1ra-1719/2020 — Art.151 alin. 4 CP

La data de 04 ianuarie 2018, avocatul Liliana Leancă a depus la Procuratura r-lui Strășeni cererea privind deschiderea procedurii de revizuire a cauzei penale privind condamnarea lui Manole Victor xxxxîn baza art.151 alin.(4) Cod penal. Ulterior, la 12 iulie 2018, Procuratura raionului Călărași a înregistrat cererea suplimentară depusă de avocatul Belousov Andrei în numele condamnatului Manole Victor prin care a solicitat examinarea cererii de intentare a procedurii de revizuire a cauzei penale privind condamnarea lui Manole Victor în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, depusă de avocatul Leanca Liliana la 04.01.2018. 1.1 Prin ordonanța Procurorului în Procuratura raionului Călărași, Moțpan Ion din 08 septembrie 2018 s-a dispus deschiderea revizuirii cauzei penale de condamnare a lui Manole Victor înaintată de avocatul Belousov Andrei în scopul cercetării circumstanțelor stabilite. 1.2 Prin ordonanța Procurorului șef al Procuraturii raionului Călărași, 1 Chiriac Igor din 14 septembrie 2018 s-a dispus abrogarea ordonanței privind deschiderea procedurii de revizuire a cauzei penale privind condamnarea lui Manole Victor emise de Procurorul în Procuratura raionului Călărași, Ion Moțpan din 08 septembrie 2018, ca fiind afectată de vicii fundamentale. S-au declarat nule toate actele procesuale efectuate în cadrul examinării cererii de deschidere a revizuirii de către Procurorul în Procuratura raionului Călărași, Moțpan Ion ca fiind ilegale. 1.3 Prin ordonanța Procurorului în Procuratura raionului Călărași, Moțpan Ion din 14 septembrie 2018 s-a dispus de a refuza în pornirea procedurii de deschidere a revizuirii cauzei penale privind condamnarea lui Manole Victor în baza cererilor avocaților Leanca Liliana și Belousov Andrei pe motivele indicate în partea descriptivă. La data de 05 octombrie 2018 la Procuratura Generală a fost înregistrată cererea depusă de avocatul Belousov Andrei în numele condamnatului Manole Victor privind deschiderea procedurii de revizuire a cauzei penale privind condamnarea lui Manole Victor în baza art. 151 alin. (4) Cod Penal, la 14 ani închisoare. 1.4 Prin ordonanța Procurorului în Procuratura raionului Călărași, Moțpan Ion din 14 decembrie 2018 s-a dispus inițierea procedurii de revizuire a cauzei penale, precum și a hotărârii judecătorești de condamnare – sentinței Judecătoriei Strășeni din 29.07.2016, deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 13.12.2016, precum și a deciziei Colegiului Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 22.03.2017, prin care Manole Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal, în vederea cercetării circumstanțelor recent descoperite. La data de 27 decembrie 2018, în conformitate cu art. 461 Cod procedură penală, în adresa Judecătoriei Strășeni a fost expediată pentru examinare ordonanța și materialele acumulate la cererea avocatului Belousov Andrei privind revizuirea cauzei penale de condamnare a lui Manole Victor.

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 26 februarie 2020 s-a respins ca nefondată cererea de revizuire a procesului penal depusă de avocatul Belousov Andrei în interesele lui Manole Victor.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Belousov Andrei în interesul revizuentului Manole Victor prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie admisă revizuirea sentinței Judecătoriei Strășeni din 29.07.2016, deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 2 13.12.2016, precum și a deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 22.03.2017 prin care Manole Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal. 3.1 În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - prima instanță neîntemeiat n-a luat în considerare cumulul de probe pentru justa soluționare a cauzei, și anume: declarațiile martorului Rusu Nicolae; declarațiile succesorului părții vătămate Rusu Tudor; declarațiile medicului Stratan Rodica; declarațiile medicului Tighineanu Sergiu; declarațiile medicului Văcari Constantin; raportul de expertiză medico- legală nr. 182/21731, prin care s-a constatat că formarea traumei cranio- cerebrale este posibilă prin cădere simpla din poziție ortostatică; raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 14, prin care s-a constatat că, trauma a fost produsă prin lovire de un obiect contondent dur. Leziunile respective, conform literaturii de specialitate se produc în urma căderii, din poziție ortostatică și în urma lovirii cu capul de o suprafață dură contondentă; raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.120 prin care s-a constatat că trauma cranio-cerebrală a fost cauzată prin lovire de un obiect contondent dur ce are legătură directă cu survenirea decesului, iar fractura oaselor nazale se califică ca vătămare ușoară; - circumstanțele respective confirmă cu certitudine prezența temeiurilor suficiente pentru admiterea revizuirii prevăzute de art. art. 458 alin. (3), pct. 2), 462 alin. (3) Cod procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020 a fost respins apelul declarat împotriva sentinței, ca fiind nefondat, fiind menținută fără modificări sentința. 4.1 Instanța de apel a statuat că: prin sentința Judecătoriei Strășeni din 29 iulie 2016 Manole Victor a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de apel Chișinău din 13 decembrie 2016 a fost admis apelul procurorului, casată sentința în partea penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru instanță după cum urmează: Manole Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017 s-a decis inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiată; La 14 decembrie 2018 Procurorul în Procuratura r-lui Călărași, Ion 3 Moțpan a înaintat ordonanță privind inițierea procedurii de revizuire a cauzei penale în învinuirea lui Manole Victor xxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal. Instanța de apel a respins argumentele invocate de avocatul Belousov Andrei precum că drept temei de deschidere a procedurii de revizuire constituie declarațiile martorului Rusu Nicolae, declarații care vin în contradicție cu materialul probator administrat în cadrul judecării cauzei de către instanța de apel și instanța de recurs ordinar, în special rapoartele de expertiză medico-legală nr. 2173, raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 120 care sunt în coroborare cu declarațiile succesorului victimei, martorilor precum și a întregii sisteme de probe analizate și apreciate prin prisma art. 101 Cod procedură penală. Or, în acest sens, s-a reținut că partea apărării nici în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și nici în cadrul instanței de apel nu a probat faptul că această discrepanță nu i-a fost cunoscută pe parcursul examinării cauzei penale sau că i-ar fi fost îngrădit accesul de a înainta astfel de cereri pe parcursul urmăririi penale sau judecării cauzei. Instanța de apel a reiterat că pe parcursul examinării cererii de revizuire partea apărării nu a demonstrat faptul că această probă – declarațiile martorului Rusu Nicolae, nu i-a fost cunoscută pe parcursul examinării cauzei penale, mai mult ca atât nu a fost probat faptul că partea apărării a fost în imposibilitate sau i-a fost îngrădit dreptul de a solicita audierea martorului în aceleași condiții ca și martorii acuzării. Instanța de apel a menționat că pe parcursul judecării cauzei, nu au fost invocate careva motive, care să pună la dubii condamnarea inculpatului Manole Victor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal, iar probele administrate și examinate în cursul cercetării efectuate în ședința de judiciară nu au fost suficiente pentru admiterea revizuirii sentinței Judecătoriei Strășeni din 29.07.2016, deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 13.12.2016, precum și a deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 22.03.2017 prin care Manole Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal. Instanța de apel a apreciat că argumentele invocate de către avocatul Belousov Andrei, atât în cererea înaintată în interesul condamnatului Manole Victor privind revizuirea cauzei penale, cât și în cererea de apel, nu se bazează nici pe fapte noi, nici pe viciile de procedură, ci constituie dezacordul revizuentului în privința aprecierii faptelor și a probelor. Avocatul Belousov Andrei în susținerea poziției de revizuire a cauzei 4 penale a făcut referire la faptul că instanța de judecată neîntemeiat nu a luat în considerare cumulul de probe pentru justa soluționare a cauzei, și anume procesul verbal de cercetare la fața locului, a gospodăriei lui Rusu Nicolae, declarațiile succesorului părții vătămate Rusu Tudor, declarațiile martorului Mutu Iurie, declarațiile medicului Stratan Rodica, declarațiile medicului Tighineanu Sergiu, declarațiile medicului neuro-chirurg, Cravcesco Iurie, declarațiile medicului Vacari Constantin, raportul de constatare medico-legală nr. 2173, raportul de expertiză medico-legală nr. xxx, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 14, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.120. La aceste critici, instanța de apel a stabilit că ansamblul probelor menționate de către avocatul Belousov Andrei a fost administrat la materialele cauzei penale, instanțele de judecată apreciind probele date în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală, iar în baza acestor probe instanța de apel, la data de 13 decembrie 2016 a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru instanță prin care a fost recunoscut vinovat Manole Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal și numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a statuat asupra faptului că critica adusă aprecierii probelor de către instanțele de judecată ce au examinat fondul prezentei cauze nu poate constitui temei de revizuire a cauzei penale în conformitate cu prevederile art. 458 alin. (3), pct. 2) Cod procedură penală, or, instanțele de judecată care anterior sau expus asupra circumstanțelor cauzei au dat o apreciere corespunzătoare probelor administrate la materialele dosarului, iar la moment prin noile presupuse circumstanțe susținute de partea apărării de fapt se „camuflează un apel”.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului prin care, invocând incidența temeiurilor de recurs prevăzute de pct. 6), 8) din art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 26 februarie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de revizuire, sau casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care se va constata că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 5.1 În susținerea recursului avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului a invocat că: 5 - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - instanțele de judecată nu au aplicat corect legea la circumstanțele cauzei, care nu au fost cercetate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material; - deși prima instanță a primit cauza în procedură, a făcut acțiuni proprii cercetării judecătorești, a examinat din nou probe administrate pe parcursul judecăților precedente, fapt confirmat din procesele verbale a ședințelor de judecată desfășurate or, anume în acest proces a fost recunoscut în calitate de succesor al părții vătămate Rusu Victor, judecata urma să dispună admiterea cererii de revizuire apoi să înceapă cercetarea judecătorească. În cazul dat consideră că prima instanță a aplicat eronat legea, deoarece nu a adus o motivare corespunzătoare, bazându-se doar pe alegațiile avocatului, fără a ține cont de făptui că deschiderea procedurii de revizuire a fost cerută de procuror, astfel judecata urma sa asculte părțile prezente, să examineze chestiunea dacă cererea de revizuire a fost făcută în condițiile prevăzute de lege și dacă din probele administrate în cursul cercetării efectuate rezultă date suficiente pentru admiterea revizuirii, acțiuni care n-au fost efectuate și ignorate de instanța de fond la fel și de instanța de apel; - prin respingerea cererii de revizuire, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare (art.66 alin. (1), (2) pct. 17) Cod de procedură penală), dat fiind că recent pe caz a apărut un nou martor Rusu Nicolae. care cunoaște circumstanțe care îl dezvinovățesc pe Manole Victor, și acest martor nu a fost audiat în fața instanței de judecată. Audierea lui Rusu Nicolae este absolut necesară în fața instanței de judecată pentru stabilirea adevărului, iar prin respingerea cererii de revizuire instanța a îngrădit dreptul apărării de a prezenta probe în fața instanței de judecată. Din declarațiile acestui martor reiese că cauza decesului lui Rusu Igor a fost alta decât cea reținută prin hotărârea de condamnare; - în cadrul investigațiilor efectuate de procurorul în procuratura raionului Călărași Moțpan Ion, prin care s-a dispus inițierea procedurii de revizuire a cauzei penale, a fost audiată în calitate de martor Ivașcu Lilia care la fel cunoaște circumstanțe ce îl dezvinovățesc pe Manole Victor însă nici ea nu a fost audiată în fața instanței de judecată; - instanța de judecată urma să admită cererea de revizuire, și să accepte audierea în fața judecății a martorului Rusu Nicolae, pe care apărarea nu l-a cunoscut inițial, cât și a martorului Ivașcu Lilia, care anterior n-a fost audiată de instanța de judecată; 6 - instanțele nu s-au expus prin argumente plauzibile asupra circumstanțelor importante ale cauzei care îl dezvinovățesc pe condamnat; - instanțele s-au eschivat să se pronunțe asupra circumstanțelor importante care pot schimba soluția cauzei.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru admisibilitatea recursului, invocând că din argumentele acestuia, rezultă că instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală și cauza necesită a fi remisă la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată. Astfel, a conchis că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele din decizia instanței de apel, echivalează cu o motivare contrară rigorilor stipulate în art. 6 CEDO.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii". Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, ce ține de temeiul de recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurent, Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor 7 relevante invocate în apelul declarat de către avocatul Belousov Andrei în numele condamnatului Manole Victor descrise și în pct. 3.1. a prezentei decizii, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect și de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de respingere ca nefondat a apelului declarat, cu menținerea fără modificări a sentinței primei instanțe. În acest sens, se reține că atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în sentință și în decizia instanței de apel cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. La adoptarea acestei soluții, instanța de apel just a reținut că partea apărării nu a demonstrat că proba cu declarațiile martorului Rusu Nicolae nu i-a fost cunoscută în cursul examinării cauzei în fond, nefiind probat nici faptul că partea apărării a fost în imposibilitate sau i-a fost îngrădit dreptul de a solicita audierea martorului în aceleași condiții ca martorii acuzării. În același sens, cu referire la criticile recurentului că "deși prima instanță a primit cauza în procedură a făcut acțiuni proprii cercetării judecătorești, a examinat din nou probe administrate pe parcursul judecăților precedente, fapt confirmat din procesele verbale a ședințelor de judecată desfășurate, or anume în acest proces a fost recunoscut în calitate de succesor al părții vătămate Rusu Victor, judecata urma să dispună admiterea cererii de revizuire apoi să înceapă cercetarea judecătorească. Prima instanță a aplicat eronat legea, or în partea descriptivă a sentinței adoptată nu a adus o motivare corespunzătoare, bazându-se doar pe alegațiile avocatului, fără a ține cont de făptui că deschiderea procedurii de revizuire a fost cerută de procuror, astfel judecata urma sa asculte părțile prezente, să examineze chestiunea dacă cererea de revizuire a fost făcută în condițiile prevăzute de lege și dacă din probele administrate în cursul cercetării efectuate rezultă date suficiente pentru admiterea revizuirii, acțiuni care n-au fost efectuate și ignorate de instanța de fond la fel și de instanța de apel", Colegiul penal lărgit atestă că sunt neîntemeiate și contradictorii, or din procesul-verbal al ședinței de judecată din prima instanță (f.d. 168-201, vol. I), rezultă cert că la examinarea cererii de revizuire prima instanță a ținut cont de normele procesual penale privind modul de examinare a cauzei în procedura de revizuire, conform prevederilor art. 462 alin. (3) Cod de procedură penală, ce stipulează expres că "La termenul fixat, instanța, ascultând părțile prezente, examinează chestiunea dacă cererea de revizuire a fost făcută în condițiile 8 prevăzute de lege și dacă din probele administrate în cursul cercetării efectuate rezultă date suficiente pentru admiterea revizuirii. Instanța poate verifica oricare din probele pe care se întemeiază cererea sau poate, când este necesar, să administreze probe noi la cererea părților. Persoanele prevăzute în art.458 alin.(3) pct.1)-3) nu pot fi audiate ca martori în cauza supusă revizuiri". Prima instanță, la examinarea cererii de revizuire corect a verificat inițial temeinicia acesteia, precum și probele pe care se întemeiază această cerere, adoptând justificat soluția respingere a cererii de revizuire, contrar celor invocate de recurent. De asemenea, ce ține de criticile recurentului că "prin respingerea cererii de revizuire, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare (art.66 alin. (1), (2) pct. 17) Cod de procedură penală), dat fiind că recent pe caz a apărut un nou martor Rusu Nicolae, care cunoaște circumstanțe care îl dezvinovățesc pe Manole Victor, și acest martor nu a fost audiat în fața instanței de judecată. Audierea lui Rusu Nicolae este absolut necesară în fața instanței de judecată pentru stabilirea adevărului, iar prin respingerea cererii de revizuire instanța a îngrădit dreptul apărării de a prezenta probe în fața instanței de judecată", Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi acceptate, deoarece acestea contravin materialelor cauzei, în speță ne fiind încălcat dreptul la apărare a părților, precum și dreptul de a prezenta probe în fața instanței de judecată, în condițiile în care din procesul-verbal al ședinței de judecată din prima instanță (f.d. 180-183, vol. I), se observă că martorul Rusu Nicolae a fost audiat pe viu în prima instanță, iar părțile au avut posibilitatea să-i adreseze întrebări. Cu referire la motivul recurentului, că "în cadrul investigațiilor efectuate de procurorul în procuratura raionului Călărași, Moțpan Ion, prin care s-a dispus inițierea procedurii de revizuire a cauzei penale, a fost audiată în calitate de martor Ivașcu Lilia care la fel cunoaște circumstanțe ce îl dezvinovățesc pe Manole Victor însă nici ea nu a fost audiată în fața instanței de judecată", Colegiul penal lărgit atestă că este inadmisibil fiind indicat declarativ, or un asemenea argument nu a fost invocat nici în cererea de apel, nici în prima instanță, iar audierea acestui martor nu a fost solicitată de părțile în proces. La fel, din ordonanța din 14 decembrie 2018 a procurorului Moțpan Ion, privind redeschiderea procedurii de revizuire (f.d. 102, vol. I), nu se identifică referirea la audierea martorului Ivașcu Lilia, fiind efectuate mențiuni doar cu privire la audierea martorilor Rusu Nicolae, Rusu Tudor și Galben Vasile. De asemenea, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că a fost indicat declarativ de recurent, fără a fi susținut în recurs prin careva motive 9 relevante. Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că, temei de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale invocate în apelul declarat de avocat în numele condamnatului Manole Victor, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Totodată, Colegiul penal lărgit invocă că recurentul face o proprie apreciere a probelor, manifestând dezacordul și opinia cu privire la soluția instanțelor ierarhic inferioare, iar în acest sens e relevant de menționat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cauza Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (a se vedea cauza Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007).

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent, care la rândul său ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța 10 de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul declarat respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, în cauza penală în privința lui Manole Victor xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 11