordonanța de disjungere a cauzei penale din

23 noiembrie 2016 (f.d.1-2, vol.I); procesul-verbal de consemnare a plângerii

verbale din 25 octombrie 2016, din care rezultă că Șoimu Ghenadie a sesizat

organele de drept despre cele întâmplate la 24 octombrie 2016, aproximativ ora

21:15 (f.d.13-15, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016, potrivit

căruia de la Șoimu Ghenadie a fost ridicat cardul de memorie de model

„Transcendent 16 GB micro SD HC”, ce conține înregistrarea video, care confirmă

săvârșirea infracțiunii de către inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru

(f.d.34-35, vol.I); procesul-verbal de cercetare din 27 octombrie 2016, prin care a

fost examinată înregistrarea video cu denumirea „PICT0002”, care confirmă

săvârșirea infracțiunii de către inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru

(f.d.36-41, vol.I); procesul-verbal de cercetare din 18 noiembrie 2016, prin care a

fost examinată înregistrarea video cu denumirea „PICT0002 ” și transcrisă pe un

alt suport CD Barges 700 MB care confirmă săvârșirea infracțiunii de către

inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru (f.d.42, vol.I); fișa de post a

ofițerului de patrulare Chiper Alexandru (f.d.47-48, vol.I); fișa de post a ofițerului

de patrulare Cazacu Alexandru (f.d.49-52, vol.I); extrasul din ordinul nr. 39ef din

29 ianuarie 2016 în privința lui Chiper Alexandru (f.d.55, vol.I); extrasul din

ordinul nr. 39ef din 29 ianuarie 2016 în privința lui Cazacu Alexandru

(f.d.56, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 21 noiembrie 2016, prin intermediul

căruia de la Murug Tudor, șef al Serviciului tehnic și telecomunicații a Secției

dotări și asigurare logistică a Inspectoratului Național de Patrulare, au fost ridicate

documentele care confirmă faptul aflării inspectorilor Cazacu Alexandru și

Chiper Alexandru pe str. Alba-Iulia, mun. Chișinău, în momentul primirii

mijloacelor bănești de la Șoimu Ghenadie și săvârșirii infracțiunii (f.d.60, vol.I);

procesul-verbal de cercetare din 21 noiembrie 2016, în cadrul căruia au fost

examinate documentele ridicate de la Murug Tudor, șef al Serviciului tehnic și

telecomunicații a Secției dotări și asigurare logistică a Inspectoratului Național de

Patrulare, care confirmă faptul aflării inspectorilor Cazacu Alexandru și

Chiper Alexandru pe str. Alba-Iulia, mun. Chișinău, în momentul primirii

mijloacelor bănești de la Șoimu Ghenadie și întocmirii procesului-verbal

contravențional cu date false (f.d.61-79, vol.I); procesul-verbal de prezentare spre

recunoaștere a persoanei din 11 noiembrie 2016 în cadrul căruia, martorul

Șoimu Ghenadie a recunoscut cu probabilitate mai mare pe Cazacu Alexandru ca

persoana căreia la data de 24 octombrie 2016, la indicațiile lui Chiper Alexandru a

transmis bani în sumă de 500 lei (f.d.82-85, vol.I); procesul-verbal de informare

despre finisarea urmăririi penale din 24 noiembrie 2016, din care rezultă că

8

careva cereri sau demersuri nu au parvenit (f.d.166-167, vol.I); cererea

apărătorului de audiere a martorului din 14 februarie 2017 (f.d.89, vol.II);

foto-copia procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 533692 din

24 octombrie 2016 (f.d.90-91, vol.I); demersul procurorului de a fi numită

expertiza fonoscopică din 05 iunie 2017 (f.d.127, vol.II); încheierea

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 07 august 2018 prin care s-a dispus

efectuarea expertizei fonoscopice (f.d.139-144, vol.II); solicitarea

Centrului Național Anticorupție din 10 octombrie 2017 adresată instanței de

judecată din care rezultă necesitatea dispozitivului inițial pe care a fost

înregistrată conversația (f.d.150, vol.II); ordonanța de recunoaștere în calitate de

mijloc material de probă, corp delict din 18 noiembrie 2016 a suportului electronic

de model CD Barges 700 MB, înpachetat și sigilat într-un plic de culoare albă cu

inscripția „Plic nr. 1”, care conține înregistrarea audio/video a convorbirilor

purtate între Șoimu Ghenadie și inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru

din str. Alba-Iulia, mun. Chișinău, care confirmă pretinderea și primirea

mijloacelor bănești de către ultimii de la Șoimu Ghenadie (f.d.43, vol.I); ordonanța

de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă, corp delict din

21 noiembrie 2016 a procesului-verbal cu privire la contravenție

nr. MAI03534301 în original, pe o filă, întocmit de către Chiper Alexandru la

24 octombrie 2016, ora 21:05 pe numele lui Șoimu Ghenadie, la rubrica „a comis”

fiind indicat „cetățeanul a traversat strada neregulamentar, încălcând prevederile

pct. 109 RCR, prin ce a săvârșit o contravenție prevăzută de art. 245 alin. (1)

CCRM” (f.d.81, vol.I); ordonanța de recunoaștere în calitate de document din

21 noiembrie 2016 a rapoartelor conform sistemului de monitorizare GPS,

instalate pe automobilele de serviciu cu n/î MAI 9725, MAI 9726 și MAI 9862 la

24 octombrie 2016, pe 10 file; a copiilor autentificate ale foilor de parcurs ale

automobilelor cu n/î MAI 9862 și MAI 9725, pe 5 file; copia autentificată a

tabelului repartizării forțelor și mijloacelor la 24 octombrie 2016, pe 2 file

(f.d.80, vol.I).

Audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetate în

cadrul primei instanțe și verificate în instanța de apel, instanța de apel a constatat

că prima instanță a stabilit corect că inculpatul Cazacu Alexandru urmează a fi

achitat din motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, și corect stabilind starea

de fapt și de drept care corespunde probelor administrate, fiind apreciate corect,

astfel prima instanță încadrând just acțiunile inculpatului Chiper Alexandru în

baza art. 324 alin. (4) Cod penal, acceptarea și primirea personal de către o

persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini

acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100

unități convenționale.

9

Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță greșit a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, și eronat a conchis că inculpatul

Chiper Alexandru învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

Cod penal, urmează a fi achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

Instanța de apel a reținut, că este neîntemeiată soluția primei instanțe

referitor la declararea inadmisibilă a probelor prezentate de către procuror,

deoarece recunoașterea în calitate de corp delict a suportului electronic de model

CD Barges 700 MB care conține înregistrarea audio/video a acțiunilor și

convorbirilor purtate între Șoimu Ghenadie și inspectorii Cazacu Alexandru și

Chiper Alexandru, a fost efectuată în conformitate cu art. 158 alin. (3) pct. 2)

Cod de procedură penală, potrivit căruia obiectul poate fi recunoscut drept corp

delict în următoarele condiții: dacă a fost dobândit prin unul din următoarele

procedee probatorii – cercetare la fața locului, percheziție, ridicare de obiecte,

precum și prezentat de către participanții la proces, cu ascultarea prealabilă a

acestora.

Cu referire la poziția primei instanțe precum că înregistrarea video

prezentată instanței provine dintr-o sursă care a fost imposibil de a o verifica în

ședința de judecată, fiind obținută cu încălcări esențiale de către organul de

urmărire penală, instanța de apel a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, întrucât

martorul a indicat că a înregistrat imaginile video cu un dispozitiv/nasture care la

moment nu-l deține, deoarece se află în Federația Rusă, însă, acesta a menționat că

poate să-l aducă, fiind transcris pe cardul de memorie de model „Transcendent 16

GB micro SD HC”, CD „Barges” prezentate procurorului.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind irelevantă și poziția primei

instanțe referitor la faptul că procurorul a fost în imposibilitate de a prezenta

instanței informația cu privire la autenticitatea imaginilor video/audio, or,

inculpații Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru nu neagă și au recunoscut că

vocile și acțiunile lor din 24 octombrie 2016 sunt cele înregistrate pe cardul de

memorie de model „Transcendent 16 GB micro SD HC”, transcris pe CD

„Barges 700 MB”, prezentate instanței de către acuzatorul de stat, ceea ce

coroborează și cu alte probe din dosar, inclusiv și cu declarațiile martorului

Șoimu Ghenadie.

În opinia instanței de apel, în speță nu a fost încălcat dreptul la secretul

convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare, precum și nu

a fost admisă o ingerință în viața privată a persoanei, întrucât inculpații la

momentul săvârșirii infracțiunii erau persoane publice în exercițiul atribuțiilor de

serviciu.

Reținând prevederile art. 93 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de

apel a menționat că martorul Șoimu Ghenadie, fiind parte în proces care a sisezat

10

organul de urmărire penală, a dobândit și a prezentat organului de urmărire

penală înregistrarea audio/video, iar verificarea sursei înregistrării audio/video

recunoscută în calitate de corp delict, potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură

penală a fost realizată prin declarațiile martorului Șoimu Ghenadie, care a

prezentat înregistrarea video în cadrul urmăririi penale și a comunicat în ședința

de judecată că poate să prezinte instanței dispozitivul cu care a efectuat

înregistrarea video la 24 octombrie 2016, care la moment se află în Federația Rusă,

iar autenticitatea înregistrărilor s-a constatat în cadrul ședințelor de judecată prin

declarațiile martorului Șoimu Ghenadie, declarațiile inculpaților Chiper Alexandru

și Cazacu Alexandru, inclusiv și probelelor administrate.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat, că probele prezentate de către

acuzatorul de stat și anume: înregistrările video prezentate de martorul

Șoimu Ghenadie; procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016;

procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016; procesul-verbal de cercetare

din 18 noiembrie 2016 și ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material

de probă, corp delict din 18 noiembrie 2016, urmează a fi apreciate în coroborare

cu alte probe examinate în cadrul ședinței instanței de apel.

Referitor la învinuirea înaintată inculpatului Cazacu Alexandru în baza

art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță

corect a constatat că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat, întrucât analizând

probele menționate supra, s-a constatat că nu sunt probe relevante despre

acceptarea sau primirea de către inculpatul Cazacu Alexandru a cărorva mijloace

bănești ce nu i se cuvin pentru a îndeplini acțiuni contrar funcțiilor sale și anume

pentru a nu întocmi procesul-verbal de contravenție constatată și a aplica puncte

de penalizare.

În acest sens, instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatului

Cazacu Alexandru coroborează inclusiv cu declarațiile inculpatului

Chiper Alexandru, iar declarațiile acestora depuse atât în cadrul primei instanțe,

precum și în instanța de apel, se confirmă și prin procesul-verbal cu privire la

contravenție seria nr .МАI03 533692, prin care se atestă că la data de

24 octombrie 2016, ora 21:00, agentul constatator, ofițerul de patrulare

Cazacu Alexandru l-a recunoscut pe Rotari Serghei, vinovat de săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 228 alin. (1) Cod contravențional, stabilindu-i o

sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 20

unități convenționale și 3 puncte de penalizare, pentru faptul conducerii mijlocului

de transport cu sistemul de iluminare defectat în partea din fața dreaptă.

Astfel, instanța de apel a precizat că potrivit învinuirii, Cazacu Alexandru și

Chiper Alexandru, la data de 24 octombrie 2016, ora 21:00, au stopat pentru

verificarea actelor, automobilul de marca „Mercedes-Benz” model „Sprinter”, cu

n/î xxxxx, condus de către Șoimu Ghenadie. Respectiv, este evident că discuțiile lui

11

Chiper Alexandru cu Șoimu Ghenadie au durat în timp, fapt ce rezultă inclusiv din

procesul-verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI03 534301, întocmit la ora

21:05, prin care Șoimu Ghenadie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 245 alin. (1) Cod contravențional, fiind sancționat

cu avertisment, iar acuzarea nu a prezentat probe care ar confirma cu certitudine

participarea lui Cazacu Alexandru la primirea și acceptarea de la Șoimu Ghenadie,

mijloace bănești, or acesta documenta încălcarea contravențională săvârșită de

către Rotari Serghei, acțiune care a coincis cu documentarea lui Șoimu Ghenadie de

către Chiper Alexandru.

Prin urmare, reieșind din cele menționate și apreciind probele prezentate în

cadrul instanței de apel, referitor la faptele indicate în rechizitoriu, instanța de apel

a constatat că prima instanță corect a conchis că învinuirea înaintată de către

procuror în privința inculpatului Cazacu Alexandru privind săvârșirea faptei de

corupere pasivă în participație, nu și-a găsit confirmare în cazul deferit judecării,

deoarece în speță nu se regăsesc probe care să realizeze standardul de probă

„dincolo de orice dubiu rezonabil”, și anume că Cazacu Alexandru ar fi participat la

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. Or nu, există

probe incontestabile care ar dovedi vinovăția lui Cazacu Alexandru în săvârșirea

acestei fapte.

Instanța de apel a conchis că vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de

principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate,

iar dubiile care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în

limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în

art. 385 Cod de procedură penală.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Chiper Alexandru în baza

art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță

corect a recalificat acțiunile acestuia din art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza

art. 324 alin. (4) Cod penal. Or, reieșind din cele constatate supra s-a stabilit că

infracțiunea de corupere pasivă a fost săvârșită doar de către Chiper Alexandru,

dar nu de două sau mai multe persoane, așa cum i se incriminează inculpatului de

către acuzare.

Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a reținut că inculpatul

Chiper Alexandru a pretins și primit de la Șoimu Ghenadie o remunerație ilicită

sub formă de bani în sumă de 500 lei, și aceasta nu depășește

100 unități convenționale, care în urma modificărilor operate prin Legea nr. 207

din 29 iulie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, în

vigoare din 07 noiembrie 2016, constituie 5 000 lei, și astfel acțiunile inculpatului

Chiper Alexandru cad sub incidența art. 324 alin. (4) Cod penal, acceptarea și

primirea personal de către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru

12

sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții

care nu depășesc 100 unități convenționale.

De asemenea, referitor la învinuirea înaintată inculpatului Chiper Alexandru

în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a precizat că la pronunțarea

sentinței, prima instanță nu a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept și

eronat a conchis că în acțiunile inculpatului Chiper Alexandru nu se constată

elementele infracțiunii. Or, vinovăția inculpatului Chiper Alexandru în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, rezultă din totalitatea de

probe administrate la cauza penală și care urmau a fi corect apreciate, cu

respectarea prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a indicat, că declarațiile inculpatului Chiper Alexandru

privind nevinovăția sa în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

Cod penal, se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și

veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile martorului

Șoimu Ghenadie, și probele scrise cercetate în ședința de judecată, probe care

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii de fals în actele publice.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca

fiind o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina, garantat de art. 66

Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului

penal are calitatea procesuală de inculpat, nu poate fi urmărită pentru depunerea

declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și acțiunile sale nu poate fi

calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Instanța de apel a reținut, că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute

de art. 332 alin. (1) Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la buna

desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care este condiționată de

încrederea publică în autenticitatea documentelor oficiale, iar obiectul material

sau imaterial al acestei infracțiuni îl reprezintă documentul oficial autentic în

ipoteza înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit false sau în ipoteza

falsificării documentelor oficiale, presupunând modificarea conținutului unor

documente oficiale autentice, nu însă introducerea în asemenea documente a

constatărilor sau mențiunilor false sau materia primă utilizată în vederea

falsificării documentului oficial (în ipoteza falsificării documentelor oficiale

presupunând contrafacerea acestora).

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată în

acțiunea de înscriere în documentele oficiale a unor date vădit false ori de

falsificare a unor astfel de documente, iar latura subiectivă a infracțiunii respective

se caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii în cauză are un caracter

13

special, după caz, acesta se exprimă prin:1) interesul material; 2) alte interese

personale.

Astfel, reieșind din probele administrate în cadrul examinării cauzei penale,

instanța de apel a conchis că se constată cu certitudine faptul că în acțiunile

inculpatului Chiper Alexandru se întrunesc elementele infracțiunii de fals în acte

publice și anume latura obiectivă a infracțiunii, care s-a realizat prin înscrierea de

către Chiper Alexandru, în procesul-verbal cu privire la contravenție a unor date

vădit false, acțiuni săvârșite din interes material sau din alte interese personale.

Instanța de apel a menționat, că existența faptului înscrierii în

procesul-verbal cu privire la contravenție a unor date vădit false, este susținută

coerent de martorul Șoimu Ghenadie, care relatează în detalii circumstanțele

transmiterii celor 500 lei după tratativele cu inculpatul Chiper Alexandru, pentru

ca Chiper Alexandru să indice în procesul-verbal cu privire la contravenție

numărul și seria MAI 03534301 din 24 octombrie 2016, date vădit false și anume

să indice eronat constatarea în acțiunile lui Șoimu Ghenadie, a contravenției

prevăzute la art. 245 alin. (1) Cod contravențional, traversarea părții carosabile a

drumului în locuri neindicate, aplicându-i sancțiunea sub formă de avertisment,

fapt ce nu corespunde realității. Prezența laturii subiective a falsului în acte

publice se stabilește și include vinovăția făptuitorului sub formă de intenție

directă, adică acesta își dădea seama și dorea să înscrie în procesul-verbal cu

privire la contravenție a unor date vădit false, prevăzând și dorind urmarea

faptelor întreprinse în acest sens.

Instanța de apel a precizat, că prima instanță greșit a reținut faptul că

inculpatul întemeiat a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție numărul

și seria MAI 03534301 din 24 octombrie 2016, prin care Șoimu Ghenadie a fost

declarat vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 245 alin. (1)

Cod contravențional, traversarea părții carosabile a drumului în locuri neindicate,

cu sancțiunea contravențională sub formă de avertisment, corespund realității, iar

faptele indicate în procesul-verbal erau date obiective și nu constituie date false.

Or, din probele administrate se constată cu certitudine că inculpatul la stopat pe

Șoimu Ghenadie din motivul că numerele de înmatriculare erau nedescifrabile, iar

ulterior a constatat lipsa reviziei tehnice și exploatarea unui vehicul care nu a fost

asigurat de răspundere civilă, fapt ce se confirmă prin declarațiile inculpatului

Chiper Alexandru, a martorului Șoimu Ghenadie și prin înregistrarea audio/video

a acțiunilor și convorbirilor purtate între Șoimu Ghenadie și inspectorul

Cazacu Alexandru.

Prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de

infracțiune prevăzută de norma penală, instanța de apel a calificat fapta reținută în

privința inculpatului Chiper Alexandru în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, falsul în

14

acte publice, înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor

date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material și din alte interese personale.

În acest sens instanța de apel a constatat, că ținând cont de faptul că

inculpatul Chiper Alexandru a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 324 alin. (4)

Cod penal și art. 332 alin. (1) Cod penal, la data de 24 octombrie 2016, iar de la

ziua săvârșirii infracțiunilor a expirat termenul de prescripție de 2 ani, rezultă că a

expirat termenul de tragere la răspundere penală a inculpatului Chiper Alexandru

învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4) Codul penal și

art. 332 alin. (1) Cod penal, din care motiv instanța de apel a dispus încetarea

procesului penal în privința inculpatului Chiper Alexandru, cu liberarea de

răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

acesteia, cu dispunerea trimiterii la rejudecare a cauzei în instanța de apel.

5.1. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu a supus

verificării probele prezentate în sprijinul acuzării, aceasta făcând trimitere lа

argumentele indicate în sentință și care au fost puse la baza achitării lui

Саzасu Alexandru învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de аrt. З24 alin. (2)

lit. b) Cod penal și recalificării acțiunilor inculpatului Chiper Аlехаndru de la

art. 324 аlin. (2) lit. b) Cod penal, la аrt. З24 аlin. (4) Cod penal.

Astfel, consideră că instanța de apel а apreciat greșit probele acuzării și nu а

apreciat multilateral și obiectiv рrоЬеlе administrate, care în cumul dovedesc cu

certitudine vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de аrt. З24

alin. (2) lit. b) Cod penal, or aceasta nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

În opinia acuzării, este neîntemeiată soluția instanței de apel prin care a fost

menținută sentința în partea achitării inculpatului Cazacu Alexandru învinuit în

baza аrt. З24 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în partea recalificării acțiunilor

inculpatului Chiper Alexandru de lа аrt. З24 alin. (2) lit. b) Cod penal, lа аrt. З24

alin. (4) Cod penal, deoarece aceasta contravine stării de fapt stabilită în baza

probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești.

Susține că instanțele de fond, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) 394

alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, au apreciat doar unele probe care în

opinia acestora dovedesc nevinovăția, iar instanța de apel nu s-a expus, nu а

cercetat și nu а apreciat probele expuse în ареlul рrосurоrului care dovedesc сu

certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Indică acuzarea că pentru demonstrarea faptului că în acțiunile inculpatului

Cazacu Alexandru sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 324

alin. (2) lit. b) Cod penal, precum și că în acțiunile inculpatului Chiper Alexandru

15

sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), 332

alin. (1) Cod penal, invocă următoarele probe care nu au fost apreciate de către

instanța de apel, și anume: declarațiile martorului Șoimu Ghenadie;

prосеsul-verbal de prezentare spre recunoaștere а persoanei din 11 noiembrie

2016; prосеsul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016; procesul-verbal de

ridicare din 21 noiembrie 2016; procesul-verbal de cercetare din 21 noiembrie

2016; procesul-verbal de consemnare a plângerii depusă de Șoimu Ghenadie;

procesul-vеrЬаI de сеrсеtаrе din 27 octombrie 2016; fișa postului ofițerului de

раtrulаrе semnată de Chiper Alxandru; fișa postului ofițerului de раtrulаrе

semnată de Cazacu Alxandru; extras din ordinul nr. 39ef din 29 ianuarie 2016 de

numire а lui Chiper Alexandru; extras din ordinul nr. 39ef din 29 ianuarie 2016 de

numire a lui Cazacu Аlехапdru; procesele-verbale de informare despre finisarea

urmăririi penale și prezentarea materialelor cauzei penale, documente – copiile

din tabelul de repartizare а forțelor și mijloacelor la 24 octombrie 2016; copiile

autentificate аlе foilor de раrсurs ale automobilelor cu n/î MAI 9962 și MAI 9725;

informația grafică а datelor GPS а a/m сu nr. МАI 9725, MAI 9726, МАI 9862 la

24 octombrie 2016, corpurile delicte – ordonanța de recunoaștere în calitate de

mijloc mаtеriаl de probă, corp delict din 18 noiembrie 2016; ordonanța de

recunoaștere în calitate de mijloc material de probă, соrр delict din

21 noiembrie 2016.

Menționează, că există contradicții între declarațiile inculpaților depuse în

cadrul instanței de judecată, și anume că Cazacu Alexandru а comunicat instanței

că necesitatea stopării automobilului la volanul căruia se afla Șoimu Ghenadie, a

fost faptul că numerele еrаu indescifrabile, ceea ce nu a fost invocat și de către

Chiper Alexandru, care а documentat nemijlocit contravenția admisă de

Șoimu Ghenadie, și care а susținut că motivul stopării mijlocului de transport de

model „Mercedes Sprinter” la volanul căruia se afla Șoimu Ghenadie, a fost faptul

сă acesta а ar fi traversat neregulamentar carosabilul са pieton.

Referitor la înregistrările video, susține acuzarea că nici unul dintre inculpați

nu au negat faptul că vocile și imaginile video cu acțiunile acestora și evenimentele

înregistrate pe suportul informațional prezentat de către Șoimu Ghenadie, nu le

aparțin.

De asemenea, precizează că lа întrebarea procurorului referitor la faptul

сum inculpatul Chiper Alexandru explică că din înregistrarea audio/video nu

rezultă că motivul stopării lui Șoimu Ghenadie ar fi faptul сă ultimul а săvârșit

încălcarea de trecere neregulamentară а străzii cа pieton, întrucât din

înregistrarea video/audio rezultă сă motivul stopării ar fi fost numerele

indescifrabile ale automobilului menționat, inculpatul а confirmat lipsa

comunicării lui Șoimu Ghenadie despre motivul stopării са fiind trесеrеа

neregulamentară а străzii са pieton, și dоаr а întocmit procesul-verbal în privința

16

acestui fapt.

În cadrul ședinței de judecată, inculpații nu au negat faptul că discuția și

acțiunile înregistrate pe suportul electronic de model CD Barges 700 MB prezentat

de Șoimu Ghenadie, este cea care a avut loc în realitate la 24 octombrie 2016.

Astfel, conchide acuzarea că în cadrul ședinței de judecată s-a constatat cu

certitudine că motivul întocmirii procesului-verbal de către Chiper Alexandru în

baza art. 245 alin. (1) Cod contravențional, în privința lui Șoimu Ghenadie, a fost

ascunderea urmelor infracțiunii de corupere pasivă săvârșită de două persoane.

Consideră că divergențele între declarațiile martorului Șoimu Ghenadie date

în cadrul urmăririi penale privind suma transmisă ca fiind de 500 lei, și declarațiile

date în cadrul ședinței de judecată, unde a declarat ca fiind suma transmisă de

450 lei, sunt irelevante, deoarece în esență, acestea nu schimbă circumstanțele

săvârșirii infracțiunii și nu exclud obiectul material al infracțiunii incriminate, or,

faptul primirii banilor în sumă de 500 lei de la Șoimu Ghenadie, a fost recunoscut

în ședința de judecată de către inculpatul Chiper Alexandru.

Mai susține că întrucât instanța de apel a acceptat probele prezentate de

procuror, și anume înregistrările video prezentate de martorul Șoimu Ghenadie;

procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016; procesul-verbal de ridicare din

25 octombrie 2016; procesul-verbal de cercetare din 18 noiembrie 2016 și

ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă, corp delict din

18 noiembrie 2016, rezultă că aceste probe în coroborare cu declarațiile

inculpaților și cu celelalte probe examinate în cadrul instanței de apel,

demonstrează că acțiunile inculpatului Cazacu Alexandru întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, precum

și acțiunile inculpatului Chiper Alexandru întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și 332 alin. (1) Cod penal.

Indică că instanța de apel nu s-a expus în privința faptului că potrivit

procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 11 noiembrie

2016, martorul a declarat că la momentul transmiterii mijloacelor bănești era

întuneric, însă consideră că Cazacu Alexandru, cel mai mult seamănă cu persoana

căreia i-a transmis banii, or, prin procesul-verbal menționat în coroborare cu

celelalte probe rezultă faptul că Cazacu Alexandru este cel căruia Șoimu Ghenadie

i-a dat banii în seara zilei de 24 octombrie 2016.

De asemenea, relevă că este eronat argumentul inculpaților precum că

Cazacu Alexandru nu a participat la acceptarea și primirea banilor de la

Șoimu Ghenadie, deoarece ambii participau la documentarea a două încălcări

diferite în aceeași perioadă de timp, or, procesul-verbal cu privire la contravenția

săvârșită de către Șoimu Ghenadie a fost întocmit de către Chiper Alexandru la

ora 21:05, iar procesul-verbal cu privire la contravenția săvârșită de Rotar Serghei

a fost întocmit de către Cazacu Alexandru la ora 21:08, însă potrivit declarațiilor

17

inculpatului Cazacu Alexandru, documentarea cazului a durat aproximativ 10 min.,

după care a revenit la automobilul de serviciu, fapt ce nu l-a împiedicat să

primească mijloacele bănești de la Șoimu Ghenadie.

Concluzionează acuzarea, că probele administrate lafaza urmăririi penale,

cercetate în cadrul primei instanțe și reapreciate de către instanța de apel, au fost

dobândite în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală și

demonstrează vinovăția inculpaților Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Precizează că înregistrările audio/video, în coroborare cu declarațiile

martorului Șoimu Ghenadie, demonstrează extorcarea de către inculpații

Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru a mijloacelor bănești de la Șoimu Ghenadie,

pentru a nu fi documentat cazul de conravenție constatat și a nu fi tras la

răspundere contravențională.

În opinia acuzării, stenogramele examinate în ședința de judecată a

înregistărilor audio/video menționate, care conțin discuțiile purtate la întîlnirile

dintre martorul Șoimu Ghenadie și inculapții Cazacu Alexandru și

Chiper Alexandru, care au avut loc la 24 octombrie 2016, demonstrează

incontestabil săvârșirea de către inculpați a infracțiunii prevăzute de art. 324

alin. (2) lit. b) Cod penal.

declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia.

În argumentarea referinței menționează, că instanța de apel a cercetat și

apreciat totalitatea probelor din dosar, și a constatat nevinovăția lui

Cazacu Alexandru învinuit în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, din care motiv

consideră că instanța de apel corect a recalificat acțiunile lui Chiper Alexandru în

baza art. 324 alin. (4) Cod penal.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temeiuri de casare a

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

18

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, Colegiul penal lărgit atestă că aceste temeiuri pentru declararea

recursului ordinar nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele

erori de drept invocate de recurent.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, și

anume instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul

lărgit relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima

instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct. 4 al

prezentei decizie, și pe larg motivată în pct. 4.1.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele

adoptării soluției.

Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul lărgit

constată, că în acesta de către recurent nu se argumentează ilegalitatea hotărârii

judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în

apel, dar se face referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu

modalitatea de apreciere a acestora înfăptuită de către instanța de apel.

Însă la acest segment, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel,

analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și

verificate de către instanțele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală, le-a acordat o apreciere justă în sensul art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la încetarea procesului

penal în privința inculpatului Chiper Alexandru, învinuit de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4), 332 alin. (1) Cod penal, din motivul

intervenirii termenului de prescripție, și menținerea sentinței primei instanțe în

partea achitării lui Cazacu Alexandru, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal lărgit nu a constatat careva temeiuri de a pune

la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel, fiind solidară cu

concluziile formulate de această instanță.

De altfel, instanța de recurs conchide că în speță nu și-a găsit confirmare nici

19

temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

potrivit căruia acuzatorul de stat susține că instanța de apel neîntemeiat a conchis

asupra temeiniciei soluției primei instanțe de achitare a lui Cazacu Alexandru de

sub învinuirea înaintată în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, și de recalificare

a acțiunilor lui Chiper Alexandru de la lit. b) alin. (2) art. 324 Cod penal, la alin. (4)

art. 324 Cod penal, invocând că la caz s-a demonstrat că acțiunile inculpaților

Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru întrunesc elementele infracțiunii de

corupere pasivă.

Or, în speță s-a constatat cu certitudine că învinuirea înaintată lui

Cazacu Alexandru în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, pentru săvârșirea

infracțiunii de corupere pasivă în participație, nu și-a găsit confirmare, deoarece

nu s-a stabilit participarea acestuia la acțiunea de primire și acceptare a

mijloacelor bănești de la Șoimu Ghenadie, întrucât agentul constatator, ofițerul de

patrulare Cazacu Alexandru, la data de 24 octombrie 2016, ora 21:08, a întocmit

procesul-verbal seria nr. MAI03 533692 cu privire la contravenție, în privința

contravenientului Rotari Serghei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de

art. 228 alin. (1) Cod contravențional, căruia i-a stabilit o sancțiune sub formă de

amendă în mărime de 20 unități convenționale și 3 puncte de penalizare, acțiune

care a fost realizată concomitent cu documentarea efectuată de către

Chiper Alexandru în privința lui Șoimu Ghenadie.

Având în vedere că infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324

alin. (2) lit. b) Cod penal, s-a constatat că nu a fost săvârșită și de către

Cazacu Alexandru, din care motiv ultimul a fost achitat, instanța de apel corect a

menționat că prima instanță întemeiat a dispus recalificarea acțiunilor lui

Chiper Alexandru de la art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, la art. 324 alin. (4)

Cod penal, întrucât s-a stabilit că infracțiunea de corupere pasivă a fost săvârșită

doar de către Chiper Alexandru, însă nu de două sau mai multe persoane.

Prin urmare, stabilindu-se că Chiper Alexandru a acceptat și a primit bani ce

nu i se cuvin, pentru sine, în sumă de 500 lei, care nu depășește

100 unități convenționale, instanța de apel corect a conchis că în urma

modificărilor operate prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 cu privire la modificarea

și completarea unor acte legislative, în vigoare din 07 noiembrie 2016, constituie

suma de 5 000 lei, și astfel acțiunile inculpatului Chiper Alexandru cad sub

incidența art. 324 alin. (4) Cod penal, și anume, acceptarea și primirea personal de

către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu

îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc

100 unități convenționale.

Colegiul penal lărgit consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor

art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele

în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

20

probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum

propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept

temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului

declarat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,

hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursul

declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, în cauza penală

în privința lui Cazacu Alexandru xxxxx și Chiper Alexandru xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

21