1ra-1960/2020 — art. 152 alin. 2 lit. d, e; 181-1 alin. 1; 352-1 alin. 1; 264-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 05 iulie 2018: Mitrofan Mihail, învinuit săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat; Mitrofan Anatolie, învinuit săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat; Nartea Anatolie, învinuit săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat; Mitrofan Mihail, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1811 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i ca pedeapsă amendă în mărime de 400 u.c. echivalentul a 8 000 lei; S-a încetat procesul penal pe cauza de învinuire a lui Mitrofan Mihail, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, eliberându-l pe Mitrofan Mihail de la răspundere penală; 1 S-a încetat procesul penal pe cauza de învinuire a lui Mitrofan Mihail, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, liberându-l pe Mitrofan Mihail de la răspundere penală. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: Mitrofan Mihail se învinuiește, că la 25.06.2015, aproximativ între orele 01:00-01:30, aflându-se în s. Racovăț, r.Soroca, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Nartea Anatolie și cu Mitrofan Anatolie, urmărind scopul intimidării și cauzării leziunilor corporale cet.Andrieș Mihail, în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiunilor obștești, și anume, participarea sa la scrutinul electoral în calitate de candidat la funcția de primar al s.Racovăț, r.Soroca, l-au așteptat pe cet.Andrieș Mihail în preajma gospodăriei ultimului și când acesta se întorcea acasă la oră târzie aproximativ 01:30, fiind mascați și înarmați din timp cu bâte, dându-și seama de acțiunile sale și prevăzând în mod conștient urmările acestora, intenționat i-a aplicat lui Andrieș Mihail, împreună cu complicii săi, lovituri repetate cu bâtele peste diferite părți ale corpului, inclusiv în regiunea capului, cauzându-i astfel leziuni corporale. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.98 „A”, eliberat la 14.07.2015, Andrieș Mihail prezintă leziuni corporale sub formă de plăgi contuze pe cap, multiple excoriații pe cap și față, însoțite de comoție cerebrală, fractura osului IV metacarpian cu deplasare, edem cu excoriații masive la nivelul genunchilor, care s- au produs prin mecanism de lovire cu și de obiecte contondente, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală medie. Tot el, în una din zilele lunii mai 2015, cunoscând cu certitudine faptul că urmează să fie înregistrat la Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală nr.28- 29 din s.Racovăț, r.Soroca în calitate de candidat la funcția de primar al s.Racovăț r.Soroca pentru alegerile locale generale din 14.06.2015, din partea partidului politic „Partidul Nostru”, având intenția de a determina locuitorii s.Racovăț r-nul Soroca să-și exercite drepturile sale electorale în favoare sa, a oferit bani și bunuri materiale soților Bulgac Vasilii și Zinaida, Mitrofan Nicolai și Elizaveta, Andrieș Zaharia și Feodora. Astfel Mitrofan Mihail, a oferit familiilor sus-enumerate, din bani personali, suma de 1 000 lei, un buchet de flori și o diplomă, în total în sumă de 1 400lei pentru fiecare familie, sub pretextul aniversării de către acestea a 50 ani de căsătorie. Tot el, activând în calitate de primar al satului Racovăț raionul Soroca, intenționat, dându-și seama de caracterul infracțional al acțiunilor sale și prevăzând în mod conștient urmările acestora, a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2014, prin neindicarea în declarația cu privire la venituri și proprietate făcută la 24.03.2015 organului competent, Comisia Națională de Integritate, a venitului sub formă de creștere de capital din înstrăinarea bunurilor în sumă de 141 000,00 lei, venitul obținut din comercializarea semințelor de floarea 2 soarelui în sumă de 100 350,00 lei, venitului obținut din 37 transferuri internaționale de la persoane fizice în sumă totală de 4 818,00 Euro, 592,00 dolari SUA și 64 800,00 ruble rusești, echivalentul a 195 664,24 lei, a venitului din salariu al soției sale Mitrofan Raisa în sumă de 4 879,00 lei, 2 terenuri intravilan, aferente caselor de locuit, un apartament în X, o construcție de cultură și agrement în X, un depozit cu suprafața de 815,8 m/2, în X, 2 mijloace de transport și anume motocicletă de model „ZS125J” anul fabricării 2008 n/î X, autoturism de model „Peugeot Partner” anul fabricării 2003 cu n/î X, o remorcă de model 8163, anul fabricării 1995 cu n/î X, 20 conturi bancare, 240 acțiuni cu valoarea nominală de 1 leu la SA „Asito- Invest”. Tot el, la 19 mai 2016, aproximativ la orele 23:13 min, deținând permisul de conducere cu numărul de înregistrare 128300353, eliberat la 22.02.2012 pentru categoriile „B”, „C”, „D”, „BE”, „CE”, „DE”, intenționat, încălcând cerințele pct. 14 lit. (a) din Regulamentul circulației rutiere, care stipulează că, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate conducerii, în urma consumării băuturilor alcoolice, deplasându-se pe traseul M-2 km-151 r-n Soroca, regiunea s. Ocolina, la volanul automobilului propriu de model „Toyota Prado” cu numerele de înmatriculare X, a fost stopat de către colaboratorii poliției patrulare rutieră pentru verificarea actelor. Tot atunci, din motiv că, a fost suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost prezentat de către colaboratorii de poliție la Spitalul Raional Soroca pentru examinarea medicală de constatare a faptului consumării alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei cu recoltarea probelor biologice. Conform procesului verbal nr.27 din 19.05.2016, eliberat de către IMSP SR Soroca, în sângele lui Mitrofan Mihail s-au depistat 2,80 gr/l., de alcool etilic, ce constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.195 din 30.05.2016 în sângele lui Mitrofan Mihail s-au depistat 2,29 gr/l de alcool etilic, care conform art.13412 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Potrivit art.13412 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, concentrația de alcool în sânge de la 1,0 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,5 mg/l și mai mult. Mitrofan Anatolie se învinuiește, că la 25.06.2015, aproximativ între orele 01:00-01:30, aflându-se în s.Racovăț r-nul Soroca, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Nartea Anatolie și cu Mitrofan Mihail, urmărind scopul intimidării și cauzării leziunilor corporale cet.Andrieș Mihail, în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiunilor obștești, și anume, participarea sa la scrutinul electoral în calitate de candidat la funcția de primar al s.Racovăț r.Soroca, l-au așteptat pe cet.Andrieș Mihail în preajma gospodăriei ultimului și când acesta se întorcea acasă la oră târzie aproximativ 01:30, fiind mascați și înarmați din timp cu bâte, dându-și seama de acțiunile sale și prevăzând în mod conștient urmările acestora, intenționat 3 i-a aplicat lui Andrieș Mihail, împreună cu complicii săi, lovituri repetate cu bâtele peste diferite părți ale corpului inclusiv în regiunea capului, cauzându-i astfel leziuni corporale. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.98 „A” eliberat la 14.07.2015, Andrieș Mihail prezintă leziuni corporale sub formă de plăgi contuze pe cap, multiple excoriații pe cap și față, însoțite de comoție cerebrală, fractura osului IV metacarpian cu deplasare, edem cu excoriații masive la nivelul genunchilor, care s- au produs prin mecanism de lovire cu și de obiecte contondente, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală medie. Nartea Anatolie se învinuiește, că la 25.06.2015, aproximativ între orele 01:00-01:30, aflându-se în s.Racovăț, r.Soroca, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Mitrofan Mihail și cu Mitrofan Anatolie, urmărind scopul intimidării și cauzării leziunilor corporale cet.Andrieș Mihail, în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiunilor obștești, și anume, participarea sa scrutinul electoral în calitate de candidat la funcția de primar al s.Racovăț r.Soroci l-au așteptat pe cet.Andrieș Mihail în preajma gospodăriei ultimului și când acești se întorcea acasă la oră târzie aproximativ 01:30, fiind mascați și înarmați din timp cu bâte, dându-și seama de acțiunile sale și prevăzând în mod conștient urmările acestora, intenționat i-a aplicat lui Andrieș Mihail, împreună cu complicii săi lovituri repetate cu bâtele peste diferite părți ale corpului inclusiv în regiunea capului, cauzându-i astfel leziuni corporale. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.98 „A” eliberat la 14.07.2015. Andrieș Mihail prezintă leziuni corporale sub formă de plăgi contuze pe cap. multiple excoriații pe cap și față, însoțite de comoție cerebrală, fractura osului IV metacarpian cu deplasare, edem cu excoriații masive la nivelul genunchilor, care s- au produs prin mecanism de lovire cu și de obiecte contondente, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală medie. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Mitrofan Mihail în baza art. 1811 alin. (1) Cod penal, ”oferirea sau darea de bani și bunuri, în scopul determinării alegătorului să își exercite drepturile sale electorale într-un anumit mod în cadrul alegerilor locale.”, art. 3521 Cod penal, ”declarația necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice, pentru sine sau pentru o terță persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe” și art. 2641 alin. (1) Cod penal, ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Soroca, Cebanciuc Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: A-1 recunoaște culpabil pe Mitrofan Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili 4 o pedeapsă sub formă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-1 recunoaște culpabil pe Mitrofan Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art.1811 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili o pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Procesul penal de învinuire a lui Mitrofan Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art.3521 alin. (1) Cod penal, de încetat în baza art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210 din 29.07.2016. Procesul penal de învinuire a lui Mitrofan Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin (1) Cod penal, de încetat în baza art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29.07.2016. În conformitate cu prevederile art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, ai stabili lui Mitrofan Mihail pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. A-1 recunoaște culpabil pe Mitrofan Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili o pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-1 recunoaște culpabil pe Nartea Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili o pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea apelului, procurorul a descris declarațiile părții vătămate Andrieș M., declarațiile martorilor Benzari S., Borozan S., Lupașcu Gh., Procopii A., Parasii I., Isac G., considerând că dovedesc vina inculpaților, a mai indicat faptul că vina lui Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie, Nartea Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, mai este dovedită prin următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.06.2015, raportul de expertiză medico-legală nr.98 „A„ din 14.07.2015, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii din 29.07.2015, procesul- verbal de percheziție de 25.06.2015, raportul de expertiză medico-legală nr.528 din 14.07.20115, procesul-verbal de examinare a obiectului din 21.08.2015, procesul- verbal de examinare a obiectului din 21.08.2015 și corpurile delicte. În acest sens a mai susținut că, din partea apărării au fost prezentate probe, și anume, au fost audiați în calitate de martori mama inculpatului Mitrofan Anatolie, Porumbac Ana, vecina inculpatului Mitrofan Anatolie, Mitrofan Tatiana, soția inculpatului Mitrofan Anatolie, Mitrofan Raisa, care este soția inculpatului Mitrofan Mihail, Mitrofan Mihaela, fiica inculpatului Mitrofan Mihail, Dumbrava Radu, 5 coleg de serviciu cu inculpatul Nartea Anatolie, Nartea Ina, soția inculpatului Nartea Anatolie, din considerentul, că între martorii apărării și inculpații sunt strânse legături de rudenie, inclusiv de colegialitate, acuzarea apreciază critic declarațiile date de către martorii apărării cu privire la presupusul loc al aflării inculpaților în timpul comiterii infracțiunii, dar numai nu la locul comiterii infracțiunii. A considerat, că atât declarațiile inculpatului Mitrofan Mihail, cât și declarațiile martorului apărării Mitrofan Raisa nu intră în coroborare cu probele acumulate în cadrul cauzei penale, ceea ce denotă intenția martorului apărării de a-1 proteja pe inculpat. Din partea acuzării a fost audiat în calitate de martor Benzari Serghei, care a declarat că de către inculpatul Mitrofan Mihail, în seara respectivă, a fost dus acasă cu automobilul inculpatului, ajungând acasă în jurul orei 23:00, deci respectiv este o diferență destul de mare între ora 22:00, oră care ferm a fost declarată de către inculpat și soția acestuia, precum că ar fi fost deja acasă. Mai mult ca atât, martorul Parasii Ion la fel fiind audiat în calitate de martor a declarat, că personal a văzut pe străzile din s.Racovăț automobilul inculpatului Mitrofan Mihail, la volanul căruia se afla cu o precizie de până la 100% inculpatul Mitrofan Mihail. Deci, s-a stabilit ferm, că declarațiile inculpatului și a soției acestuia nu corespund realității cu privire la ora când acesta a revenit acasă, din care considerent, cum sa menționat mai sus, acuzarea apreciază critic declarațiile inculpatului și martorului cu privire la ora și locul aflării inculpatului la domiciliul său. A mai indicat că inculpatul Nartea Anatolie, vina în săvârșirea infracțiunii incriminate nu a recunoscut, însă la materialele cauzei au fost anexate înregistrările video la care a făcut referire Nartea Anatolie că este văzut la 24.06.2015, ora 22:25 venind acasă. Astfel, examinând în cadrul cercetării judecătorești imaginile date, s-a stabilit că înregistrările date sunt în culoare alb-negru și că la ora 22:25 în imagini apare un automobil de culoare închisă, model neidentificabil, ca și numărul de înmatriculare, automobil care intră în curtea blocului. La ora 00:58, din aceiași ogradă iese un automobil similar, dacă este același automobil, nu se poate de afirmat cu certitudine din motivul că modelul este neidentificabil, ca și numărul de înmatriculare, dar este de aceiași culoare închisă. Astfel, a considerat că declarațiile inculpatului Nartea Anatolie cu privire la locul aflării lui, numai nu la locul comiterii infracțiunii, nu au nici un suport, ca și declarațiile celorlalți inculpați, cu referire la locul aflării lor. Acuzarea a constatat, referitor la motivul comiterii infracțiunii date, că infracțiunea a fost comisă în imediata apropiere a biroului scrutinului electoral nr. 2 al alegerilor locale a primarului s. Racovăț, scrutin în care au concurat partea vătămată Andrieș Mihail și inculpatul Mitrofan Mihail, ultimul având toate motivele de a intimida într-un fel sau altul oponentul său. 6 A remarcat faptul că martorii acuzării Borozan Serghei, Lupașco Gheorghe, Isac Galina audiați pe cazul dat au declarat, că au aflat imediat sau în timpul apropiat că Andrieș Mihail a fost bătut de către Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie, partea vătămată din start a comunicat polițiștilor că anume aceste trei persoane sunt agresorii lui, depoziții susținute atât în cadrul audierilor în calitate de parte vătămată, în cadrul verificării declarațiilor la locul comiterii infracțiunii, cât și în cadrul audierii la faza cercetării judecătorești. Partea vătămată ferm a declarat în repetate rânduri cine erau agresorii, și anume, Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie, cum erau poziționați unul față de altul, ceea ce denotă corectitudinea și convingerea celor declarate de partea vătămată, declarații care în coroborare cu declarațiile martorilor, cu rapoartele de expertiză anexate la materialele cauzei penale și cu restul probelor dovedesc incontestabil săvârșirea infracțiunii date de către inculpații Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie. A mai susținut, că pe episodul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 1811 alin. (1) Cod penal, vina lui Mitrofan Mihail, este dovedită prin depozițiile martorilor Ursachi Cristina, Andrieș Zaharia, Andrieș Trofim, Borozan Maxim, Bulgac Zinaida, Mitrofan Nicolae, Ceban Anastasia, Andrieș Mihail, Raevschi Maria, Borozan Ion, procesul-verbal de ridicare din 09.02.2016, prin care a fost ridicată copia dispoziției nr.14 din 07.05.2015 și dispoziției de plată nr. 21 eliberată pe numele Mitrofan Mihail. Acuzarea a mai considerat, că atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a dovedit pe deplin vinovăția inculpatului, care fiind în plină campanie electorală, cu toate că cuplurile date au sărbătorit jubileul de căsătorie de la începutul anului, fără a primi careva bani din bugetul local, din sursele proprii a dat comandă de diplome, le-a cumpărat, a cumpărat și flori și de unul singur a felicitat cuplurile Bulgac Vasilii și Zinaida, Mitrofan Nicolai și Elizaveta, Andrieș Zaharia și Feodora, înmânându-le și câte o mie lei. Aceste acțiuni au fost efectuate doar de către inculpat, fără a participa și alți reprezentanți ai primăriei, ai consiliului local și este evidentă tendința inculpatului asupra libertății cuplurilor date de a-și forma o opinie asupra candidatului electoral și în mod tacit a încercat să determine cuplurile date să-și exercite drepturile sale electorale în folosul său. Pe episodul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal, vina lui Mitrofan Mihail este dovedită prin declarațiile inculpatului, care fiind audiat în cadrul cercetării judecătorești a recunoscut pe deplin vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate și a solicitat încetarea procesului penal pe faptul dat în legătură cu aplicarea art. 1, alin. (1) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, inculpatul și-a recunoscut vina, a colaborat cu organele de anchetă, i-a achitat victimei despăgubirile, cu concubina educă doi copii minori, are un loc permanent de muncă. Totodată, vinovăția lui se confirmă și prin actul de achiziție a mărfurilor seria WP 7 nr. 295069 din 01.04.2014, informația parvenită de la Direcția de înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto, informația parvenită de la S.A. „Soliditate”, informația parvenită de la Agenția Relații Funciare și Cadastru și de la întreprinderea de Stat „CADASTRU”, informația parvenită de la B.C. „Moldindconbank” S.A. sub nr. 06/08-01/34702698 din 25.05.2015 și de informația eliberată de către B.C. „Energbank" S.A. sub nr.1204/1075 din 21.05.2015, informația parvenită de la B.C. „Moldindconbank” S.A. sub nr. 06/08-01/34702698 din 25.05.2015, de informația eliberată de către B.C. „Moldova Agroindbank” S.A. sub nr. 291 10/135 din 15.06.2015 și de informația eliberată de către B.C. „Banca de Economii” S.A. sub nr.17-09/533/7093 din 29.05.2015. Pe epizodul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, vina lui Mitrofan Mihail este dovedită prin declarațiile inculpatului care fiind audiat în cadrul cercetării judecătorești a recunoscut pe deplin vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate și a solicitat încetarea procesului penal pe faptul dat în legătură cu aplicarea art. 1, alin. (1) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin procesul-verbal nr.27 din 19.05.2016 eliberat de către IMSP Soroca, raportul de expertiză medico-legală toxicologică nr.195 din 30.05.2016, procesul-verbal de examinare a obiectului, corpul delict disc „DVD-R”, procesul-verbal de verificare a declarațiilor, procesul-verbal de verificare a declarațiilor, corpurile delicte și un disc DVD-R anexat la cauza penală. Acuzarea a considerat, că procesul penal de învinuire a lui Mitrofan Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, urma de a fi încetat în baza art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29.07.2016, aceasta fiind voința inculpatului care și-a recunoscut în totalitate vinovăția sa în comiterea infracțiunilor date și a solicitat acest lucru. Astfel, invocă că probele acumulate în cadrul urmăririi penale sunt concludente și suficiente pentru a constata vinovăția inculpaților Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie, Nartea Anatolie în săvârșirea infracțiunilor incriminate, existând o coroborare între ele. A considerat, că instanța a apreciat critic și declarațiile martorului Isac Galina, deoarece ultima este soția părții vătămate Andrieș Mihail, care este o persoană cointeresată în cauză și care a relatat cele comunicate de către partea vătămată. De asemenea instanța de judecată a apreciat critic poziția acuzatorului de stat, privind declarațiile martorilor acuzării Borozan Serghei, Lupașco Gheorghe, Isac Galina care au declarat că au aflat imediat sau în timpul apropiat, că Andrieș Mihail a fost bătut de către Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie Ion, că anume aceste trei persoane sunt agresorii lui, or, declarațiile care în coraborare cu rapoartele de expertiză anexate la materialele cauzei penale și cu restul probelor nu confirmă faptul, că partea vătămată personal a văzut momentul infracțiunii, fiind la locul și în timpul comiterii ei, deci respectiv în aceleași clipe ia recunoscut pe agresorii săi, 8 adică pe inculpați, iar martorii constatând un fapt comunicat ultimilor nemijlocit de partea vătămată și soției acestuia, chiar imediat sau în timpul apropiat după comiterea infracțiunii. Analizând constatările de mai sus, acuzarea a rămas profund indignată de concluziile instanței, dat fiind faptul că partea vătămată declară concret că în timpul maltratării sale l-a recunoscut pe Mitrofan Mihail după voce, mai mult ca atât i-a văzut pe toți trei fară mască, instanța de judecată a interpretat eronat expresia părții vătămate „din ogradă”, fără a analiza necesitatea ultimului de a fugi pe drum în vale, dar nu în locuința sa, dacă ultimul se afla în ograda gospodăriei sale, pe care fapt s- a și bazat la aprecierea critică a declarațiilor date de ultima. Totodată a mai considerat, că instanța de judecată la aprecierea critică a poziției acuzatorului de stat, nu a luat în considerație că depozițiile depuse de martori reprezintă o probă indirectă, dar foarte importantă în cazul din speță deoarece, Borozan Serghei, Lupașco Gheorghe, Isac Galina sunt persoanele care au cunoscut în timpul imediat circumstanțele comiterii infracțiunii, fapt care nu i-a permis părții vătămate de a le pregăti din timp pentru a le relata persoanelor nominalizate. A mai indicat, că constatarea de mai sus a instanței denotă faptul, că ultima nici nu a ascultat partea vătămată când aceasta a dat declarații exprese că i-a văzut și recunoscut pe Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie în timpul maltratării sale arătând partinitatea sa către partea apărării și neobiectivitatea sa în cadrul judecării cauzei. Referitor la stabilirea pedepsei inculpatului Mitrofan Mihail, acuzatorul de stat a considerat hotărârea instanței a fi una ilegală și prea blândă, dat fiind faptul că aceasta nu a purces la individualizarea pedepsei, nu a ascultat poziția acuzatorului de stat în cadrul dezbaterilor judiciare care a indicat că inculpatul Mitrofan Mihail se caracterizează din punct de vedere negativ, anterior a fost condamnat pentru o infracțiune similară, în prezent se află pe banca acuzațiilor pentru comiterea a 4 infracțiuni într-o perioadă scurtă de timp, mai mult ca atât în instanța de judecită mai există o cauză penală de acuzarea ultimului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, iar la momentul comiterii infracțiunii în cauză ultimul avea antecedente penale, fapt ce demonstrează că pedeapsa stabilită anterior inculpatului Mitrofan Mihail nu a dus la corectarea acestuia, ci dimpotrivă ultimul a continuat să comită infracțiuni, or, conform art. 61 alin. (2) Cod penal scopul pedepsei penale este restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât și a altor persoane. De asemenea acuzarea a susținut că prin hotărârea instanței de judecată referitor la încetarea proceselor penale de învinuire a lui Mitrofan Mihail de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3521 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal prin liberarea de răspundere penală a ultimului în legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, dat fiind faptul că, instanța de judecată urma de a fi încetat în baza art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu 9 aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210 din 29.07.2015, aceasta fiind voința inculpatului care și-a recunoscut în totalitate vinovăția sa în comiterea infracțiunilor date și a solicitat acest lucru, instanța de fond incorect și neîntemeiat i-a achitat pe Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați, pe când în cazul din speță, în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată, au fost acumulate și examinate probe incontestabile ce confirmă vinovăția ultimilor, în acțiunile acestora fiind întrunite cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii ce li se încriminează, instanța de fond incorect și neîntemeiat a stabilit aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în cuantum de 400 u.c. în privința lui Mitrofan Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1811 alin. (1) Cod penal, ne luând în considerație materialele caracteristice și personalitatea inculpatului, care denotă faptul că ultimul urmează a fi izolat de societate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 iulie 2020, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță, dispunând achitarea inculpaților Mitrofan M., Mitrofan A. și Nartea A. de sub învinuirea formulată pe art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, pe motivul că fapta n- a fost săvârșită de inculpați, condamnarea lui Mitrofan M. pe art. 1811 alin. (1) Cod penal și încetarea procesului penal în baza prescripției răspunderii penale în privința lui Mitrofan M. pe învinuirile în baza art. 3521 alin. (1) și 2641 alin. (1) Cod penal, a adoptat o hotărâre legală, motivată și temeinică, soluția dată este bazată pe întreg ansamblul probant și prevederile legale, care cert dovedește nevinovăția inculpaților Mitrofan M., Mitrofan A. și Nartea A. în comiterea infracțiunii incriminate pe art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal și vinovăția lui Mitrofan M. pe art. 3521 alin. (1), art. 1811 alin. (1) și 2641 alin. (1) Cod penal, soluționând astfel toate chestiunile prevăzute pentru adoptarea sentinței, după cum prevede art. 385 Cod de procedură penală. Declarațiile părții vătămate au fost întemeiat apreciate critic, or, acestea se contrazic în cronica de desfășurare a evenimentelor și nu se probează cu nici o dovadă obiectivă. Nu se confirmă nici prin examinarea locului faptei, unde n-au fost depistate urme de sânge. Din analiza probelor cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel, instanța de apel a constatat că partea vătămată pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei penale și-a modificat de mai multe ori depozițiile, iar depozițiile date vin în contradicție atât cu ele însuși, cât și cu celelalte probe. Inițial comunică că a fost agresat de 3 persoane necunoscute, apoi indică la Mitrofan M., Mitrofan A. și Nartea A., fapte ce rezultă din comunicarea telefonică din 25.06.2015, sesizarea din 25.06.2015, audierea și audierea suplimentară din 25.06.2015. Și nici declarațiile martorei Isac G. nu pot fi puse la baza învinuirii, așa cum aceasta este soția lui Andrieș M. și este cointeresată în caz. Acuzarea face 10 referire la martorul Parasii I., dar nici acesta nu declară cu precizie circumstanțele care le-a declarat, nici în privința lui Mitrofan M. și nici în privința altor persoane. Cu atât mai mult, martorul dat nu cunoaște careva circumstanțe referitor la maltratarea lui Andrieș M.. Corect instanța de fond a apreciat declarațiile martorilor Borozan S., Lupașco Gh. și Isac G., or, aceștia n-au fost martorii oculari a evenimentelor descrise de Andrieș M., aceștia declarând doar un fapt comunicat de ultimul. Instanța de fond a reținut, că nici o probă administrată în ședința de judecată nu face dovada legăturii cauzale a acțiunilor lui Mitrofan M., Mitrofan A. și Nartea A. și vătămările corporale depistate la Andrieș M. prin raportul de expertiză medico- legală nr. 98 A din 14.07.2015, prin care sau stabilit la acesta vătămări corporale medii. Mai mult ca atât, pe bâtă, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 528 din 14.07.2015, s-a depistat sânge uman, dar nu s-a confirmat că ar fi aparținut lui Andrieș M.. Nu s-a stabilit nici o legătură dintre așchiile pretinse a fi rămase pe capul părții vătămate și bâta ridicată de la Mitrofan M., or, pe aceasta n-au fost depistate așchii. La fața locului indicat de partea vătămată n-au fost depistate careva urme de sânge, deși din situația descrisă de partea vătămată urmau a fi. Și nici înregistrările video examinate de instanța de fond nu vin în probarea învinuirii înaintate inculpaților. Trezesc dubii rezonabile și audierile părții vătămate Andrieș M., a martorilor Andrieș S., Borozan S. și Lupașcu Gh., or, orele de audiere a lor se contrapun, precum și locurile de audiere sunt diferite, or. Soroca și s. Racovăț. În acest sens, instanța de apel a menționat că, faptul, că procurorul nu este de acord cu modalitatea de apreciere a probelor și cu soluția instanței de fond nu este temei de casare a sentinței pe acest capăt de acuzare. Mai mult, instanța de apel a indicat că prima instanță i-a aplicat inculpatului Mitrofan Mihail o pedeapsă prevăzută de lege, proporțională faptei infracționale, ținând seama de personalitatea inculpatului și consecințele infracțiunii, fiind date depline eficiență normelor legale ce prevăd individualizarea pedepsei. Instanța de apel a mai indicat că, corect s-a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea lui Mitrofan Mihail, precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, va fi posibil prin aplicarea pedepsei de închisoare, fiind respectate prevederile art. 2, 7, 61 alin. (2), 75, 76, 78, art. 1811 alin. (1) Cod penal și Ghidului cu privire la aplicarea pedepsei, aprobat prin Hotărârea Plenului CSJ nr.15 din 22.12.2014. În sarcina inculpatului Mitrofan Mihail a fost reținut comiterea unei infracțiuni mai puțin grave, personalitatea lui, caracteristica pozitivă, nerecunoașterea vinei, lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, modul și condițiile lui de viață și influența pedepsei supra corectării și reeducării inculpatului. În continuare, instanța de apel a statuat că prima instanță corect a încetat procesele penale pe art. 3521 alin. (1) și 2641 alin. (1) Cod penal în baza prescripției răspunderii penale, or, Din materialele cauzei rezultă, că inculpatul Mitrofan Mihail a comis infracțiunile 24.03.2015 și 19.06.2016, fapt ce rezultă din rechizitoriu și 11 fapta constatată de instanța de fond și apel, susținută de probe, iar potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, (1) Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Instanța de apel a statuat că, la moment a expirat termenul de tragere la răspunderea penală, de aceia procesul penal în privința lui Mitrofan Mihail pe învinuirea în baza art. 3521 alin. (1) și 2641 alin. (1) Cod penal urmează să fie încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție a răspunderii penale în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, susținând în acest sens concluzia instanței de fond. De asemenea, instanța de apel a mai indicat că, solicitarea procurorului de a fi încetate procesele penale în privința lui Mitrofan M. pe art. 3521 alin. (1) și 2641 alin. (1) Cod penal în baza amnistiei nu poate fi acceptată, or, pe aceste cazuri a intervenit termenul de prescripție a răspunderii penale și această soluție este mai favorabilă pentru inculpat decât amnistia.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către: 4.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat, casarea deciziei, cu trimiterea cauzei la rejudecare, invocând argumente similare cu cele indicat în apelul procurorului(pct. 2 din prezenta decizie), invocând suplimentar: - constatarea instanțelor de judecată că schimbarea depozițiilor părții vătămate în sensul că inițial partea vătămată a declarat că a fost agresată de 3 persoane necunoscute, iar ulterior a indicat la Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie, o consideră neîntemeiată, or, partea vătămată telefonând la inspectoratul de poliție și comunicând despre săvârșirea unei infracțiuni asupra sa, comunicarea telefonică fiind nemijlocit întocmită de colaboratorul de poliție, la fel, stabilirea persoanelor care au comis infracțiunea este obligația organului de urmărire penală și nu a părții vătămate și nu poate acest fapt a fi interpretat ca schimbare de declarații a părții vătămate; - atât instanța de apel cât și prima instanță nu au clarificat obiectiv circumstanțele cauzei examinate; 4.2. Partea vătămată, Andrieș Mihail, neindicând nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei cu transmiterea cauzei la rejudecare, invocând argumente similare cu cele indicate în recursul procurorului(pct. 4.1 din prezenta decizie), invocând suplimentar: - în cadrul audierii, inculpatul Mitrofan Mihail a declarat că pe bâta ridicată în cadrul percheziției, nu erau urme de sânge și nici nu avea de unde să fie, deoarece el a procurat-o doar cu o zi înainte de ziua incidentului, însă, conform raportului de expertiză medico – legală s-a stabilit că în mânjitura spălăcită, slab vizibilă, de culoare cafenie deschisă de culoare roză, de pe bâta prezentată la examinare a fost 12 depistat sânge de origine umană, deci pe bâta respectivă a fost totuși depistat sânge de om.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că recursul declarat de către procuror urmează a fi admis, iar recursul declarat de către partea vătămată urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. 5.1 Cu privire la recursul declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Pasat Liliana: Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. 13 În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali – vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul indică ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, temei ce s-a confirmat. Din conținutul recursului ordinar declarat se reține, că procurorul critică soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate în prezenta speță și nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală. Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel a tras o concluzie pripită privind respingerea apelului, fără a efectua o verificare multilaterală și obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în sprijinul învinuirii. În conformitate cu prevederile art. 113 Cod penal, instanța de apel, era obligată să deducă din actele cauzei „(…)determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții descriptive a deciziei atacate (f.d. 146-150, vol. VIII), rezultă că instanța de apel contrar prevederilor art. 101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și nu a întreprins toate măsurile de a elucida toate circumstanțele esențiale și a omis să se expună pe următoarele chestiuni esențiale evidențiate în apel și în cadrul judecării cauzei în ordine de apel. Potrivit apelului declarat de procurorul în Procuratura raionului Soroca, Cebanciuc Alexandru (f.d. 36 – 45 v. VIII), criticându-se sentința primei instanțe în partea achitării inculpaților de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, s-au invocat următoarele motive: „Vinovăția lui Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie, Nartea Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal este pe deplin dovedită de: depozițiile părții vătămate; depozițiile martorilor; vina mai este dovedită și prin următoarele probe: Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.06.2015, în cadrul căruia a fost cercetat locul comiterii infracțiunii, fiind stabilită 14 și poziția automobilului ce aparține părții vătămate; raportul de expertiză medico- legală nr. 98„A„ din 14.07.2015, conform căruia Andrieș Mihail prezintă leziuni corporale sub formă de plăgi contuze pe cap, multiple excoriații pe cap și față, însoțite de comoție cerebrală, fractura osului IV metacarpian cu deplasare, edem cu excoriații masive la nivelul genunchilor, care s-au produs prin mecanism de lovire cu și de obiecte contondente, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală medie; proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii din 29.07.2015, în cadrul căruia partea vătămată a relatat și a demonstrat la fața locului circumstanțele comiterii infracțiunii; procesul-verbal de percheziție de 25.06.2015 efectuat la djomiciliul cet. Mitrofan Mihail X în cadrul căruia a fost depistată și ridicată o bită de „Beisball”; raport de expertiza medico- legală nr.528 din 14.07.2015 conform căruia s-a stabilit că în mânjitura spălăcită, slab vizibilă, de culoare cafenie deschisă de culoare roză de pe bâta prezentată la examinare a fost depistat sânge de origine umană. Determinarea apartenenței de grupă a acestui sânge, n-a fost posibilă deoarece spălăturile efectuate au fost pe deplin consumate în procesul determinării prezenței și speciei sângelui; proces- verbal de examinare a obiectului din 21.08.2015 prin care au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice duse de la numerele de telefon mobil ce aparțin învinuiților și s-a stabilit că la 25.06.2015 la ora 01.30 (ora comiterii infracțiunii) abonații nu au primit și nu au efectuat apeluri; proces-verbal de examinare a obiectului din 21.08.2015 prin care au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice duse de la numărul de telefon mobil ce aparține părții vătămate și s-a stabilit că la 25.06.2015 la ora 01.30 (ora comiterii infracțiunii) abonatul a efectuat apeluri către numărul de telefon 902 și a primit apeluri de la numărul de telefon X; corpurile delicte - o bâtă din lemn, se păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte IP Soroca… ; Din considerentul că între martorii apărării și inculpați sunt strânse legături de rudenie, inclusiv de colegialitate, de faptul că între inculpați sunt legături strânse de rudenie, acuzarea apreciază critic declarațiile date de către martorii apărării cu privire la presupusul loc al aflării inculpaților în timpul comiterii infracțiunii, dar numai nu la locul comiterii infracțiunii, în cadrul cercetării judecătorești… ; - martorul Parasii Ion la fel fiind audiat în calitate de martor a declarat că personal a văzut pe străzile din s. Racovăț automobilul inculpatului Mitrofan Mihail, la volanul căruia se afla cu o precizie de până la 100% inculpatul Mitrofan Mihail. Deci s-a stabilit ferm că declarațiile inculpatului și a soției acestuia nu corespund realității cu privire la ora când acesta a revenit acasă, din care considerent, cum am menționat mai sus, acuzarea apreciază critic declarațiile inculpatului și martorului cu privire la ora și locul aflării inculpatului la domiciliul său. În cadrul audierii, inculpatul Mitrofan Mihail a declarat că pe bita ridicată în cadrul percheziției, nu era sânge, urme de sânge și nici nu avea de unde să fie. Referitor la acesta fapt, acuzarea remarcă faptul că, de către Mitrofan Raisa, soția 15 inculpatului Mitrofan Mihail, a fost confirmat faptul depistării și ridicării de către organele de drept a bitei în cauză, bită care-i aparține inculpatului, fapt care nici nu a fost negat de inculpat. Astfel, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 528 din 14.07.2015 s-a stabilit că în mânjitura spălăcită, slab vizibilă, de culoare cafenie deschisă de cuțoare roză, de pe bâta prezentată la examinare a fost depistat sânge de origine umană… Deci, pe bita respectivă a fost totuși depistat sânge de om. Referitor la imposibilitatea determinării apartenenței grupei de sânge, acuzarea remarcă faptul că conform aceluiași raport de expertiză s-a stabilit că urma de sânge era sub formă de mânjitură spălăcită, astfel imposibilitatea determinării grupei de sânge nu a fost determinată de alți factori cum ar fi expunerea pe termen lung a bitei sub razele solare, condițiile de păstrare a bitei, termenul îndelungat al urmei date de sânge pe bita în cauză decât cei umani și anume a acțiunilor inculpatului Mitrofan Mihail, care a acționat în vederea ascunderii urmelor infracțiunii, cu scopul de a scăpa de pedeapsa penală, acțiuni manifestate prin ștergerea și spălarea urmelor de sânge de pe bită, sânge care cu certitudine îi aparținea părții vătămate Andrieș Mihail, care cu certitudine a declarat în cadrul audierii ca parte vătămată cât și în cadrul verificării declarațiilor la locul comiterii infracțiunii că a fost lovit cu bitele de către Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie… ; Acuzarea remarcă faptul că, fiind audiat martorul apărării Porumbac Ana, aceasta a declarat că este vecin cu Mitrofan Anatolie, care în luna iunie 2015 a rugat-o să-i facă injecții. Aceasta a acceptat și i-a făcut vreo șase zile injecții, până la incidentul care s-a produs. Când îi facea proceduri, Mitrofan Anatolie era culcat și când se ridica spunea că-1 doare spatele. Nu l-a văzut mergând în timpul procedurilor respective. Astfel, conform declarațiilor martorului în cauză, tratamentul a durat până la data comiterii infracțiunii, deci se pune la îndoială imposibilitatea inculpatului de a efectua eforturi fizice, inclusiv posibilitatea acestuia de a comite infracțiunea în cauză. Mai mult ca atât, conform extraselor medicale prezentate de însuși inculpatul Mitrofan Anatolie, la 28.03.2014 până la 05.04.2014, inculpatul a fost internat în secția Vertebroneurologie a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, unde conform istoricului afecțiunii, bolnavul Mitrofan Anatolie a relatat că durerile s-au instalat pe fundal de efort fizic. Deci, conform actelor medicale prezentate, s-a constatat totuși că eforturi fizice Mitrofan Anatolie le efectuează, că la data comiterii infracțiunii, tratamentul cu injecții efectuate de vecina sa Porumbac Ana era deja finisat și nu există absolut nici o concluzie medicală, nici un raport de expertiză unde s-ar confirma faptul imposibilității inculpatului Mitrofan Anatolie de a alerga la data comiterii infracțiunii, de a face alte mișcări bruște, etc.. De aceea declarațiile inculpatului Mitrofan Anatolie nu au nici un suport real și acuzarea le consideră tendențioase, în vederea eschivării de la pedeapsa penală și obținerii unei sentințe de achitare. - Fiind audiat în calitate de inculpat, Nartea Anatolie vina în săvârșirea 16 infracțiunii incriminate nu a recunoscută declarând că la ora 22:25 a venit acasă și a stat până dimineață. Momentul când a venit acasă este surprins de camerele de luat vederi. A confirmat faptul că în ziua respectivă, în jurul orei 21:00 s-a întâlnit cu Mitrofan Mihail în s. Alexandru cel Bun, r-nul Soroca și au discutat referitor la antrenarea copilului minor într-o instituție preșcolară. La solicitarea apărării, la materialele cauzei penale au fost anexate înregistrările video la care a făcut referire Nartea Anatolie că este văzut la 24.06.2015, ora 22:25 venind acasă. Astfel, examinând în cadrul cercetării judecătorești imaginile date, s-a stabilit că înregistrările date sunt în culoare alb-negru și că la ora 22:25 în imagini apare un automobil de culoare închisă, model neidentificabil, ca și numărul de înmatriculare, automobil care intră în curtea blocului. La ora 00:58 din aceiași ogradă iese un automobil similar, dacă este același automobil nu se poate de afirmat cu certitudine din motivul că modelul este neidentificabil, ca și numărul de înmatriculare, dar este de aceiași culoare închisă. Astfel, declarațiile inculpatului Nartea Anatolie cu privire la locul aflării lui, numai nu la locul comiterii infracțiunii nu au nici un suport, ca și declarațiile celorlalți inculpați, cu referire la locul aflării lor. - Referitor la motivul comiterii infracțiunii date, acuzarea constată că infracțiunea a fost comisă în imediata apropiere a biroului scrutinului electoral nr. 2 al alegerilor locale a primarului s. Racovăț, scrutin în care au concurat partea vătămată Andrieș Mihail și inculpatul Mitrofan Mihail, ultimul având toate motivele de a intimida într-un fel sau altul oponentul său. - Este de remarcat faptul că martorii acuzării Borozan Serghei, Lupașco Gheorghe, Isac Galina audiați pe cazul dat au declarat că au aflat imediat sau în timpul apropiat că Andrieș Mihail a fost bătut de către Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie, partea vătămată din start a comunicat polițiștilor că anume aceste trei persoane sunt agresorii lui, depoziții susținute atât în cadrul audierilor în calitate de parte vătămată, în cadrul verificării declarațiilor la locul comiterii infracțiunii, cât și în cadrul audierii la faza cercetării judecătorești, partea vătămată ferm a declarat în repetate rânduri cine erau agresorii și anume Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie, cum erau poziționați unul față de altul, ceea ce denotă corectitudinea și convingerea celor declarate de partea vătămată, declarații care în coroborare cu declarațiile martorilor, cu rapoartele de expertiză anexate la materialele cauzei penale și cu restul probelor dovedesc incontestabil săvârșirea infracțiunii date de către inculpații Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie. Anume asupra acestor motive invocate în apel de procurorul în Procuratura raionului Soroca, Cebanciuc Alexandru(f.d. 37verso – 41 v.VIII), instanța de apel nu s-a pronunțat, sau s-a pronunțat superficial, fără o argumentare clară, prin ce a admis o eroare gravă de fapt. Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel a tras o concluzie pripită privind respingerea apelului declarat de către procurorul în Procuratura 17 raionului Soroca, Cebanciuc Alexandru, fără a efectua o verificare complexă și obiectivă a motivelor invocate în apel, cu referire la învinuirea de comitere de către inculpații Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie, a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal. Colegiul penal lărgit mai consideră că instanța de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunile inculpaților, fără a se expune clar asupra motivelor invocate de acuzare în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor relevante invocate în apel echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și a fondului cauzei, în acest caz, decizia atacată urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, întrucât asemenea erori judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs ordinar. Astfel, Colegiul penal lărgit, apreciază critic constatarea instanței de apel precum că nu au fost prezentate probe suficiente în sprijinul învinuirii aduse inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, deoarece aceste concluzii au fost făcute în mod pripit și superficial, lăsând fără careva răspuns argumentele acuzării din apel în acest sens. În acest sens, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale. Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, conform art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală: „La judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1”. Conform art. 385 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală: „Chestiunile pe care trebuie să le soluționeze instanța de judecată la adoptarea sentinței (1) La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 8) dacă măsura de pedeapsă stabilită inculpatului trebuie să fie executată de inculpat sau nu.” Conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal: „Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: b) 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave; 18 În acest sens, Colegiul penal lărgit mai constată că, instanța de apel a omis să se pronunțe asupra oportunității aplicării sau neaplicării prevederilor art. 60 Cod penal, or, de la momentul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 1811 alin. (1) Cod penal, de către Mitrofan Mihail – mai 2015 și până la pronunțarea deciziei instanței de apel – 01 iulie 2020, au trecut mai mult de 5 ani. Cu referire la motivul invocat de procuror în recurs criticându-se soluția instanței de apel privind încetarea procesului penal în privința lui Mitrofan Mihail X de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3521 alin. (1) și 2641 alin. (1) Cod penal în baza art. 60 Cod penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, considerând că corect ar fi încetarea procesului penal în baza art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29.07.2016, Colegiul penal lărgit consideră că motivele invocate de procuror nu pot fi acceptate considerând ca corectă soluția primei instanțe și instanței de apel în această parte. În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o decizie de achitare a inculpaților Mitrofan Mihail, Mitrofan Anatolie și Nartea Anatolie de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de 152 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, printr-o motivare superficială, ignorând mijloacele de probe și fără a clarifica aspectele esențiale descrise în apelul procurorului, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și sa admis o eroare gravă de fapt în această parte, astfel recursul declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată în această parte, precum și în partea aplicării pedepsei în baza art. 1811 alin. (1) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanța de apel în alt complet de judecată. 5.2 Cu privire la recursul declarat de către partea vătămată: Colegiul penal lărgit conchide că, sentința primei instanțe nu a fost atacată cu apel de către partea vătămată(pct. 2 din prezenta decizie). Conform art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală: „Nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s- a înrăutățit situația. Procurorul care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea apărării.” Colegiul penal lărgit constată că deoarece partea vătămată nu a folosit calea de atac apelul asupra sentinței, în prezent nu poate ataca decizia instanței de apel, deoarece lui nu i s-a înrăutățit situația, prin soluția adoptată de instanța de apel în comparație cu soluția din sentință. Astfel, Colegiul penal lărgit indică că, lipsa apelului părții vătămate împotriva sentinței, îl privează în prezent de dreptul de a declara recurs ordinar criticând decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința, ce este în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală. 19 5.3 La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel declarată de procuror și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat de procuror, nominalizate și în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, conformă cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către partea vătămată Andrieș Mihail. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 iulie 2020, în cauza penală privindu-i pe Mitrofan Mihail XXXXX, Mitrofan Anatolie XXXXX și Nartea Anatolie XXXXX, în partea achitării pe învinuirea în baza art. 152 alin. (2) lit. d), e) Cod penal și aplicării pedepsei pe art. 1811 alin. (1) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de Curtea de Apel Bălți în alt complet de judecată. În rest se mențin prevederile deciziei atacate. Decizia nu este supusă căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 03 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 20