1ra-1345/19 — art. 287 alin. 2 lit. b, art. 349 alin. 2 lit. a CP

1ra-1345/19 — art. 287 alin. 2 lit. b, art. 349 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1345/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, de către avocatul

Țaulean Vitalie în numele inculpaților Miloslavschii Ivan, Miloslavschii Grigore, Ceresău

Ion, Guțu Pavel, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 13 februarie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Guțu Pavel XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX,

Miloslavschi Ivan XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în sat. XXX,

Miloslavschi Grigore XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXX,

Ceresău Ion XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore Mihail și Ceresău Ion Gheorghe au fost

recunoscuți vinovați și condamnați:

- în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare fiecare;

- în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare fiecare.

1

În baza art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor a fost aplicat lui Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și

Ceresău Ion pedeapsa definitivă de cîte 5 (cinci) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Guțu Pavel, Ceresău

Ion, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore la 19.12.2013, în jurul orei 18:00, aflându-

se pe traseul local ce duce din satul Romanovca spre satul Pepeni, raionul Sîngerei, adică

în loc public, încălcând grosolan ordinea publică care presupune respectarea normelor de

drept și morală ce garantează securitatea publică și personală a cetățenilor, intenționat,

înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, din intenții huliganice, folosindu-se

de un motiv neînsemnat, a oprit un microbuz, la volanul căruia se afla Vulpe Ion. Guțu

Pavel cu Miloslavschi Ivan l-a apucat cu mâinile de gât pe Vulpe Ion și 1-a scos din mașina

acestuia astfel cauzându-i dureri fizice și 1-au amenințat cu aplicarea violenței.

Continuându-și acțiunile ilegale toți patru au lovit cu picioarele mașina de model

„Volkswagen T 4” în care se aflau părțile vătămate, iar Ceresău Ion a îmbrâncit-o pe Turcu

Eugenia.

Instanța de fond a mai reținut că, tot Guțu Pavel, Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan și

Miloslavschi Grigore, la 19.12.2013 aproximativ pe la ora 20:00, aflându-se în gospodăria

cet. Miloslavschi Ivan, situată în satul Pepeni, raionul Sîngerei, având scopul sistării

activității de serviciu a ofițerilor de investigație IP Sîngerei Achelina Ghenadie și Daraban

Radu, care își exercitau atribuțiile de examinare a comunicării lui Cotruță Olga, i-au

aplicat lui Achelina Ghenadie mai multe lovituri cu picioarele în regiunea capului și peste

corp, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 73D din 25.03.2014,

leziuni corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată, sub formă de traumă

cranio-cerebrală cu contuzie cerebrală gr. 1, fractura oaselor nazale, echimoze și excoriații

față, edem a țesuturilor moi față, prin urmare părților vătămate fiindu-le provocate o daună

morală și fizică, apoi Guțu Pavel i-a aplicat lui Radu Daraban o lovitură cu capul în

regiunea feței și multiple lovituri cu brațele în regiunea capului și peste corp, cauzându-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 76D din 05.03.2014 leziuni corporale

neînsemnate sub formă de plagă la buză inferioară.

Acțiunile inculpaților Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore Mihail

și Ceresău Ion Gheorghe fiind încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal

Huliganismul - „ adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau

altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor,

se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane”

și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal „ amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității

corporale sau a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere,

2

rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului

ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane, precum și aceeași amenințare

împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în

legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau

a unei fapte antisociale, aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanelor menționate la alin.(1)”.

2.1 Procurorul Gratii Tudor, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să

fie recunoscuți vinovați Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău

Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu aplicarea

fiecăruia a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(2) lit. a) Cod penal cu aplicarea fiecăruia a pedepsei

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art. 84 alin. (l) Cod penal

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, de stabilit fiecăruia pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, în temeiul art. 72 alin. (3) Cod penal cu

executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de judecată ilegal a stabilit pedepse

penale sub limita prevăzută de lege în privința inculpaților pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece sancțiunea articolului menționat

prevede închisoare de la 4 la 8 ani, totodată instanța la adoptarea sentinței n-a ținut cont

de prevederile art. 385 alin. (l) pct. 9) Cod de procedură penală, adică nu a fost stabilit

tipul penitenciarului în care urmează să execute pedeapsa închisorii, care în temeiul art.

72 alin. (3) Cod penal, urma a fi dispus în penitenciar de tip semiînchis.

2.2. Părțile vătămate Daraban Radu și Achilina Ghenadie, care au solicitat casarea

parțială a sentinței în partea aplicării pedepsei pentru infracțiunea comisă de către Guțu

Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion, considerând că pedepsele

aplicate sunt prea blânde.

2.3. Avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan,

Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion, care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpații să fie achitați pe motiv că infracțiunile în temeiul cărora au fost condamnați nu

întrunesc elementele componenței de infracțiune.

În motivarea apelului a invocat:

- nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii, fapta n-a fost săvârșită de inculpați,

fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii, există una din cauzele care înlătură

caracterul penal al infracțiunii;

- inculpații cu certitudine au declarat că, când Achelina Ghenadie și Daraban Radu

au intrat în ogradă, aceștia au întrebat unde este metalul, dar fără să prezinte în prealabil

un careva act care ar confirma calitatea oficială, iar legitimația de polițist a fost prezentată

3

de către Achelina Ghenadie după consumarea incidentului, în urma căruia polițistul i-a

lovit cu sania pe Ceresău Ion și Miloslavschi Ivan;

- pârțile vătămate Achelina Ghenadie și Daraban Radu au ascuns faptul că erau în

stare de ebrietate, iar în declarațiile acestora sunt contradicții esențiale care nu au fost

elucidate sub toate aspectele;

- componența de infracțiune prevăzută de art. 349 Cod penal stabilește răspundere

penală pentru aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei cu

funcție de răspundere în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului

ei în interesul celui care aplică violenta sau altei persoane, în legătură cu participarea,

prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau unei fapte antisociale, pe cînd din conținutul

ordonanțelor de punere sub învinuire a lui Miloslavschi Ivan, Miloloslavschi Grigore,

Ceresău Ion, Guțu Pavel nu se atestă faptul precum că învinuiții au săvârșit careva

infracțiuni sau alte fapte antisociale, din care motive pătrunderea și prezența polițiștilor

Achelina Ghenadie și Daraban Radu în locuința cetățeanului Miloslavschi Ivan urmează

să fie apreciată ca ilegală și neîntemeiată, întrunind elementele constitutive prevăzute de

art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal. Astfel, ținând cont de faptul că polițiștii Achelina

Ghenadie și Daraban Radu au pătruns ilegal în spațiul de locuit al unei persoane, îmbrăcați

în haine civile și fără a comunica motivele pătrunderii în domiciliu, această circumstanță

atestă lipsa laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal,

împrejurare care își găsește deplină infirmare din declarațiile victimelor, cît și a martorilor,

inculpaților și a imaginilor video, care atestă faptul că Achelina Ghenadie nu cunoștea

temeiurile de drept și de fapt al pătrunderii în locuința lui Miloslavschi Ivan;

- învinuirea înaintată inculpaților privind săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287

alin. (2) Cod penal este o învinuire tendențioasă și ilegală, înaintată pentru a justifica

pătrunderea ilegală a polițiștilor Achelina Ghenadie și Daraban Radu în locuința lui

Miloslavschi Ivan, pentru a le înmâna citația;

- încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților drept huliganism este eronată, deoarece

nu a fost îndreptată spre încălcarea ordinii publice, iar activitatea inculpaților nu întrunește

indicii laturii obiective a huliganismului ca infracțiune, care trebuie să se manifeste prin

acțiuni care trebuie să fie săvârșite în loc public și să fie însoțite de aplicarea violenței

asupra unor persoane sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe;

- nici una din probele incluse în probatoriu nu probează faptul săvârșirii de către

Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion, Guțu Pavel a infracțiunii sub

aspectul stabilirii circumstanțelor invocate în ordonanța de învinuire, nu este confirmat că

victimele au fost amenințate cu aplicarea violenței, nu este probat faptul că toți inculpații

au lovit cu picioarele în automobil, deoarece automobilul n-a fost cercetat ca corp delict,

nu este demonstrat faptul că Ceresău Ion a îmbrâncit-o pe Turcu Eugenia, ultima a

comunicat că a fost împinsă să urce în automobil, acest incident banal care a durat

aproximativ câteva minute nu poate fi calificat juridic ca huliganism, deoarece acțiunile

inculpaților nu au fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice;

4

- la stabilirea pedepsei instanța de judecată în mod eronat și abuziv a reținut în sarcina

inculpaților prezența circumstanțelor agravante ca săvârșirea infracțiunii în stare de

ebrietate alcoolică de către inculpați, faptul că Guțu Pavel și Miloslavschi Grigore anterior

au mai fost condamnați, precum și săvârșirea infracțiunii de un grup de persoane;

- instanța de judecată în mod eronat și abuziv a apreciat critic declarațiile martorilor

apărării și anume a lui Braguța Măria, Ceresău Mariana și Miloslavschi Lucia, precum și

declarațiile inculpaților date în ședința de judecată, având drept scop inducerea în eroare

și evitarea răspunderii penale a inculpaților.

respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de către părțile vătămate Daraban

Radu și Achelina Ghenadie.

Apelul declarat de avocatul Țaulean Vitalie în interesele inculpaților Guțu Pavel

Vasile, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion a fost admis, casată

sentința total, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima

instanță după cum urmează:

- s-a încetat procesul penal în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în privința lui

Guțu Pavel Vasile, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion Gheorghe pe

motiv că fapta comisă de ei constituie contravenție prevăzută de art. 354 Cod

contravențional;

- Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion au fost eliberați

de răspundere contravențională conform art. 30 Cod contravențional în legătură cu

expirarea termenului prescripției contravenționale;

- Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion au fost achitați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal în temeiul art. 390

alin. (l) pct. l) Cod de procedură penală deoarece nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

4.1. Procurorul, care făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța

de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat:

- în instanța de apel partea apărării nu a prezentat nici o probă în susținerea poziției

de apărare, nefiind audiați inculpații, părțile vătămate și martorii, fapt ce contravine

prevederilor pct. 14.5 a Hotărârii Curții Supreme de Justiție pentru modificarea și

completarea Hotărîrii Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la

practica examinării cauzelor penale în ordine de apel";

- la adoptarea deciziei de achitare în privința lui Guțu Pavel Vasile, Ceresău Ion

Gheorghe, Miloslavschi Ivan Mihail și Miloslavschi Grigore Mihail instanța de apel a

făcut aprecieri a probelor care nu se acordă la valoarea acestora, a reținut nulitatea unor

probe, care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de

5

condamnare, a făcut concluzii care nu se racorda ansamblului probatoriu acumulat pe

cauză;

- consideră eronată poziția instanței de apel precum că, instanța de fond la stabilirea

pedepsei inculpaților în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal ilegal le-a stabilit acestora

pedeapsă penală sub limita minimă prevăzută de norma penală, deoarece anume această

eroare procesuală a constituit temeiul de declarare a apelului de către procuror, cu toate

acestea, apelul declarat de către acuzatorul de stat a fost respins ca fiind nefondat;

- referitor la afirmația instanței de apel precum că, instanța de fond anticipat s-a

expus asupra plângerii declarate de către avocat împotriva ordonanțelor de punere sub

învinuire a inculpaților în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, este neîntemeiată și

lipsită de suport juridic deoarece, instanța de fond la examinarea plângerii just și întemeiat

a ținut cont de prevederile art. 297 alin. (4) Cod de procedură penală și nu s-a expus asupra

învinuirii aduse inculpaților dar a explicat părților, că ordonanțele de punere sub învinuire

nu se supun căilor de atac alin. (2) art. 313 Cod de procedură penală. Or, potrivit art. 291

alin. (4) Cod de procedură penală toate cererile, plângerile și demersurile înaintate după

trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța care judecă cauza, iar situația

creată nu a constituit temei legal, care ar fi dus la imposibilitatea continuării examinării

cauzei de către aceeași instanță;

- instanța de fond just a apreciat că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și

veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția

inculpaților în faptele infracționale reținute în sarcina lor;

- faptul că inspectorii de poliție nu au consumat băuturi spirtoase în acea zi, se

confirmă atît prin declarațiile persoanei cît și prin procesele verbale ale examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii

ei (f.d.31,33 vol. II);

- analiza declarațiilor inculpaților în coroborare cu declarațiile date de Siminica

Nicolae denotă încă o dată faptul că, Daraban Radu și Achelina Ghenadie s-au prezentat

la gospodăria lui Miloslavschi Ivan doar fiind în exercițiul funcțiunii, în baza comunicării

telefonice primite de la unitatea de gardă a IP Sîngerei și a explicațiilor date de către

Cotruță Olga și Babin Ana;

- decizia instanței de apel vis-a-vis de încetarea procesului penal în baza art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal în privința lui Guțu Pavel Vasile, Ceresău Ion Gheorghe, Miloslavschi

Ivan Mihail și Miloslavschi Grigore Mihail pe motiv, că fapta comisă constituie

contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional precum și achitarea acestora în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece, nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii este ilegală și neîntemeiată;

- referitor la învinuirea adusă în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal consideră că

probele acumulate și cercetate în ședința judiciară constată existența raportului cauzal

dintre acțiunile inculpaților și consecințele prejudiciabile survenite, iar instanța de fond

eronat a stabilit pedeapsa sub limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului menționat.

6

4.2. Parțile vătămate Vulpe Ion, Daraban Radu și Achilina Ghenadie, prin recursuri

nemotivate, au solicitat casarea hotărârilor adoptate și aplicarea unor pedepse mai aspre

în privința inculpaților.

s-au admis recursurile declarate, s-a casat total decizia și s-a dispus rejudecarea cauzei în

aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

5.1. Pentru a decide astfel instanța de recurs a reținut că, soluția de respingere a

apelului ca nefondat se face numai după examinarea sub toate aspectele a hotărîrii

pronunțate de prima instanță, dacă se ajunge la concluzia că hotărîrea este legală și

întemeiată.

Instanța de recurs a ținut să specifice faptul că de către procuror a fost contestată

sentința cu apel în partea ce ține de aplicarea pedepsei inculpaților sub limita prevăzută

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece

sancțiunea articolului menționat stabilește închisoare de la 4 la 8 ani, iar instanța de fond

a aplicat inculpaților cîte 3 ani închisoare, eroare recunoscută și de către instanța de apel,

fiind respins ca nefondat apelul procurorului, însă, potrivit părții descriptive a deciziei se

invocă: ”….conform art. 409 alin. (1) Cod de procedură penală se reglementează, că

instanța de apel judecă apelul numai cu privire la persoana care 1-a declarat și la

persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care

apelantul o are în proces.…. prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

potrivit căruia se indică, că în limitele prevederilor arătate în alin. (1), instanța de apel

este obligată ca, în afara de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să

examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația

apelantului.”

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs a concluzionat că instanța de apel, urma

să admită și apelul procurorului, din alte motive și să caseze sentința. Prin urmare,

motivarea soluției în acest sens contrazice dispozitivul hotărîrii.

Totodată instanța de recurs a considerat necesar de a specifica și faptul că instanța

de apel admițând apelul declarat de avocatul Țaulean Vitalie în interesele inculpaților, a

casat sentința total, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, însă nu a audiat inculpații potrivit art. 337 Cod de procedură penală, or instanța

de apel n-a audiat inculpații în raport cu faptele incriminate, dar s-a limitat la luarea de

cuvânt. În acest sens este relevantă jurisprudența CEDO, conform căreia, in cazul în care

instanța de control reanalizează o cauză în fapt și în drept și studiază in ansamblu problema

vinovăției sau nevinovăției, procedura nu are un caracter echitabil în lipsa aprecierii

directe a declarației persoanei acuzate care susține că nu a comis actele calificate ca

infracțiuni.

La caz instanța de recurs a invocat și faptul că fiind prezenți în cadrul ședinței de

judecată părțile vătămate Turcu E. și Vulpe I., de asemenea nu au fost audiați conform

7

prevederilor art. 337 Cod de procedură penală, potrivit acestei proceduri au fost audiați

doar părțile vătămate Achelina Gh. și Daraban R.

Instanța de recurs a reținut că la examinarea cauzei instanța de apel nu a ținut seama

în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod procedură penală, nu a cercetat

sub toate aspectele probele prezentate în fața instanței, nu le-a verificat minuțios prin

prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblul, din punct de vedere al coroborării lor,

nu a apreciat fiecare probă separat adusă de acuzare și nu s-a expus în mod convingător

de ce respinge aceste probe.

Instanța de recurs a apreciat ca fiind eronată constatarea instanței de apel referitoare

la faptul că, instanța de fond, contrar prevederilor art. 394 alin. (l) pct. 1) lit. a) Cod penal,

nu a descris faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, în acțiunile fiecărui inculpat,

dar a descris fapta criminală pentru toți inculpații, fără a indica și faptul că inculpații au

acționat prin participație simplă, deoarece descrierea faptei criminale pentru toți inculpații

nu afectează soluția, aceasta potrivit învinuirilor este descrisă pentru toți inculpații separat

însă, pe art. 349 alin. (2) lit. a) fiind identică, or instanța constatând faptele criminale ale

inculpaților pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a descris acțiunile fiecărui inculpat la

comiterea infracțiuni menționate.

Cu referire la neindicarea faptului că inculpații au acționat prin participație simplă,

instanța de recurs a reținut că infracțiunea săvârșită în participație constituie doar una din

exprimările noțiunii „ de două sau mai multe persoane”.

Cît privește argumentele instanței de apel referitor la circumstanțele agravante

atribuite lui Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore au fost anterior condamnați nu

constituie circumstanță agravantă conform art. 77 Cod penal, instanța de recurs a reiterat

că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art. 77 alin. (1) lit. a) Cod penal

deoarece, în sensul lit. a), alin. (1) art. 77 Cod penal, persoana se consideră condamnată

din momentul rămânerii definitive a sentinței de condamnare (art. 65 alin. (3) p.1) Cod de

procedură penală) până în momentul stingerii antecedentelor penale sau al reabilitării

judecătorești (art. 110 – 112 Cod penal), sau pînă la anularea condamnării și stingerea

antecedentelor penale în baza încheierii instanței judecătorești, pronunțată în condițiile

art. 90 alin. (8) Cod penal. Pentru a aplica această circumstanță agravantă, nu are

importanță dacă persoana a săvârșit o infracțiune intenționată sau din imprudență, o

infracțiune consumată sau neconsumată, ori că a fost condamnată anterior pentru o

infracțiune intenționată sau din imprudență, infracțiune consumată sau neconsumată.

Astfel, prin persoană care anterior a fost condamnată se înțelege persoana care anterior a

fost condamnată definitiv pentru infracțiune intenționată sau din imprudență, infracțiune

consumată sau neconsumată și antecedentele penale nu au fost stinse sau anulate, sau nu

a fost anulată condamnarea și stinse antecedentele penale.

Totodată, instanța de recurs a ținut să menționeze că aceasta se va considera o

circumstanță agravantă doar în cazul în care o infracțiune similară sau alte fapte pentru

care persoana a fost condamnată anterior au relevanță pentru cauză. În acest sens, au

8

relevanță pentru cauză doar infracțiunile pentru care persoana a fost condamnată anterior

și nu a expirat termenul de prescripție pentru executarea sentinței de condamnare, prevăzut

pentru infracțiunea săvârșită anterior (art. 97 Cod penal), ori antecedentele penale pentru

infracțiunea săvârșită anterior nu au fost stinse sau anulate (art. 110 – 112 Cod penal), sau

nu a fost anulată condamnarea și stinse antecedentele penale în condițiile art. 90 alin. (8)

Cod penal. La fel, au relevanță pentru cauză și infracțiunile pentru care persoana a fost

condamnată anterior, comise în afara teritoriului Republicii Moldova, în condițiile art. 11

alin. (7), 86 Cod penal.

Instanța de recurs a apreciat ca fiind neîntemeiată și lipsită de suport juridic

afirmația instanței de apel precum că, instanța de fond anticipat s-a expus asupra plângerii

declarate de către avocat împotriva ordonanțelor de punere sub învinuire a inculpaților în

baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece, instanța de fond la examinarea plângerii

just și întemeiat a ținut cont de prevederile art. 297 alin. (4) Cod de procedură penală și

nu s-a expus asupra învinuirii aduse inculpaților dar a explicat părților, că ordonanțele de

punere sub învinuire nu se supun căilor de atac (alin.(2) art. 313 Cod de procedură penală).

Or, potrivit art. 291 alin. (4) Cod de procedură penală, toate cererile, plângerile și

demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța

care judecă cauza, iar situația creată nu a constituit temei legal, care ar fi dus la

imposibilitatea continuării examinării cauzei de către aceeași instanță.

Cu referire la capătul de acuzare adusă inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, instanța de recurs a evidențiat faptul că, instanța de apel a constatat lipsa laturii

obiective a acestei infracțiuni și care, după părerea instanței, nu a fost descrisă în faptele

criminale indicate potrivit ordonanțatei de punere sub învinuire.

Instanța a ținut necesar să specifice faptul că potrivit doctrinei penale latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal constă în fapta prejudiciabilă

exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea

de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public,

îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și

liniștea persoanelor. Însă, huliganismul poate fi săvîrșit și în locuri care nu au un caracter

public (apartamente, sedii de întreprinderi, terenuri private, mijloace de transport personal

etc.).

În această ordine de idei, comiterea infracțiunii de huliganism într-un loc public nu

este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu este modul public al

infracțiunii de huliganism: fie actele huliganice sunt săvîrșite în prezența unor persoane,

fie rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane.

9

Astfel, potrivit art. 131 lit. c), e) Cod penal, fapta se consideră a fi săvârșită în public

atunci cînd e comisă într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită

sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane și prin orice

mijloace recurgînd la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința

publicului.

Instanța de recurs a menționat faptul că instanța de apel nu a dat apreciere faptului

că la fața locului conflictului erau părțile vătămate Vulpe Ion, Vulpe Ana, Turcu Eug,

Cotruță Olga și Babin Ana, că infracțiunea a fost comisă în loc public - strada din marginea

s. Romanovca, cu încălcarea grosolană a ordinii publice și anume strigătul cu voce tare a

inculpaților, cuvintele necenzurate adresate părților vătămate, loviturile în microbuz, și cu

aplicarea violenței asupra persoanei și însoțite cu cinism deosebit ceea ce se manifestă

prin loviturile aplicate cu genunchiul și piciorul în partea dosală a corpului părții vătămate

Turcu Eugenia de către Ceresău Ion și tragerii de gît pe Vulpe Ion de către Gușu Pavel și

Miloslavschii Ivan, ultimul fiind scos din mașină, manifestat prin purtare nerușinată în

prezența altor persoane, or conform practicii judiciare în cauzele penale despre

huliganism, prin huliganism însoțit de un cinism deosebit se are în vedere încălcarea

demonstrativă a regulilor morale, prin purtare nerușinată în prezența altor persoane,

trezind indignarea acestora, etc. și sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de

încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de

distrugere și degradare a bunurilor proprietarului.

La cele menționate instanța de recurs a relatat că instanța de apel nu a ținut seama

că acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de

respect față de societate nu pot să formeze de sine stătător componența infracțiunii de

huliganism. Aceste acțiuni principale trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din

acțiunile adiacente menționate în dispoziția alin. (1) art. 287 Cod penal: aplicarea violenței

asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, opunerea de

rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie

deosebită.

Dacă acțiunile ce tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor (de exemplu:

expresiile injurioase în locurile publice, acostarea jignitoare a cetățenilor și alte acțiuni

asemănătoare) nu sînt însoțite de acțiunile adiacente, specificate mai sus, atunci calificarea

trebuie făcută potrivit art. 354 „Huliganismul nu prea grav" Cod contravențional.

Instanța de recurs concluzionând faptul că, se va aplica art. 287 Cod penal și nu art.

354 Cod contravențional, dacă făptuitorul nu se limitează doar la: acostarea jignitoare în

locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură

ordinea publică etc., însă mai recurge la aplicarea violenței, la amenințarea cu aplicarea

violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau a altor

persoane care curmă actele huliganice. În acest fel, fapta pe care o comite depășește gradul

de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

10

Referitor la învinuirea adusă inculpaților în baza art. 349 alin. (2) Cod penal și

achitarea lor de către instanța de apel, instanța de recurs a reținut că instanța de apel la

acest capitol a ignorat întru totul declarațiile părților vătămate care au confirmat că,

Achelina Ghenadie a fost lovit de către toți cei 4 inculpați, iar Daraban Radu doar de către

Guțu Pavel, că filmările video, la care face referire instanța de apel, nu au fost efectuate

de la începutul conflictului, că legitimația a fost prezentată de Achelina Ghenadie de mai

multe ori, atât inițial conflictului, cît și la finisarea acestuia, că însuși Miloslavschi Ion la

întrebarea lui Ceresău cine sunt ei, a răspuns că sunt de la poliție, moment cînd și Achilina

Ghenadie i-a prezentat legitimația lui Ceresău Ion și Miloslavschi Grigore, fapt ce nu

trezește careva dubii că Miloslavschi Ion cunoștea că Daraban Radu este din poliție, ce a

fost confirmat de către ultimul - că Miloslavschii Ion îl cunoaște ca polițist (f.d.161-170,

v.3).

Totodată, instanța de recurs a ținut să menționeze că instanța de apel la acest capitol

s-a referit în marea majoritate la apelul telefonic efectuat de către Turcu (Cotruță) Olga,

care a informat poliția despre furtul unor bunuri și nu despre acțiunile huliganice comise

de inculpați, fapt ce în opinia instanței de apel este un denunț calomnios și nu dovedește

vinovăția inculpaților pe acest episod, or la caz nu este important în baza cărui motiv a

fost solicitată poliția, ci contează acțiunile inculpaților față de aceștia.

Instanța de recurs a reținut și ignorarea de către instanța de apel a proceselor verbale

a examinării medicale de constatare a faptului consumului de alcool de către părțile

vătămate Achelina Ghenadie și Daraban Radu, prin care s-a constat lipsa mirosului de

alcool la ambii (f.d.31-34,v.1), de asemenea fiind ignorate și certificatele eliberate de IP

Sîngerei din 29.05.2014 nr. 4899 și 4900 referitor la Achelina Ghenadie și Daraban Radu

precum că la 19.12.2013 nu se aflau în concediu de odihnă și nici concediu medical

(f.d.79, 85).

Rezumînd cele menționate, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel urma

să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate, corectitudinea încadrării juridice a

acțiunilor inculpaților, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în

concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1)

pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel

selectiv a apreciat câteva probe, ignorând celelalte, fără să le aprecieze pe fiecare în parte

și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv

și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată.

admis apelurile declarate, din alte motive decât cele invocate, s-a casat sentința și s-a

pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru primă instanță după cum

urmează:

11

În baza art. 332 alin. (1), 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, art. 60 alin.

(1) lit. b) Cod penal, s-a încetat procesul penal în privința lui Guțu Pavel, Ceresău Ion,

Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv

că a expirat termenul de prescripție pentru atragere la răspundere penală.

Guțu Pavel, Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore au fost

condamnați în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-le stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani pentru fiecare.

În baza art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii

pe o perioadă de probațiune de 2 ani pentru fiecare.

În latura corpurilor delicte s-au menținut dispozițiile instanței de fond.

6.1. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), art. 349 alin. (2) lit. a) Cod

penal, a fost pe deplin dovedită prin probele expuse supra, iar acțiunile acestora întrunesc

elementele infracțiunilor de comiterea cărora inculpații au fost condamnați.

Instanța de apel a atestat faptul că în speță s-au manifestat aspectele obligatorii ale

componenței de infracțiune prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fapt confirmat

prin declarațiile părților vătămate și martorilor prezenți la fața locului care au descris

consecvent și în mod amănunțit acțiunile huliganice ale inculpaților.

Toate probele, declarațiile părților vătămate precum și declarațiile martorilor, au

fost analizate de către instanța de apel fiecare în parte și coroborate între ele, și care au

confirmat în afara oricărui dubiu vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar argumentele părții apărării, precum că învinuirea

înaintată este tendențioasă și ilegală, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate și

care contravin acestor declarații. Probele scrise completând în totalmente declarațiile

părților vătămate și a martorilor care confirmă faptul că în acțiunile inculpaților sunt

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Cu referire la concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpaților în baza art.

349 alin. (2) lit. a) Cod penal, instanța de apel a concluzionat că aceasta este bazată pe

probe pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele și confirmă în afara

oricărui dubiu vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii date.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată cerința apărării privind achitarea

inculpaților din motiv că în acțiunile lor lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, or

părțile vătămate univoc au indicat la inculpați că ei au aplicat violența față de părțile

vătămate în scopul sistării activității de serviciu a acestora. Declarațiile părților vătămate

fiind consecvente atât la urmărirea penală cît și la examinarea cauzei în instanța de

judecată, din care motiv nu au fost acceptate de instanța de apel.

Mai mult instanța de apel a ținut să menționeze faptul că declarațiile părților

vătămate au fost confirmate și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 76D, prin care

s-a constatat că cet. Daraban Radu i s-au cauzat următoarele leziuni plagă buză inferioară,

care a fost cauzată de acțiunea unui corp contondent, care se califică ca leziuni

12

neînsemnate, precum și raportul de expertiză medico-legal nr. 73D, prin care se constată

că cet. Achelina Ghenadie i s-au cauzat următoarele leziuni: sub formă de traumă cranio-

cerebrală cu contuzie cerebrală gr. 1, fractura oaselor nazale, echimoze și excoriații față,

edem a țesuturilor moi față. Leziunile corporale cauzate provoacă o dereglare a sănătății

de scurtă durată, fiind calificate ca ușoare.

Instanța de apel a apreciat ca nefondate afirmațiile apărării precum că părțile

vătămate erau în stare de ebrietate, faptele date au fost negate de părțile vătămate, totodată

faptul că părțile vătămate nu erau în stare de ebrietate s-a confirmat și prin procesele-

verbale nr. 365, 366 al examinării stării de ebrietate și natura ei, prin care s-a confirmat că

Achelina Ghenadie și Daraban Radu nu se aflau în stare de ebrietate în timpul comiterii

infracțiunii.

Instanța de apel a respins și argumentele apărării privind ilegalitatea pătrunderii

colaboratorilor de poliție în gospodăria lui Miloslavschi Ivan, or în cadrul instanței de apel

de către acuzare a fost prezentată ordonanța din 16.06.2014 de neîncepere a urmăririi

penale și de clasare a procesului penal în privința colaboratorilor de poliție IP Sîngerei,

Daraban Radu și Achelina Ghenadie, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în

baza plângerilor cet. Miloslavschi Ivan și Ceresău Ion, pe faptul că la 19.12.2013,

colaboratorii de poliție al IP Sîngerei Daraban Radu și Achelina Ghenadie, ilegal au

pătruns în gospodăria primului unde i-au maltratat pe ultimii efectuând și o percheziție

ilegală, din motivul lipsei faptului infracțiunii, cu clasarea procesului penal.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile inculpaților precum că părțile vătămate

erau îmbrăcați pe civil, nu au relatat motivul pentru care au venit și nu s-au legitimat, or

însuși Miloslavschi Ion la întrebarea lui Ceresău cine sunt ei, a răspuns că sunt de la

poliție, moment cînd și Achilina Ghenadie i-a prezentat legitimația lui Ceresău Ion și

Miloslavschi Grigore, fapt ce nu trezește careva dubii că Miloslavschi Ion cunoștea că

Daraban Radu este din poliție, ce a fost confirmat de către ultimul - că Miloslavschii Ion

îl cunoaște ca polițist (f.d.161-170, v.3).

Totodată instanța de apel a constatat intervenirea circumstanțelor care

condiționează încetarea procesului penal în privința inculpaților, din motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

Instanța de apel a reținut faptul că inculpații au comis infracțiunea la data de

19.12.2013, la momentul examinării cauzei în instanța de apel au expirat mai mult de 5

ani din momentul săvârșirii acțiunilor infracționale (art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal).

Instanța de apel a considerat întemeiate argumentele apelului privind aplicarea

eronată în privința inculpaților a pedepsei sub formă de 3 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, or cauza a fost examinată în

procedură generală, iar pedeapsa minimă a închisorii prevăzută de sancțiunea art. 349 alin.

(2) lit. a) Cod penal constituie 4 ani.

13

Astfel la stabilirea pedepsei inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7,

61, 75 Cod penal, de gravitarea infracțiunii comise și de urmările prejudiciabile survenite

în urma comiterii infracțiunii, precum și de personalitatea inculpaților și comportamentul

acestora în timpul judecării cauzei în instanțele de judecată, s-a luat în calcul perioada de

timp îndelungată de la săvârșirea infracțiunii, fiind astfel redus pericolul social al faptei

comise. Din care considerente instanța de apel a considerat că este oportună aplicarea în

privința inculpaților a pedepsei închisorii la limita minimă prevăzută de sancțiunea normei

penale, corectarea și reeducarea inculpaților fiind posibilă fără izolarea acestora de

societate, stabilindu-le o pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a

executării ei pe o perioadă de probațiune.

7.1. Procurorul în procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, care a

invocat temeiuri de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea parțială a deciziei, inculpații Guțu Pavel, Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan

și Miloslavschi Grigore să fie considerați condamnați în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 4 ani pentru fiecare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cu excluderea prevederilor art. 90

Cod penal.

În motivarea recursului a invocat că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- în partea aplicării și individualizării pedepsei instanța de apel nu a dat deplină

eficiență prevederilor art. 6, 61, 75 Cod penal;

- de către instanța de apel nu au fost respectate criteriile generale de individualizare

a pedepsei, astfel că pedeapsa cu închisoarea și modalitatea de executare a acesteia

stabilită inculpaților de instanța de apel, n-a fost corect individualizată, și nu în destulă

măsură în cît inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii și evitării pe viitor a

săvârșirii a unor fapte similare.

7.2. Avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților Guțu Pavel, Ceresău Ion,

Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore, care a invocat temeiuri de recurs prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8), pct. 10), pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați

pe motivul că activitatea infracțională imputată nu întrunește elementele infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, sau cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

14

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită;

- instanța de apel judecând cauza în latura învinuirii încriminate în baza art. 349 alin.

(2) lit. a) Cod penal, nu a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al coroborării lor, incorect ajungând la concluzia că au existat faptele încriminate

inculpaților și că inculpații sunt vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute art. 349 alin.

(2) lit. a) și art. 287 alin. (2) Cod penal;

- acțiunile inculpaților nu întrunesc indicii componenței de infracțiune prevăzute de

art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, or art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal prevăd trei condiții:

1) victima să îndeplinească anumite acțiuni îndreptate spre prevenirea consecințelor

nefaste, 2) fapta respectivă să fie comisă anume în legătură cu participarea victimei la

curmarea lor, 3) acțiunile celui vinovat să fie însoțite de aplicarea violenței periculoase;

- în cadrul dezbaterilor judiciare s-a constatat că colaboratorii de poliție Achelina

Ghenadie și Daraban Radu, au pătruns neîntemeiat și ilegal în locuința lui Miloslavschii

Ivan, fără consimțământul proprietarului, iar Achina Ghenadie fiind în stare de ebrietate

i-a aplicat stăpânului casei o lovitură cu sania în regiunea capului, iar pentru ași justifica

fapta aceștia au invocat înmânarea citației stăpânului casei în legătură cu săvârșirea unei

pretinse infracțiuni de huliganism;

- în locuința lui Miloslavschii Ivan ulterior au pătruns mai mulți colaboratori ai

poliției care au efectuat percheziție camuflat sub denumirea de cercetare la fața locului

pentru a depista bunuri sustrase, nefiind depistat nimic;

- declarațiile părților vătămate Achelina Ghenadie și Daraban Radu sunt

contradictorii, aceștia în mod sistematic au dus în eroare instanța de judecată referitor la

circumstanțele comiterii incidentului, unde s-au aflat în momentul primirii apelului

telefonic, motivele pătrunderii în locuință, precum și asupra agresării lui Miloslavschii

Ivan;

- de către instanța de apel nu s-a dat apreciere corectă probelor materiale cum ar fi:

raportul cu privire la apelul telefonic a lui Turcu Olga (f.d. 16), ordonanța de pornire a

urmăririi penale din 09.01.2014, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, conținutul

raportului scris personal și depus pe numele Șefului IP Sîngerei de către Daraban Radu în

care declară despre faptul, precum că a fost informat de către căpitanul de poliție Ropot

Victor, precum că 4 persoane sustrag careva bunuri cu căruța la fabrica de cărămizi (f.d.

13), declarațiile lui Anițoie Eugen, aceste probe coroborează între ele și demonstrează că

atât Daraban Radu și Achelina Ghenadie cât și grupa operativă au pătruns ilegal în

domiciliul inculpatului Miloslavschii Ivan, în temeiul unui denunț telefonic fals, fără ca

să fie acumulate careva probe pertinente și concludente cu privire la săvârșirea infracțiunii

de furt;

15

- a doua cauză penală pornită în privința inculpaților în temeiul art. 287 alin. (2) Cod

penal, a fost fabricată, ulterior pentru a putea fi justificată pătrunderea ilegală a polițiștilor

în locuința lui Miloslavschii Ivan;

- instanța de apel în mod intenționat s-a eschivat de a da apreciere imaginilor video

reproduse în instanță, care confirmă că inculpatul Milosclavschii Ivan n-a avut nici o

posibilitate reală să-l agreseze pe Achelina Ghenadie;

- instanța de apel s-a eschivat să aprecieze circumstanța că în cadrul confruntărilor

Achelina Ghenadie și Daraban Radu au dus în eroare instanța despre faptul că înainte de

începerea conflictului nu s-au identificat ca polițiști fapt confirmat prin raportul depus pe

numele șefului IP Sîngerei de către Daraban Radu (f.d. 13), precum și declarațiile lui

Achelina Ghenadie și Daraban Radu prezentate la urmărire penală din 18.01.2014 (f.d.

81);

- nu există nici o probă pertinentă ce ar confirma realizarea laturii obiective a

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, sau ce ar demonstra că Guțu

Pavel și Milosvalschii Grigore ar fi fost cel puțin prezenți în timpul când se pretinde că

Achelina Ghenadie l-a agresat pe Miloslavschii Ivan sau invers;

- nu s-au apreciat corect declarațiile martorului ocular Braguța Maria, concluziile

raportului de expertiză medico-legală nr. 75D care coroborează cu raportul de expertiză

medico-legală nr. 74D, instanța de apel s-a eschivat să dea o apreciere rapoartelor de

expertiză medico-legală efectuate în privința părților vătămate;

- probele administrate stabilesc cu certitudine lipsa laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece inculpații n-au aplicat violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea colaboratorilor de poliție, iar provocatorii

incidentului sunt însăși acțiunile pretinselor părți vătămate;

- acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe ce ar demonstra faptul că pretinsele

acțiuni ale inculpaților au fost îndreptate în scopul sistării activității de serviciu ale

acestora;

- instanța de apel nu a reținut nici o probă pertinentă care ar demonstra că polițiștii

s-au legitimat înainte de a pătrunde în domiciliul lui Miloslavschii Ivan, fapt ce

demonstrează lipsa laturii subiective prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, care

demonstrează că fapta încriminată inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii acestuia;

- învinuirea înaintată inculpaților în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, este o învinuire

tendențioasă și ilegală;

- nu au fost apreciate corect declarațiile inculpaților Guțu Pavel, Ceresău Ion,

Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore;

- nu au fost apreciate declarațiile părții vătămate Vulpe Ion, martorilor Turcu

Eugenia, Banin Ana;

- acțiunile inculpaților nu au fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice, iar

acțiunile acestora nu întrunesc indicii laturii obiective a huliganismului ca infracțiune ,

16

care trebuie să se manifeste prin acțiuni care trebuie să fie săvârșită în loc public și să fie

însoțite de aplicarea violenței asupra unor persoane sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, deoarece pretinsa activitate de huliganism a fost săvârșită în afara

localității;

- de către instanța de apel nu s-a luat în calcul Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție „ cu privire la practica judiciară în cauzele penale de huliganism” nr. 4 din

19.06.2006;

- nici una din probele incluse în probatoriu nu probează faptul săvârșirii de către

Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion, Guțu Pavel a infracțiunii sub

aspectul stabilirii circumstanțelor invocate în ordonanța de învinuire, nu este confirmat că

victimele au fost amenințate cu aplicarea violenței, nu este probat faptul că toți inculpații

au lovit cu picioarele în automobil, deoarece automobilul n-a fost cercetat ca corp delict,

nu este demonstrat faptul că Ceresău Ion a îmbrâncit-o pe Turcu Eugenia, ultima a

comunicat că a fost împinsă să urce în automobil, acest incident banal care a durat

aproximativ câteva minute nu poate fi calificat juridic ca huliganism, deoarece acțiunile

inculpaților nu au fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice;

- la stabilirea pedepsei instanța de judecată în mod eronat și abuziv a reținut în sarcina

inculpaților prezența circumstanțelor agravante ca săvârșirea infracțiunii în stare de

ebrietate alcoolică de către inculpați, faptul că Guțu Pavel și Miloslavschi Grigore anterior

au mai fost condamnați, precum și săvârșirea infracțiunii de un grup de persoane;

- instanța de judecată în mod eronat și abuziv a apreciat critic declarațiile martorilor

apărării și anume a lui Braguța Măria, Ceresău Mariana și Miloslavschi Lucia, precum și

declarațiile inculpaților date în ședința de judecată, având drept scop inducerea în eroare

și evitarea răspunderii penale a inculpaților.

constată că recursul declarat de către procuror urmează a fi admis, iar recursul declarat de

către avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților Miloslavschii Ivan, Miloslavschii

Grigore, Ceresău Ion, Guțu Pavel urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

În speță se constată, că recurenții s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

8.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către Procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți – Formusatii Andrei.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța de recurs este în drept să-l admită, să caseze parțial hotărârile

judecătorești, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept

să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate

17

cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru declarare a

recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 10) Cod de procedură penală,

criticând decizia instanțe de apel, sub aspectele că: „hotărârea instanței de apel nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea aplicării suspendării

condiționate a executării pedepsei cu închisoare stabilite inculpaților Guțu Pavel,

Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore, precum și că instanța de apel

greșit a motivat suspendarea condiționată a executării pedepsei, adică pedeapsa este

individualizată contrar prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiul invocat de procuror în prezentul recurs ordinar prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, și-a găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că

hotărârea instanței de apel nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, corect a reținut că

vinovăția inculpaților Guțu Pavel, Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu indicii

calificativi huliganismul „acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșite de două persoane”, art. 349

alin. (2) lit. a) Cod penal „ amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale

sau a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei

apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în

interesul celui care amenință sau al altei persoane, precum și aceeași amenințare

împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în

legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau

a unei fapte antisociale, aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanelor menționate la alin.(1)” este dovedită, prin cumulul de probe administrat la

urmărirea penală și examinat în instanța de judecată, analizat și apreciat corect prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală.

Însă, ce ține de constatarea instanței de apel (f.d. 249, vol. V), în care se indică că

[…]”totodată corectarea și reeducarea inculpaților fiind posibilă fără izolarea acestora

de societate, stabilindu-le o pedeapsă sub formă de închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării ei pe o perioadă de probațiune...”, Colegiul penal lărgit atestă

că aceste concluzii sunt incorecte și neechitabile, deoarece la adoptarea acestei soluții

instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de cerințele de aplicare a art. 90 Cod

penal, de pericolul social al faptei, de personalitatea inculpaților, reieșind din

circumstanțele în care s-au comis infracțiunile.

În acest aspect, Colegiul penal lărgit menționează că în cadrul condițiilor

suspendării executării pedepsei, persoana inculpatului interesează sub raportul

periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care aceasta

18

a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată pentru

a se putea constata dacă acesta se poate corecta fără executarea pedepsei.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la

rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor

persoane.

Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Ulterior, după individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului

acesteia, în cazul stabilirii unei pedepse sub formă de închisoare, continuă operațiunea de

individualizare, dar sub aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea

tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului trebuie

să fie executată real ori, sub raportul personalității acestuia de a se corecta și reeduca,

poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei se poate atinge și prin aplicarea

suspendării executării pedepsei în privința vinovatului pe o perioadă de probațiune

stabilită de instanța de judecată.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, „dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe

un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvîârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă”.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă că aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

La caz, potrivit materialelor cauzei, rezultă că instanța de apel nejustificat a dispus

în temeiul art. 90 Cod penal, suspendarea executării pedepsei închisorii de către inculpații

Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion pe o perioadă de

19

probațiune de 2 ani pentru fiecare, fără a se ține cont pe deplin de circumstanțele în care

s-au comis infracțiunile, considerând în mod eronat că corectarea și reeducarea

inculpaților poate avea loc fără izolarea acestora, mai mult la aplicarea suspendării

condiționate a pedepsei în privința inculpaților nu s-a luat în calcul faptul că aceștia nu și-

au recunoscut vina în cadrul examinării cauzei, de comportamentul inculpaților până și

după comiterea infracțiunii, de faptul că aceștia au atentat la relațiile sociale cu privire la

ordinea publică, la activitatea normală a organelor puterii de stat și a reprezentanților în

legătură cu participarea lor la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte

antisociale, precum și la libertatea psihică a persoanei.

În acest sens, în virtutea celor menționate supra, Colegiul penal lărgit reține că

această concluzie a instanței de apel nu corespunde pe deplin cerințelor din art. 61 Cod

penal și art. 90 Cod penal, or în rezultatul săvârșirii de către inculpații Guțu Pavel,

Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion a infracțiunilor prevăzute de art.

287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, rezultă cert că aplicarea unei

pedepse sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia omite

realizarea scopului preventiv-educativ a legii penale în privința acestora, iar infracțiunile

comise evident nu sunt un incident în viața lor.

Prin urmare, ținând cont de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunilor

săvârșite, de urmările prejudiciabile a acestor infracțiuni, care prezintă un pericol esențial

pentru societate, deoarece s-au manifestat împotriva ordinii publice precum și a activității

normale a organelor puterii de stat, ținând cont de personalitatea inculpaților, instanța de

recurs ordinar conchide că în privința lui Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi

Grigore, Ceresău Ion, urmează a fi stabilită executarea pedepsei aplicate de către instanța

de apel în penitenciar de tip semiînchis, cu excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod

penal, deoarece doar prin executarea reală a pedepsei, inculpații vor conștientiza

gravitatea acțiunilor sale, precum și va fi atins scopul legii penale de restabilire a echității

sociale, de corectare a condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea acestora, cât și a altor persoane.

Totodată, Colegiul penal lărgit specifică că, în speță, sunt respectate exigențele art.

424 alin. (2) Cod de procedură penală, privitor la neagravarea situației condamnaților,

menționându-se că urmează a fi diferențiată noțiunea de individualizare a pedepsei de

noțiunea de individualizare a executării pedepsei.

Prin actul de individualizare a executării pedepsei cu suspendarea executării

instanța pune pe cel condamnat în situația de „condamnat cu executarea pedepsei

condiționat suspendată”. În acest mod suspendarea condiționată a executării pedepsei se

arată a fi o problemă privind executarea pedepsei, dat fiind faptul că obiectul suspendării

este executarea pedepsei. Astfel, se suspendă executarea pedepsei și nu aplicarea

pedepsei.

Astfel, Colegiul penal lărgit ținând cont de înțelesul sintagmei „dacă nu se

agravează situația condamnatului” ce se conține în art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

20

procedură penală”, potrivit căreia: „Ca agravare a situației condamnatului se înțeleg

situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la o

infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a

măsurii educative în pedeapsă prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin

mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei

complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial

condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc

de infracțiune continuă; situații de învinuire care esențial, după circumstanțele reale,

diferă de cea de la început ori orice altă modificare a învinuirii, care afectează dreptul

inculpatului la apărare, ” invocă că excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal,

în raport cu soluția prevăzută la art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

care stipulează că judecând recursul, instanța admite recursul, casează hotărârea atacată,

și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnaților, nu poate fi

considerată o agravare a situației acestora în speța dată, deoarece nu s-a făcut o altă

reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici nu s-a stabilit o altă pedeapsă mai aspră.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul procurorului urmează a fi

admis, cu casarea în partea stabilirii pedepsei a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 13 februarie 2019, în privința inculpaților Guțu Pavel, Milosvalschi Ivan,

Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin excluderea

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, confirmându-se temeiul pentru recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Țaulean Vitalie

în numele inculpaților Guțu Pavel, Milosvalschi Ivan, Miloslavschi Grigore și

Ceresău Ion.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8), pct. 10) pct. 12) Cod de procedură

penală, în sensul că ”instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

21

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că astfel de erori de drept nu

și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat de avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților

Miloslavschii Ivan, Miloslavschii Grigore, Ceresău Ion, Guțu Pavel aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată sub aspectul confirmării vinovăției

inculpaților.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.

(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt

și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, or, potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile

art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale

examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal.

În acest sens Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut

cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns

la concluzia privind vinovăția inculpaților Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi

Grigore, Ceresău Ion de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și

art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Colegiul penal lărgit de asemenea constată, că recurentul, de fapt, își exprimă

dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța

de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

22

Colegiul penal lărgit consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate la prezenta

cauză.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că este întemeiată concluzia instanței de apel

precum că vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal este confirmată prin probe pertinente și

concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

menționate.

Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, Colegiul

penal lărgit menționează că acesta a fost invocat în mod declarativ, fără motive clare

subliniind în acest sens următoarele.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Astfel, temeiul pentru recurs „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, include

cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

La caz, însă Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a

constatat vinovăția inculpaților Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore,

Ceresău Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal

huliganismul adică „acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșite de mai multe persoane” și art. 349

alin. (2) lit. a) Cod penal, „ amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale

sau a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei

apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în

interesul celui care amenință sau al altei persoane, precum și aceeași amenințare

împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în

legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau

a unei fapte antisociale, aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanelor menționate la alin.(1)”.

Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind nefondat argumentul recurentului precum că

„ învinuirea înaintată inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, este o

învinuire tendențioasă și ilegală” deoarece latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.

287 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu

aplicarea unei asemenea violențe.

23

Colegiul penal lărgit ține să menționeze faptul că acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică exprimă o vădită lipsă de respect față de societate nu pot să

formeze de sine stătător componența infracțiunii de huliganism. Aceste acțiuni principale

trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din acțiunile adiacente menționate în dispoziția

alin. (1) al art. 287 Cod pena: aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau

altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor

se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită.

Astfel după cum urmează din declarațiile părților- vătămate Vulpe Ion și Turcu

Eugenia care sunt în coroborare cu celelalte probe, au confirmat univoc că anume

inculpații au manifestat obrăznicie deosebită față de ei ce s-a manifestat prin amenințări,

apucarea de haine, scoaterea din mașină pe geam, îmbrânceli, lovirea peste automobil cu

picioarele. Se mai invocă că prin neatacarea cu recurs ordinar a deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2016 se constată că inculpații au acceptat

componența contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, adică că au comis –

huliganismul nu prea grav.

Cu referire la învinuirea înaintată în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și anume

argumentul recurentului precum că „ în cadrul dezbaterilor judiciare s-a constatat că

colaboratorii de poliție Achelina Ghenadie și Daraban Radu, au pătruns neîntemeiat și

ilegal în locuința lui Miloslavschii Ivan, fără consimțământul proprietarului, iar Achelina

Ghenadie fiind în stare de ebrietate i-a aplicat stăpânului casei o lovitură cu sania în

regiunea capului, iar pentru ași justifica fapta aceștia au invocat înmânarea citației

stăpânului casei în legătură cu săvârșirea unei pretinse infracțiuni de huliganism”

Colegiul penal lărgit l-a apreciat ca fiind declarativ și neîntemeiat, or la 16 iunie 2014 de

către Procurorul r-l Sîngerei Crigan Vitalie a fost emisă ordonanța de neîncepere a

urmăririi penale și de clasare a procesului penal în privința colaboratorilor IP Sîngerei,

Daraban Radu, Achelina Ghenadie, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în

baza plângerilor lui Miloslavschi Ivan și Ceresău Ion (f.d.50-55, Vol.IV) astfel pretinsele

alegații precum că „au pătruns neîntemeiat și ilegal în locuința lui Miloslavschii Ivan” nu

s-au confirmat.

Neîntemeiat apreciază Colegiul penal lărgit și argumentul recurentului precum că „a

doua cauză penală pornită în privința inculpaților în temeiul art. 287 alin. (2) Cod penal,

a fost fabricată, ulterior pentru a putea fi justificată pătrunderea ilegală a polițiștilor în

locuința lui Miloslavschii Ivan” or, după cum urmează din materialele cauzei la data de

09 ianuarie 2014 a fost pornită cauza penală conform semnelor infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 1 Vol. I), iar la data de 18 ianuarie 2014 a fost

pornită urmărirea penală conform art. 349 alin. (11) Cod penal, fapt ce infirmă cele

invocate de recurent.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, invocată în recursul declarat de avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților

24

Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion, potrivit căreia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

Colegiul penal lărgit constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în

sensul casării hotărârii contestate prin aplicarea unor pedepse mai blânde inculpaților.

Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod penal, la aplicarea legii

penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv,

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor

persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului, Colegiul

penal lărgit atestă, că potrivit deciziei instanței de apel, inculpații Guțu Pavel,

Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion, au fost recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (2) lit. a)

Cod penal fiindu-le stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani

pentru fiecare în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 2 ani pentru fiecare.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanța apel corect a stabilit mărimea

pedepsei în privința inculpaților, ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, iar

referitor la executarea pedepsei instanța de recurs s-a expus argumentat la pct. 8.1 al

prezentei decizii.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal lărgit mai reține, că la stabilirea

pedepsei inculpaților pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori de

drept, pedeapsa aplicată inculpaților fiind în limita sancțiunii, deoarece la stabilirea

25

acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt

neîntemeiate.

Referitor la criticile recurentului invocate sub aspectul pct. 12), alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală precum că faptei săvârșite de către inculpat i s-a dat o încadrare

juridică greșită, deoarece instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probele

administrate în cauza deferită judecății, ajungând neîntemeiat la concluzia privind

calificarea acțiunilor inculpaților în baza art. art. 287 alin. (2) lit. b) și 349 alin. (2) lit. a)

Cod penal, Colegiul penal lărgit conchide că acestea sunt neîntemeiate, rezultând din

următoarele.

Din toate probele examinate și cercetate de către instanța de apel s-a constatat

indubitabil că inculpații au săvârșit infracțiunile prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) și art.

349 alin. (2) lit. a) Cod penal, după cum a fost înaintată învinuirea în prima instanță de

către procurorul participant.

Colegiul penal lărgit respinge alegațiile recurentului precum că „probele

administrate stabilesc cu certitudine lipsa laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.

349 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece inculpații n-au aplicat violență periculoasă

pentru viața sau sănătatea colaboratorilor de poliție, iar provocatorii incidentului sunt

însăși acțiunile pretinselor părți vătămate” or, după cum urmează din raportul de

examinare medico - legală nr. 3D din 03 ianuarie 2014, „cet. Anchelina Gh., i-au fost

cauzată trauma cranio - cerebrală cu contuzie cerebrală gr. I, fractura oaselor nazale,

echimoze și excoriații față, edem a țesuturilor moi față. Leziunile corporale indicate au

fost cauzate posibil în termenul și circumstanțele indicate, provoacă o dereglare a

sănătății de scurtă durată și după caracterul său se califică ca Ușoare (f.d 48 verso, Vol.

II).”

Colegiul penal lărgit ține să sublinieze faptul că, prin violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei se are în vedere violența care s-a soldat cu vătămare medie

sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori care, deși nu a cauzat aceste urmări,

comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un pericol real pentru

viață și sănătate.

Colegiul penal constată că alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară

reținută la calificarea juridică a acțiunilor inculpaților este vădit nefondată, iar instanța de

apel corect și-a motivat soluția de calificare a faptelor.

În sensul celor relatate, Colegiul penal lărgit, ține seama și de jurisprudența CtEDO,

și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanța de apel, dat fiind că, în cazul în care aceasta și-a motivat

decizia emisă, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă acuzația

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte

de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda), din care motiv, fără

a reitera întreaga motivare a instanței de apel, instanța de recurs și-o însușește sub aspectul

26

stării de fapt și de drept reținute, statuând asupra calificării corecte a faptelor și vinovăției

inculpaților.

Astfel, având în vedere cele menționate, Colegiul penal lărgit atestă că decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procesual- penale, fiind

argumentată și întemeiată, ceea ce impune soluția de respingere ca inadmisibilă a

recursului declarat de către avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților Guțu Pavel,

Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Țaulean Vitalie

în numele inculpaților Miloslavschii Ivan, Miloslavschii Grigore, Ceresău Ion, Guțu

Pavel.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 13 februarie 2019 în cauza penală privindu-i pe Guțu Pavel XXX, Miloslavschi

Ivan XXX, Miloslavschi Grigore XXX, Ceresău Ion XXX în partea ce se referă la

individualizarea executării pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri

prin excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Guțu Pavel XXX,

Miloslavschi Ivan XXX, Miloslavschi Grigore XXX, Ceresău Ion XXX cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei inculpaților Guțu Pavel XXX, Miloslavschi Ivan

XXX, Miloslavschi Grigore XXX, Ceresău Ion XXX, urmează a fi calculat din ziua

reținerii lor, cu includerea termenului de pedeapsă deja executat din 14 octombrie 2015

până la 26 februarie 2016.

În rest se mențin prevederile deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

27