1ra-70/21 — Art. 324 alin. 2 lit. b art. 324 alin. 4, art. 332 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 27 aprilie 2018: - Cazacu Alexandru, a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. - A fost încetat procesul penal în privința lui Chiper Alexandru, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, în legătură cu liberarea de răspundere penală și tragerea la răspundere contravențională. În temeiul art. 55 alin. (2) Cod penal (în vigoare la 07 noiembrie 2016), lui Chiper Alexandru i s-a aplicat o sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, echivalentul a 3 000 (trei mii) 1 lei. - Chiper Alexandru, a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Potrivit rechizitoriului Chiper Alexandru a fost învinuit în aceea că în participație cu Cazacu Alexandru, în baza ordinului MAI nr. 39 ef. din 29 ianuarie 2016, deținând funcția de ofițer de patrulare al Companiei Buiucani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de Patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI, fiind astfel în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, persoane publice, acționând contrar prevederilor art. 2, 20 lit. d), art. 28 alin. (1) pct. g) și h) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul Polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, conform cărora poliția este o instituție publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor; în domeniul investigării contravențiilor, poliția constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale potrivit legii; polițistului îi este interzis să abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcției sau al autorității din care face parte, precum și să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia sau familiei sale, contrar pct. 1 al atribuțiilor de serviciu din Fișa postului, depistarea și documentarea contravențiilor și combaterea infracțiunilor în limitele drepturilor acordate, contrar prevederilor pct. 15) lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, potrivit căruia este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 44, 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, corupere pasivă de două persoane și fals în acte publice, infracțiune prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal. Cazacu Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 44, 324 alin. (2) lit. b) Cod penal în următoarele circumstanțe: La 24 octombrie 2016, Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru, deținând funcția de ofițer de patrulare al Companiei Buiucani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de Patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI, fiind persoane publice, conform Tabelului repartizării forțelor și mijloacelor companiei menționate, fiind antrenați în serviciu, constituind membrii echipajului de patrulare cu numerele de înmatriculare „MAI 9725”, aproximativ la ora 21:00., aflându-se pe bd. Alba-Iulia, sec. Buiucani, mun. Chișinău, au stopat pentru verificarea actelor, automobilul de marca „Mercedes-Benz”, model „Sprinter”, cu n/î xxxxx, condus de către Șoimu Ghenadie. Chiper Alexandru, în prezența lui Cazacu Alexandru, verificând actele prezentate de către conducătorul auto menționat, au constatat lipsa poliței de 2 asigurare obligatorie de răspundere civilă auto și a raportului de testare auto pentru mijlocul de transport indicat, ceea ce constituie contravenție prevăzută la art. 229 alin. (2) și (3) Cod contravențional, conducerea unui vehicul care nu a fost supus reviziei tehnice și exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit se sancționează cu amendă de la 5 la 10 unități convenționale cu aplicarea a 2 puncte de penalizare, după care, Cazacu Alexandru, informând-ul pe Șoimu Ghenadie, că pentru încălcările constatate riscă 5 puncte de penalizare, 1 000 lei amendă și ridicarea plăcuților de înmatriculare. Prin urmare, Chiper Alexandru, a început întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție numărul și seria MAI 03534301. Pentru a nu fi documentat cazul de contravenție constatată și a nu fi tras la răspundere contravențională, Șoimu Ghenadie, i-a promis personal lui Chiper Alexandru, bani, ce nu i se cuvin, în sumă totală de 500 lei. La rândul său, ofițerii de patrulare Chiper Alexandru și Cazacu Alexandru, acționând cu intenție directă, au acceptat, iar la indicațiile lui Chiper Alexandru, Șoimu Ghenadie a transmis, iar ofițerul de patrulare, Cazacu Alexandru, aflat în autoturismul de serviciu cu n/î MAI 9725, a primit bani ce nu li se cuvin, pentru sine, în sumă totală de 500 lei, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, a nu-l trage la răspunderea prevăzută de lege și anume pentru a nu întocmi procesul-verbal de contravenție constatată și aplica sancțiuni sub formă de amendă și puncte de penalizare. Continuând acțiunile sale criminale, Chiper Alexandru, în scopul ascunderii urmelor infracțiunii săvârșite, acționând din interes material cât și personal, a înscris în procesul-verbal cu privire la contravenție numărul și seria MAI 03534301 datat cu 24 octombrie 2016, date vădit false și anume indicând eronat, constatarea în acțiunile lui Șoimu Ghenadie, a presupusei contravenție prevăzută de art. 245 alin. (1) Cod contravențional, traversarea părții carosabile a drumului în locuri neindicate, aplicându-i sancțiunea sub formă de avertisment, fapt ce nu corespunde realității. De fapt, ofițerii de patrulare, Chiper Alexandru și Cazacu Alexandru, cu certitudine au constatat în acțiunile lui Șoimu Ghenadie, elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 229 alin. (2) și (3) Cod contravențional, conducerea unui vehicul care nu a fost supus reviziei tehnice și exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit se sancționează cu amendă de la 5 la 10 unități convenționale cu aplicarea a 2 puncte de penalizare. Acțiunile lui Cazacu Alexandru, au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, coruperea pasivă, în participație de două persoane. Iar, acțiunile lui Chiper Alexandru, au fost încadrate de către organul de 3 urmărire penală în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, coruperea pasivă, în participație de două persoane și în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, fals în acte publice, adică, înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material și din alte interese personale.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Cazacu Alexandru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, amendă în mărime de 6 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de ocupa anumite funcții publice sau de demnitate publică pe un termen de 7 ani; - Chiper Alexandru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, amendă în mărime de 6 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de demnitate publică pe un termen de 7 ani, și în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită lui Chiper Alexandru o pedeapsă definitivă pe un termen de 6 ani 6 luni închisoare, cu amendă în mărime de 6 500 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de demnitate publică pe un termen de 7 ani 6 luni. 3.1. În motivarea apelului a indicat, că între declarațiile inculpaților depuse în instanța de judecată există contradicții și anume că, Cazacu Alexandru a comunicat instanței că necesitatea stopării automobilului la volanul căruia se afla Șoimu Ghenadie, a fost faptul că numerele nu puteau fi descifrate, ceea ce nu a fost invocat de către Chiper Alexandru, care a documentat nemijlocit contravenția săvârșită de Șoimu Ghenadie, care a susținut că motivul stopării mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter” la volanul căruia se afla Șoimu Ghenadie, a fost faptul că acesta ar fi traversat neregulamentar carosabilul ca pieton. Referitor la înregistrarea video a menționat, că nici unul din inculpați nu au negat că vocile și imaginile video cu acțiunile lor și evenimentele înregistrate pe suportul informațional prezentat de către Șoimu Ghenadie, nu le aparțin. A susținut, că la întrebarea procurorului despre aceea cum inculpatul Chiper Alexandru a explicat faptul că din înregistrarea audio/video nu rezultă că motivul stopării lui Șoimu Ghenadie ar fi faptul că ultimul a săvârșit încălcarea de trecere neregulamentară a străzii ca pieton, dar din înregistrarea video-audio rezultă că motivul stopării ar fi fost numerele indescifrabile ale automobilului 4 menționat, inculpatul a confirmat faptul lipsei comunicării lui Șoimu Ghenadie despre motivul stopării ca fiind trecerea neregulamentară a străzii ca pieton, și doar a întocmit procesul-verbal în privința acestui fapt. De asemenea, a mai indicat că faptul deplasării inculpatului Cazacu Alexandru către Chiper Alexandru la solicitarea lui Șoimu Ghenadie, după ce ultimul i-a propus bani pentru a nu fi documentată contravenția, a fost susținut și de martorul Șoimu Ghenadie, fapt negat de inculpatul Cazacu Alexandru. Inculpații în cadrul ședinței de judecată nu au negat că discuția și acțiunile înregistrate pe suportul electronic de model CD Barges 700 MB prezentat de către Șoimu Ghenadie, este acea care a avut loc în realitate la data de 24 octombrie 2016. Astfel, a conchis acuzarea că în cadrul ședinței de judecată s-a constatat cu certitudine că motivul stopării nu a fost faptul traversării neregulamentare a străzii ca pieton de către Șoimu Ghenadie, precum și procesul-verbal întocmit de către Chiper Alexandru conform art. 245 alin. (1) Cod contravențional, traversarea părții carosabile a drumului în locuri neindicate, a fost întocmit în scopul ascunderii urmelor infracțiunii de corupere pasivă săvârșită de două persoane. Consideră acuzarea că declararea ca inadmisibile a probelor este neîntemeiată, din motiv că recunoașterea în calitate de corp delict a suportului electronic de model CD Barges 700 MB care conține înregistrarea audio/video a acțiunilor și convorbirilor purtate între Șoimu Ghenadie și inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru, a fost efectuată potrivit art. 158 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, iar argumentul inculpaților precum că Cazacu Alexandru nu a participat la acceptarea și primirea banilor de la Șoimu Ghenadie, deoarece ambii participau la documentarea a două încălcări diferite în aceeași perioadă de timp este unul eronat, or, procesul-verbal cu privire la contravenția săvârșită de Șoimu Ghenadie a fost întocmit de către Chiper Alexandru la ora 21:05, iar procesul-verbal cu privire la contravenția săvârșită de Rotar Serghei a fost întocmit de către Cazacu Alexandru la ora 21:08. Din declarațiile inculpatului Cazacu Alexandru, documentarea cazului a durat aproximativ 10 min., după care a revenit la automobilul de serviciu, fapt ce nu l-a împiedicat să primească mijloacele bănești de la Șoimu Ghenadie. A precizat, că în cadrul examinării judiciare a cauzei penale s-a stabilit că în acțiunile inculpaților Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru se întrunesc elementele infracțiunii de corupere pasivă și anume latura obiectivă a infracțiunii, care s-a realizat prin acceptarea și primirea a 500 lei transmise direct de către martorul Șoimu Ghenadie în scopul determinării ofițerilor de patrulare să nu îndeplinească acțiuni ce intră în atribuțiile lor de serviciu. A mai susținut, că existența faptului acceptării și primirii mijloacelor bănești este susținută de martorul Șoimu Ghenadie, care relatează în detalii circumstanțele transmiterii celor 500 lei după tratativele cu inculpatul Chiper Alexandru. 5 A invocat, că martorul Șoimu Ghenadie susține că banii au fost transmiși în interiorul automobilului de serviciu MAI 9725 colaboratorului INP, Cazacu Alexandru, și astfel consideră acuzarea că în acest sens declarațiile martorului Șoimu Ghenadie sunt convingătoare întrucât acesta din momentul sesizării procuraturii despre faptul săvârșirii infracțiunii de corupere și până la audierea acestuia în ședință publică în instanța de judecată, a susținut faptul existenței acțiunilor ilegale de corupție din partea inculpaților delimitând cu claritate acțiunile fiecărui inculpat. Cu referire la argumentele apărării precum că acțiunile martorului Șoimu Ghenadie urmează a fi apreciate ca provocare, acuzarea a menționat că acestea sunt neîntemeiate, în contextul în care în cadrul urmăririi penale, precum și în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost constatate careva circumstanțe din care să rezulte existența elementelor de instigare din partea procurorului sau a colaboratorilor Centrului Național Anticorupție. Prin urmare, a reiterat faptul că de către organul de urmărire penală nu au fost efectuate măsuri speciale de investigații care necesită a fi autorizare de către procuror sau de către judecător în modul prevăzut de lege, or, comportamentul procurorului și a colaboratorilor Centrului Național Anticorupție nu a fost de natură de a provoca sau facilita săvârșirea infracțiunii de către inculpații Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru. A precizat acuzarea, că din materialele cauzei penale rezultă faptul că infracțiunea incriminată a fost săvârșită fără implicarea procuraturii sau a colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, or, nu există argumente întemeiate prezentate de partea apărării aferente presupusei provocări sau facilitări la săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă de către inculpații Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru. A conchis că inculpații au atentat la relațiile ce se referă la buna desfășurare a activității de serviciu care presupune îndeplinirea cu cinste de către funcționarii publici a îndatoririlor de serviciu și a celor ce rezultă din codurile de conduită, fapt ce duce la perceperea vicioasă a societății că prin implicarea mijloacelor bănești se poate influența desfășurarea procesului contavențional, ceea ce constituie o ingerință inacceptabilă. În opinia acuzării, faptul că inculpații au susținut până la etapa dezbaterilor judiciare versiunea privind nerecunoașterea vinovăției, și reîncadrarea faptei lui Chiper Alexandru în baza prevederilor art. 324 alin. (4) Cod penal, iar în temeiul art. 55 din Codul penal, fiind liberat de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, atestă lipsa conștientizării de către inculpați a gravității acțiunilor sale. Or, toate aceste probe nu au fost luate în considerație de către instanța de judecată, fiind apreciate ca veridice negațiile incupaților, chiar dacă afirmațiile acestora nu sunt credibile. 6 De asemenea, a mai susținut acuzarea că în cadrul examinării cauzei, s-a stabilit că în acțiunile inculpatului Chiper Alexandru se întrunesc elementele infracțiunii de fals în acte publice, și anume latura obiectivă a infracțiunii care s-a realizat prin înscrierea de către Chiper Alexandru, în procesul-verbal cu privire la contravenție a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material sau din alte interese personale. A conchis, că probele administrate la urmărirea penală și cercetate în cadrul ședinței instanței de judecată, au fost dobândite în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, și demonstrează în totalitate vinovăția lui Chiper Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, cu rejudecarea și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: A fost încetat procesul penal în privința lui Chiper Alexandru intentat în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție. A fost încetat procesul penal în privința lui Chiper Alexandru intentat în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție. În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept demonstrează incontestabil faptul că inculpatul Cazacu Alexandru urmează a fi achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, astfel corect stabilind starea de fapt și de drept care corespunde probelor anexate la materialele cauzei, fiind apreciate corect, iar prima instanță just încadrând acțiunile inculpatului Chiper Alexandru în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, acceptarea și primirea personal de către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. De asemenea, în opinia instanței de apel, prima instanță eronat a concluzionat că inculpatul Chiper Alexandru învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, urmează a fi achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, reținând prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, instanța de apel a indicat, că cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor confirmă vinovăția inculpatului Chiper Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor 7 date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material și din alte interese personale. Prin urmare, în cadrul ședinței instanței de apel au fost cercetate următoarele probe, și anume declarațiile martorului Șoimu Ghenadie depuse în prima instanță (f.d.32-37, vol.II); ordonanța de disjungere a cauzei penale din 23 noiembrie 2016 (f.d.1-2, vol.I); procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 25 octombrie 2016, din care rezultă că Șoimu Ghenadie a sesizat organele de drept despre cele întâmplate la 24 octombrie 2016, aproximativ ora 21:15 (f.d.13-15, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016, potrivit căruia de la Șoimu Ghenadie a fost ridicat cardul de memorie de model „Transcendent 16 GB micro SD HC”, ce conține înregistrarea video, care confirmă săvârșirea infracțiunii de către inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru (f.d.34-35, vol.I); procesul-verbal de cercetare din 27 octombrie 2016, prin care a fost examinată înregistrarea video cu denumirea „PICT0002”, care confirmă săvârșirea infracțiunii de către inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru (f.d.36-41, vol.I); procesul-verbal de cercetare din 18 noiembrie 2016, prin care a fost examinată înregistrarea video cu denumirea „PICT0002 ” și transcrisă pe un alt suport CD Barges 700 MB care confirmă săvârșirea infracțiunii de către inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru (f.d.42, vol.I); fișa de post a ofițerului de patrulare Chiper Alexandru (f.d.47-48, vol.I); fișa de post a ofițerului de patrulare Cazacu Alexandru (f.d.49-52, vol.I); extrasul din ordinul nr. 39ef din 29 ianuarie 2016 în privința lui Chiper Alexandru (f.d.55, vol.I); extrasul din ordinul nr. 39ef din 29 ianuarie 2016 în privința lui Cazacu Alexandru (f.d.56, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 21 noiembrie 2016, prin intermediul căruia de la Murug Tudor, șef al Serviciului tehnic și telecomunicații a Secției dotări și asigurare logistică a Inspectoratului Național de Patrulare, au fost ridicate documentele care confirmă faptul aflării inspectorilor Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru pe str. Alba-Iulia, mun. Chișinău, în momentul primirii mijloacelor bănești de la Șoimu Ghenadie și săvârșirii infracțiunii (f.d.60, vol.I); procesul-verbal de cercetare din 21 noiembrie 2016, în cadrul căruia au fost examinate documentele ridicate de la Murug Tudor, șef al Serviciului tehnic și telecomunicații a Secției dotări și asigurare logistică a Inspectoratului Național de Patrulare, care confirmă faptul aflării inspectorilor Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru pe str. Alba-Iulia, mun. Chișinău, în momentul primirii mijloacelor bănești de la Șoimu Ghenadie și întocmirii procesului-verbal contravențional cu date false (f.d.61-79, vol.I); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 11 noiembrie 2016 în cadrul căruia, martorul Șoimu Ghenadie a recunoscut cu probabilitate mai mare pe Cazacu Alexandru ca persoana căreia la data de 24 octombrie 2016, la indicațiile lui Chiper Alexandru a transmis bani în sumă de 500 lei (f.d.82-85, vol.I); procesul-verbal de informare despre finisarea urmăririi penale din 24 noiembrie 2016, din care rezultă că 8 careva cereri sau demersuri nu au parvenit (f.d.166-167, vol.I); cererea apărătorului de audiere a martorului din 14 februarie 2017 (f.d.89, vol.II); foto-copia procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 533692 din 24 octombrie 2016 (f.d.90-91, vol.I); demersul procurorului de a fi numită expertiza fonoscopică din 05 iunie 2017 (f.d.127, vol.II); încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 07 august 2018 prin care s-a dispus efectuarea expertizei fonoscopice (f.d.139-144, vol.II); solicitarea Centrului Național Anticorupție din 10 octombrie 2017 adresată instanței de judecată din care rezultă necesitatea dispozitivului inițial pe care a fost înregistrată conversația (f.d.150, vol.II); ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă, corp delict din 18 noiembrie 2016 a suportului electronic de model CD Barges 700 MB, înpachetat și sigilat într-un plic de culoare albă cu inscripția „Plic nr. 1”, care conține înregistrarea audio/video a convorbirilor purtate între Șoimu Ghenadie și inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru din str. Alba-Iulia, mun. Chișinău, care confirmă pretinderea și primirea mijloacelor bănești de către ultimii de la Șoimu Ghenadie (f.d.43, vol.I); ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă, corp delict din 21 noiembrie 2016 a procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03534301 în original, pe o filă, întocmit de către Chiper Alexandru la 24 octombrie 2016, ora 21:05 pe numele lui Șoimu Ghenadie, la rubrica „a comis” fiind indicat „cetățeanul a traversat strada neregulamentar, încălcând prevederile pct. 109 RCR, prin ce a săvârșit o contravenție prevăzută de art. 245 alin. (1) CCRM” (f.d.81, vol.I); ordonanța de recunoaștere în calitate de document din 21 noiembrie 2016 a rapoartelor conform sistemului de monitorizare GPS, instalate pe automobilele de serviciu cu n/î MAI 9725, MAI 9726 și MAI 9862 la 24 octombrie 2016, pe 10 file; a copiilor autentificate ale foilor de parcurs ale automobilelor cu n/î MAI 9862 și MAI 9725, pe 5 file; copia autentificată a tabelului repartizării forțelor și mijloacelor la 24 octombrie 2016, pe 2 file (f.d.80, vol.I). Audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetate în cadrul primei instanțe și verificate în instanța de apel, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit corect că inculpatul Cazacu Alexandru urmează a fi achitat din motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, și corect stabilind starea de fapt și de drept care corespunde probelor administrate, fiind apreciate corect, astfel prima instanță încadrând just acțiunile inculpatului Chiper Alexandru în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, acceptarea și primirea personal de către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. 9 Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță greșit a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și eronat a conchis că inculpatul Chiper Alexandru învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, urmează a fi achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a reținut, că este neîntemeiată soluția primei instanțe referitor la declararea inadmisibilă a probelor prezentate de către procuror, deoarece recunoașterea în calitate de corp delict a suportului electronic de model CD Barges 700 MB care conține înregistrarea audio/video a acțiunilor și convorbirilor purtate între Șoimu Ghenadie și inspectorii Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru, a fost efectuată în conformitate cu art. 158 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit căruia obiectul poate fi recunoscut drept corp delict în următoarele condiții: dacă a fost dobândit prin unul din următoarele procedee probatorii – cercetare la fața locului, percheziție, ridicare de obiecte, precum și prezentat de către participanții la proces, cu ascultarea prealabilă a acestora. Cu referire la poziția primei instanțe precum că înregistrarea video prezentată instanței provine dintr-o sursă care a fost imposibil de a o verifica în ședința de judecată, fiind obținută cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală, instanța de apel a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, întrucât martorul a indicat că a înregistrat imaginile video cu un dispozitiv/nasture care la moment nu-l deține, deoarece se află în Federația Rusă, însă, acesta a menționat că poate să-l aducă, fiind transcris pe cardul de memorie de model „Transcendent 16 GB micro SD HC”, CD „Barges” prezentate procurorului. De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind irelevantă și poziția primei instanțe referitor la faptul că procurorul a fost în imposibilitate de a prezenta instanței informația cu privire la autenticitatea imaginilor video/audio, or, inculpații Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru nu neagă și au recunoscut că vocile și acțiunile lor din 24 octombrie 2016 sunt cele înregistrate pe cardul de memorie de model „Transcendent 16 GB micro SD HC”, transcris pe CD „Barges 700 MB”, prezentate instanței de către acuzatorul de stat, ceea ce coroborează și cu alte probe din dosar, inclusiv și cu declarațiile martorului Șoimu Ghenadie. În opinia instanței de apel, în speță nu a fost încălcat dreptul la secretul convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare, precum și nu a fost admisă o ingerință în viața privată a persoanei, întrucât inculpații la momentul săvârșirii infracțiunii erau persoane publice în exercițiul atribuțiilor de serviciu. Reținând prevederile art. 93 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat că martorul Șoimu Ghenadie, fiind parte în proces care a sisezat 10 organul de urmărire penală, a dobândit și a prezentat organului de urmărire penală înregistrarea audio/video, iar verificarea sursei înregistrării audio/video recunoscută în calitate de corp delict, potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală a fost realizată prin declarațiile martorului Șoimu Ghenadie, care a prezentat înregistrarea video în cadrul urmăririi penale și a comunicat în ședința de judecată că poate să prezinte instanței dispozitivul cu care a efectuat înregistrarea video la 24 octombrie 2016, care la moment se află în Federația Rusă, iar autenticitatea înregistrărilor s-a constatat în cadrul ședințelor de judecată prin declarațiile martorului Șoimu Ghenadie, declarațiile inculpaților Chiper Alexandru și Cazacu Alexandru, inclusiv și probelelor administrate. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat, că probele prezentate de către acuzatorul de stat și anume: înregistrările video prezentate de martorul Șoimu Ghenadie; procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016; procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016; procesul-verbal de cercetare din 18 noiembrie 2016 și ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă, corp delict din 18 noiembrie 2016, urmează a fi apreciate în coroborare cu alte probe examinate în cadrul ședinței instanței de apel. Referitor la învinuirea înaintată inculpatului Cazacu Alexandru în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a constatat că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat, întrucât analizând probele menționate supra, s-a constatat că nu sunt probe relevante despre acceptarea sau primirea de către inculpatul Cazacu Alexandru a cărorva mijloace bănești ce nu i se cuvin pentru a îndeplini acțiuni contrar funcțiilor sale și anume pentru a nu întocmi procesul-verbal de contravenție constatată și a aplica puncte de penalizare. În acest sens, instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatului Cazacu Alexandru coroborează inclusiv cu declarațiile inculpatului Chiper Alexandru, iar declarațiile acestora depuse atât în cadrul primei instanțe, precum și în instanța de apel, se confirmă și prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria nr .МАI03 533692, prin care se atestă că la data de 24 octombrie 2016, ora 21:00, agentul constatator, ofițerul de patrulare Cazacu Alexandru l-a recunoscut pe Rotari Serghei, vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 228 alin. (1) Cod contravențional, stabilindu-i o sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 20 unități convenționale și 3 puncte de penalizare, pentru faptul conducerii mijlocului de transport cu sistemul de iluminare defectat în partea din fața dreaptă. Astfel, instanța de apel a precizat că potrivit învinuirii, Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru, la data de 24 octombrie 2016, ora 21:00, au stopat pentru verificarea actelor, automobilul de marca „Mercedes-Benz” model „Sprinter”, cu n/î xxxxx, condus de către Șoimu Ghenadie. Respectiv, este evident că discuțiile lui 11 Chiper Alexandru cu Șoimu Ghenadie au durat în timp, fapt ce rezultă inclusiv din procesul-verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI03 534301, întocmit la ora 21:05, prin care Șoimu Ghenadie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 245 alin. (1) Cod contravențional, fiind sancționat cu avertisment, iar acuzarea nu a prezentat probe care ar confirma cu certitudine participarea lui Cazacu Alexandru la primirea și acceptarea de la Șoimu Ghenadie, mijloace bănești, or acesta documenta încălcarea contravențională săvârșită de către Rotari Serghei, acțiune care a coincis cu documentarea lui Șoimu Ghenadie de către Chiper Alexandru. Prin urmare, reieșind din cele menționate și apreciind probele prezentate în cadrul instanței de apel, referitor la faptele indicate în rechizitoriu, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a conchis că învinuirea înaintată de către procuror în privința inculpatului Cazacu Alexandru privind săvârșirea faptei de corupere pasivă în participație, nu și-a găsit confirmare în cazul deferit judecării, deoarece în speță nu se regăsesc probe care să realizeze standardul de probă „dincolo de orice dubiu rezonabil”, și anume că Cazacu Alexandru ar fi participat la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. Or nu, există probe incontestabile care ar dovedi vinovăția lui Cazacu Alexandru în săvârșirea acestei fapte. Instanța de apel a conchis că vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar dubiile care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Chiper Alexandru în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a recalificat acțiunile acestuia din art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza art. 324 alin. (4) Cod penal. Or, reieșind din cele constatate supra s-a stabilit că infracțiunea de corupere pasivă a fost săvârșită doar de către Chiper Alexandru, dar nu de două sau mai multe persoane, așa cum i se incriminează inculpatului de către acuzare. Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a reținut că inculpatul Chiper Alexandru a pretins și primit de la Șoimu Ghenadie o remunerație ilicită sub formă de bani în sumă de 500 lei, și aceasta nu depășește 100 unități convenționale, care în urma modificărilor operate prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 07 noiembrie 2016, constituie 5 000 lei, și astfel acțiunile inculpatului Chiper Alexandru cad sub incidența art. 324 alin. (4) Cod penal, acceptarea și primirea personal de către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru 12 sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. De asemenea, referitor la învinuirea înaintată inculpatului Chiper Alexandru în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a precizat că la pronunțarea sentinței, prima instanță nu a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept și eronat a conchis că în acțiunile inculpatului Chiper Alexandru nu se constată elementele infracțiunii. Or, vinovăția inculpatului Chiper Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, rezultă din totalitatea de probe administrate la cauza penală și care urmau a fi corect apreciate, cu respectarea prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a indicat, că declarațiile inculpatului Chiper Alexandru privind nevinovăția sa în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile martorului Șoimu Ghenadie, și probele scrise cercetate în ședința de judecată, probe care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de fals în actele publice. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca fiind o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina, garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat, nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și acțiunile sale nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Instanța de apel a reținut, că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care este condiționată de încrederea publică în autenticitatea documentelor oficiale, iar obiectul material sau imaterial al acestei infracțiuni îl reprezintă documentul oficial autentic în ipoteza înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit false sau în ipoteza falsificării documentelor oficiale, presupunând modificarea conținutului unor documente oficiale autentice, nu însă introducerea în asemenea documente a constatărilor sau mențiunilor false sau materia primă utilizată în vederea falsificării documentului oficial (în ipoteza falsificării documentelor oficiale presupunând contrafacerea acestora). Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de înscriere în documentele oficiale a unor date vădit false ori de falsificare a unor astfel de documente, iar latura subiectivă a infracțiunii respective se caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii în cauză are un caracter 13 special, după caz, acesta se exprimă prin:1) interesul material; 2) alte interese personale. Astfel, reieșind din probele administrate în cadrul examinării cauzei penale, instanța de apel a conchis că se constată cu certitudine faptul că în acțiunile inculpatului Chiper Alexandru se întrunesc elementele infracțiunii de fals în acte publice și anume latura obiectivă a infracțiunii, care s-a realizat prin înscrierea de către Chiper Alexandru, în procesul-verbal cu privire la contravenție a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material sau din alte interese personale. Instanța de apel a menționat, că existența faptului înscrierii în procesul-verbal cu privire la contravenție a unor date vădit false, este susținută coerent de martorul Șoimu Ghenadie, care relatează în detalii circumstanțele transmiterii celor 500 lei după tratativele cu inculpatul Chiper Alexandru, pentru ca Chiper Alexandru să indice în procesul-verbal cu privire la contravenție numărul și seria MAI 03534301 din 24 octombrie 2016, date vădit false și anume să indice eronat constatarea în acțiunile lui Șoimu Ghenadie, a contravenției prevăzute la art. 245 alin. (1) Cod contravențional, traversarea părții carosabile a drumului în locuri neindicate, aplicându-i sancțiunea sub formă de avertisment, fapt ce nu corespunde realității. Prezența laturii subiective a falsului în acte publice se stabilește și include vinovăția făptuitorului sub formă de intenție directă, adică acesta își dădea seama și dorea să înscrie în procesul-verbal cu privire la contravenție a unor date vădit false, prevăzând și dorind urmarea faptelor întreprinse în acest sens. Instanța de apel a precizat, că prima instanță greșit a reținut faptul că inculpatul întemeiat a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție numărul și seria MAI 03534301 din 24 octombrie 2016, prin care Șoimu Ghenadie a fost declarat vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 245 alin. (1) Cod contravențional, traversarea părții carosabile a drumului în locuri neindicate, cu sancțiunea contravențională sub formă de avertisment, corespund realității, iar faptele indicate în procesul-verbal erau date obiective și nu constituie date false. Or, din probele administrate se constată cu certitudine că inculpatul la stopat pe Șoimu Ghenadie din motivul că numerele de înmatriculare erau nedescifrabile, iar ulterior a constatat lipsa reviziei tehnice și exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă, fapt ce se confirmă prin declarațiile inculpatului Chiper Alexandru, a martorului Șoimu Ghenadie și prin înregistrarea audio/video a acțiunilor și convorbirilor purtate între Șoimu Ghenadie și inspectorul Cazacu Alexandru. Prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzută de norma penală, instanța de apel a calificat fapta reținută în privința inculpatului Chiper Alexandru în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, falsul în 14 acte publice, înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes material și din alte interese personale. În acest sens instanța de apel a constatat, că ținând cont de faptul că inculpatul Chiper Alexandru a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal și art. 332 alin. (1) Cod penal, la data de 24 octombrie 2016, iar de la ziua săvârșirii infracțiunilor a expirat termenul de prescripție de 2 ani, rezultă că a expirat termenul de tragere la răspundere penală a inculpatului Chiper Alexandru învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4) Codul penal și art. 332 alin. (1) Cod penal, din care motiv instanța de apel a dispus încetarea procesului penal în privința inculpatului Chiper Alexandru, cu liberarea de răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu dispunerea trimiterii la rejudecare a cauzei în instanța de apel. 5.1. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu a supus verificării probele prezentate în sprijinul acuzării, aceasta făcând trimitere lа argumentele indicate în sentință și care au fost puse la baza achitării lui Саzасu Alexandru învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de аrt. З24 alin. (2) lit. b) Cod penal și recalificării acțiunilor inculpatului Chiper Аlехаndru de la art. 324 аlin. (2) lit. b) Cod penal, la аrt. З24 аlin. (4) Cod penal. Astfel, consideră că instanța de apel а apreciat greșit probele acuzării și nu а apreciat multilateral și obiectiv рrоЬеlе administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de аrt. З24 alin. (2) lit. b) Cod penal, or aceasta nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel. În opinia acuzării, este neîntemeiată soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința în partea achitării inculpatului Cazacu Alexandru învinuit în baza аrt. З24 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în partea recalificării acțiunilor inculpatului Chiper Alexandru de lа аrt. З24 alin. (2) lit. b) Cod penal, lа аrt. З24 alin. (4) Cod penal, deoarece aceasta contravine stării de fapt stabilită în baza probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești. Susține că instanțele de fond, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, au apreciat doar unele probe care în opinia acestora dovedesc nevinovăția, iar instanța de apel nu s-a expus, nu а cercetat și nu а apreciat probele expuse în ареlul рrосurоrului care dovedesc сu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate. Indică acuzarea că pentru demonstrarea faptului că în acțiunile inculpatului Cazacu Alexandru sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, precum și că în acțiunile inculpatului Chiper Alexandru 15 sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), 332 alin. (1) Cod penal, invocă următoarele probe care nu au fost apreciate de către instanța de apel, și anume: declarațiile martorului Șoimu Ghenadie; prосеsul-verbal de prezentare spre recunoaștere а persoanei din 11 noiembrie 2016; prосеsul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016; procesul-verbal de ridicare din 21 noiembrie 2016; procesul-verbal de cercetare din 21 noiembrie 2016; procesul-verbal de consemnare a plângerii depusă de Șoimu Ghenadie; procesul-vеrЬаI de сеrсеtаrе din 27 octombrie 2016; fișa postului ofițerului de раtrulаrе semnată de Chiper Alxandru; fișa postului ofițerului de раtrulаrе semnată de Cazacu Alxandru; extras din ordinul nr. 39ef din 29 ianuarie 2016 de numire а lui Chiper Alexandru; extras din ordinul nr. 39ef din 29 ianuarie 2016 de numire a lui Cazacu Аlехапdru; procesele-verbale de informare despre finisarea urmăririi penale și prezentarea materialelor cauzei penale, documente – copiile din tabelul de repartizare а forțelor și mijloacelor la 24 octombrie 2016; copiile autentificate аlе foilor de раrсurs ale automobilelor cu n/î MAI 9962 și MAI 9725; informația grafică а datelor GPS а a/m сu nr. МАI 9725, MAI 9726, МАI 9862 la 24 octombrie 2016, corpurile delicte – ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc mаtеriаl de probă, corp delict din 18 noiembrie 2016; ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă, соrр delict din 21 noiembrie 2016. Menționează, că există contradicții între declarațiile inculpaților depuse în cadrul instanței de judecată, și anume că Cazacu Alexandru а comunicat instanței că necesitatea stopării automobilului la volanul căruia se afla Șoimu Ghenadie, a fost faptul că numerele еrаu indescifrabile, ceea ce nu a fost invocat și de către Chiper Alexandru, care а documentat nemijlocit contravenția admisă de Șoimu Ghenadie, și care а susținut că motivul stopării mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter” la volanul căruia se afla Șoimu Ghenadie, a fost faptul сă acesta а ar fi traversat neregulamentar carosabilul са pieton. Referitor la înregistrările video, susține acuzarea că nici unul dintre inculpați nu au negat faptul că vocile și imaginile video cu acțiunile acestora și evenimentele înregistrate pe suportul informațional prezentat de către Șoimu Ghenadie, nu le aparțin. De asemenea, precizează că lа întrebarea procurorului referitor la faptul сum inculpatul Chiper Alexandru explică că din înregistrarea audio/video nu rezultă că motivul stopării lui Șoimu Ghenadie ar fi faptul сă ultimul а săvârșit încălcarea de trecere neregulamentară а străzii cа pieton, întrucât din înregistrarea video/audio rezultă сă motivul stopării ar fi fost numerele indescifrabile ale automobilului menționat, inculpatul а confirmat lipsa comunicării lui Șoimu Ghenadie despre motivul stopării са fiind trесеrеа neregulamentară а străzii са pieton, și dоаr а întocmit procesul-verbal în privința 16 acestui fapt. În cadrul ședinței de judecată, inculpații nu au negat faptul că discuția și acțiunile înregistrate pe suportul electronic de model CD Barges 700 MB prezentat de Șoimu Ghenadie, este cea care a avut loc în realitate la 24 octombrie 2016. Astfel, conchide acuzarea că în cadrul ședinței de judecată s-a constatat cu certitudine că motivul întocmirii procesului-verbal de către Chiper Alexandru în baza art. 245 alin. (1) Cod contravențional, în privința lui Șoimu Ghenadie, a fost ascunderea urmelor infracțiunii de corupere pasivă săvârșită de două persoane. Consideră că divergențele între declarațiile martorului Șoimu Ghenadie date în cadrul urmăririi penale privind suma transmisă ca fiind de 500 lei, și declarațiile date în cadrul ședinței de judecată, unde a declarat ca fiind suma transmisă de 450 lei, sunt irelevante, deoarece în esență, acestea nu schimbă circumstanțele săvârșirii infracțiunii și nu exclud obiectul material al infracțiunii incriminate, or, faptul primirii banilor în sumă de 500 lei de la Șoimu Ghenadie, a fost recunoscut în ședința de judecată de către inculpatul Chiper Alexandru. Mai susține că întrucât instanța de apel a acceptat probele prezentate de procuror, și anume înregistrările video prezentate de martorul Șoimu Ghenadie; procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016; procesul-verbal de ridicare din 25 octombrie 2016; procesul-verbal de cercetare din 18 noiembrie 2016 și ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă, corp delict din 18 noiembrie 2016, rezultă că aceste probe în coroborare cu declarațiile inculpaților și cu celelalte probe examinate în cadrul instanței de apel, demonstrează că acțiunile inculpatului Cazacu Alexandru întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, precum și acțiunile inculpatului Chiper Alexandru întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și 332 alin. (1) Cod penal. Indică că instanța de apel nu s-a expus în privința faptului că potrivit procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 11 noiembrie 2016, martorul a declarat că la momentul transmiterii mijloacelor bănești era întuneric, însă consideră că Cazacu Alexandru, cel mai mult seamănă cu persoana căreia i-a transmis banii, or, prin procesul-verbal menționat în coroborare cu celelalte probe rezultă faptul că Cazacu Alexandru este cel căruia Șoimu Ghenadie i-a dat banii în seara zilei de 24 octombrie 2016. De asemenea, relevă că este eronat argumentul inculpaților precum că Cazacu Alexandru nu a participat la acceptarea și primirea banilor de la Șoimu Ghenadie, deoarece ambii participau la documentarea a două încălcări diferite în aceeași perioadă de timp, or, procesul-verbal cu privire la contravenția săvârșită de către Șoimu Ghenadie a fost întocmit de către Chiper Alexandru la ora 21:05, iar procesul-verbal cu privire la contravenția săvârșită de Rotar Serghei a fost întocmit de către Cazacu Alexandru la ora 21:08, însă potrivit declarațiilor 17 inculpatului Cazacu Alexandru, documentarea cazului a durat aproximativ 10 min., după care a revenit la automobilul de serviciu, fapt ce nu l-a împiedicat să primească mijloacele bănești de la Șoimu Ghenadie. Concluzionează acuzarea, că probele administrate lafaza urmăririi penale, cercetate în cadrul primei instanțe și reapreciate de către instanța de apel, au fost dobândite în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală și demonstrează vinovăția inculpaților Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. Precizează că înregistrările audio/video, în coroborare cu declarațiile martorului Șoimu Ghenadie, demonstrează extorcarea de către inculpații Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru a mijloacelor bănești de la Șoimu Ghenadie, pentru a nu fi documentat cazul de conravenție constatat și a nu fi tras la răspundere contravențională. În opinia acuzării, stenogramele examinate în ședința de judecată a înregistărilor audio/video menționate, care conțin discuțiile purtate la întîlnirile dintre martorul Șoimu Ghenadie și inculapții Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru, care au avut loc la 24 octombrie 2016, demonstrează incontestabil săvârșirea de către inculpați a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Inculpatul Chiper Alexandru, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia. În argumentarea referinței menționează, că instanța de apel a cercetat și apreciat totalitatea probelor din dosar, și a constatat nevinovăția lui Cazacu Alexandru învinuit în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, din care motiv consideră că instanța de apel corect a recalificat acțiunile lui Chiper Alexandru în baza art. 324 alin. (4) Cod penal.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor 18 invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, Colegiul penal lărgit atestă că aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, și anume instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul lărgit relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct. 4 al prezentei decizie, și pe larg motivată în pct. 4.1. La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției. Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul lărgit constată, că în acesta de către recurent nu se argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar se face referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de apreciere a acestora înfăptuită de către instanța de apel. Însă la acest segment, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel, analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanțele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a acordat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la încetarea procesului penal în privința inculpatului Chiper Alexandru, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4), 332 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție, și menținerea sentinței primei instanțe în partea achitării lui Cazacu Alexandru, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. În acest sens, Colegiul penal lărgit nu a constatat careva temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel, fiind solidară cu concluziile formulate de această instanță. De altfel, instanța de recurs conchide că în speță nu și-a găsit confirmare nici 19 temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia acuzatorul de stat susține că instanța de apel neîntemeiat a conchis asupra temeiniciei soluției primei instanțe de achitare a lui Cazacu Alexandru de sub învinuirea înaintată în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, și de recalificare a acțiunilor lui Chiper Alexandru de la lit. b) alin. (2) art. 324 Cod penal, la alin. (4) art. 324 Cod penal, invocând că la caz s-a demonstrat că acțiunile inculpaților Cazacu Alexandru și Chiper Alexandru întrunesc elementele infracțiunii de corupere pasivă. Or, în speță s-a constatat cu certitudine că învinuirea înaintată lui Cazacu Alexandru în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă în participație, nu și-a găsit confirmare, deoarece nu s-a stabilit participarea acestuia la acțiunea de primire și acceptare a mijloacelor bănești de la Șoimu Ghenadie, întrucât agentul constatator, ofițerul de patrulare Cazacu Alexandru, la data de 24 octombrie 2016, ora 21:08, a întocmit procesul-verbal seria nr. MAI03 533692 cu privire la contravenție, în privința contravenientului Rotari Serghei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 228 alin. (1) Cod contravențional, căruia i-a stabilit o sancțiune sub formă de amendă în mărime de 20 unități convenționale și 3 puncte de penalizare, acțiune care a fost realizată concomitent cu documentarea efectuată de către Chiper Alexandru în privința lui Șoimu Ghenadie. Având în vedere că infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, s-a constatat că nu a fost săvârșită și de către Cazacu Alexandru, din care motiv ultimul a fost achitat, instanța de apel corect a menționat că prima instanță întemeiat a dispus recalificarea acțiunilor lui Chiper Alexandru de la art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, la art. 324 alin. (4) Cod penal, întrucât s-a stabilit că infracțiunea de corupere pasivă a fost săvârșită doar de către Chiper Alexandru, însă nu de două sau mai multe persoane. Prin urmare, stabilindu-se că Chiper Alexandru a acceptat și a primit bani ce nu i se cuvin, pentru sine, în sumă de 500 lei, care nu depășește 100 unități convenționale, instanța de apel corect a conchis că în urma modificărilor operate prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 07 noiembrie 2016, constituie suma de 5 000 lei, și astfel acțiunile inculpatului Chiper Alexandru cad sub incidența art. 324 alin. (4) Cod penal, și anume, acceptarea și primirea personal de către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Colegiul penal lărgit consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor 20 probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Cazacu Alexandru xxxxx și Chiper Alexandru xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 21