1ra-1553/20 — art. 217-1 al. 4 lit. d CP

1ra-1553/20 — art. 217-1 al. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1553/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Teleba Snejana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 februarie 2020, în cauza

penală în privința lui

Bojoreanu Vadim xxx, născut la xxx, originar

și domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.01.2019 - 17.08.2019;

Instanță de apel: 04.09.2019 - 12.02.2020;

Instanță de recurs: 11.06.2020 - 18.11.2020.

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art. 3641 Cod de

procedură penală, Bojoreanu Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip închis și cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea

drogurilor sau analogilor acestora pe termen de 2 ani.

A fost dispus încasarea de la Bojoreanu Vadim în beneficiul statului

cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în

sumă de 5 040 lei.

Vadim, de comun acord cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a

drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținerii unor

profituri de pe urma activității în cauză, precum și conștientizând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social

periculoase, pe parcursul anului 2018, au dobândit într-un mod nestabilit și ilegal

droguri sub formă de cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, care reprezintă

analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, ce le păstrau la sine, iar la

1

data de 19.06.2018, aproximativ la orele 19.30, aflându-se în preajma blocului de

locuit nr.62 din strada Chișinăului mun. Bălți, ilegal contra sumei de 250 lei, a

înstrăinat unei persoane sub acoperire o pungă de polietilenă în interiorul căreia se

afla o masă vegetală uscată de culoare galbenă-verzuie cu miros specific, care

conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-603 din 29.06.2018,

reprezintă masa vegetală uscată ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201,

și care conform scrisorii IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al MS RM

cu nr.01-12/632 din 18.04.2017 reprezintă analog al substanței stupefiante AB-

PINACA-CHM care sânt incluse în Tabelul nr.1 ”Substanțe stupefiante și

substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, ”Lista nr.1 substanțe

stupefiante” din Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 și Hotărârea

Guvernului nr.79 din 23.01.2006. Cantitatea masei vegetale de culoare galbenă

(materie uscată) constituie 1,316 gr, adică proporții deosebit de mari.

Tot el, în comun cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a

drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținerii unor

profituri de pe urma activității în cauză, precum și conștientizând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social

periculoase, pe parcursul anului 2018, au dobândit într-un mod nestabilit și ilegal

droguri sub formă de cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201, care reprezintă

analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, ce le păstrau la sine, iar la

data de 12.07.2018, aproximativ la orele 19.00, aflându-se strada Ștefan cel Mare 4

din mun. Bălți, ilegal, contra sumei de 250 lei, i-a înstrăinat cet. Petrov Pavel

(persoană sub acoperire) o masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galbenă,

care conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-701 din 27.11.2018,

reprezintă masa vegetală uscată ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201,

și care conform scrisorii IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al MS RM

cu nr.01-12/632 din 18.04.2017 reprezintă analog al substanței stupefiante AB-

PINACA-CHM care sânt incluse în Tabelul nr.1 „Substanțe stupefiante și

substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, „Lista nr.1 substanțe

stupefiante” din Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 și Hotărârea

Guvernului nr.79 din 23.01.2006. Cantitatea masei vegetale de culoare galbenă

(materie uscată) constituie 0,728 gr, adică proporții mari.

Tot el, în comun cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a

drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținerii unor

profituri de pe urma activității în cauză, precum și conștientizând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social

periculoase, pe parcursul anului 2018, au dobândit într-un mod nestabilit și ilegal

droguri sub formă de cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201, care reprezintă

analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, ce le păstrau la sine, iar la

data de 17.07.2018, orele 19.00, aflându-se în regiunea cartierului „Podul

Chișinăului” din mun. Bălți, ilegal, contra sumei de 250 lei, i-a înstrăinat cet.

Petrov Pavel (persoană sub acoperire) o masă vegetală uscată, mărunțită de culoare

galbenă, care conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-702 din

2

27.11.2018, reprezintă masa vegetală uscată ce conține cannabinoidul sintetic

MDMB(N)-2201, și care conform scrisorii IMSP Dispensarul Republican de

Narcologie al MS RM cu nr.01-12/632 din 18.04.2017 reprezintă analog al

substanței stupefiante AB-PINACA-CHM care sânt incluse în Tabelul nr.1

„Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale”,

„Lista nr.1 substanțe stupefiante” din Hotărârea Guvernului nr.1088 din

05.10.2004 și Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006. Cantitatea masei

vegetale de culoare galbenă (materie uscată) constituie 0,811 gr., adică proporții

mari.

În total cantitatea ilegală a drogurilor pe care a înfăptuit-o Bojoreanu Vadim

în scop de înstrăinare, este de 2,855 gr, adică constituie proporții deosebit de mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei corespunzătoare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că:

- cauza penală a fost examinată în temeiul prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală;

- judecata în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

aspectul vizat se reține că alin.(1), (3) și (4) al normei date prevede că, (1) Până la

începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara, personal prin înscris

autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. (2)

Judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe. (3) În cadrul ședinței

preliminare sau până la începerea cercetării judecătorești, instanța îl întreabă pe

inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, apoi acordă

cuvântul procurorului, părții vătămate și celorlalte părți asupra cererii formulate.

(4) Instanța de judecată admite, prin încheiere, cererea dacă din probele

administrate rezultă că faptele inculpatului sânt stabilite și dacă sânt suficiente date

cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse și procedează la

audierea inculpatului potrivit regulilor de audiere a martorului;

- în aceste condiții a indicat că, inculpatul Bojoreanu Vadim pe parcursul

urmăririi penale a manifestat un comportament adecvat, de conlucrare cu organele

de drept, a recunoscut integral faptul înstrăinării substanțelor stupefiante unor

persoane străine, nu a întreprins nici o acțiune menită să împiedice desfășurarea

urmării penale, ba mai mult decât atât, supunându-se unui risc, a denunțat autorul

și organizatorul schemei de răspândire a substanțelor ilegale – Balan Dumitru. În

acest context se va mai remarca că el este învinuit de păstrarea și înstrăinarea

ilegală a unor mase vegetale care conțin cannabinoidul sintetic MDMB (N) -2201

3

ce reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM de trei ori, astfel

la data de 19.06.2018, în jurul orelor 19.30, la data de 12.07.2018, în jurul orelor

19.00, la data de 17.07.2018, în jurul orelor 19.00 la una și aceiași persoană -

(agent sub acoperire) Petrov Pavel. Astfel, din materialele administrate de organul

de urmărire penală se întrevede faptul că despre înfăptuirea fiecărei tranzacții unde

inculpatul înstrăina substanțe stupefiante organul de urmărire penală cunoștea încă

până la producerea acesteia, căci agentul sub acoperire era înzestrat în acest sens

cu bani notați pentru utilizarea lor la efectuarea achiziției de control, (a se vedea

f.d.36, 37, 53, 54) și de către organele de drept se petrecea nemijlocit măsura

specială de investigație „Urmărirea vizuală” și „achiziția de control” (a se vedea

f.d.38 și 55);

- în aceste condiții a menționat că, la 19.06.2018 inculpatul a înstrăinat o

cantitate de masă vegetală de culoare galbenă (materie uscată) de 1,316 gr, la

12.07.2018 – de 0,728 gr, iar la 17.07.2018 – 0,811 gr. În același timp, prin

Rapoartele de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-603 de la 29.06.2018, nr.34/12/2-

R701 de la 27.11.2018, nr.34/12/2-R-702 de la 27.11.2018 nu se constată care este

cantitatea drogurilor sau substanțelor psihotrope care se conține în material uscată

prezentată la examinare;

- așadar, potrivit poz.187 din Lista nr.1 Aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora AB-P1NACA-CHM (C20H28N4O2) 0,01 gr. de substanță

reprezintă cantitate mică, iar de la 0,01 gr. până la 0,25 gr. reprezintă cantități mari;

- Curtea Europeană, în jurisprudența sa, a remarcat în mod constant că

principiul preeminenței dreptului impune ca orice imixtiune a autorităților în

drepturile individului, pe care Convenția Europeană le protejează, să fie supusă

unui control riguros. O normă este clară, accesibilă și previzibilă numai atunci

când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei

persoane să își corecteze conduita și să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să

prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-o normă

(Silver s.a. vs. Regatul Unit, 25 martie 1983). Odată ce statul adoptă o soluție,

aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerența pentru a evita pe cât

este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept pe care

îi privesc măsurile de aplicare a acestei soluții (Păduraru vs. România, 1 decembrie

2005, §92);

- în acest sens, Curtea Europeana a subliniat că, principiul legalității

delictelor și pedepselor și principiul potrivit căruia o lege penală nu poate fi

aplicată extensiv în detrimentul acuzatului, în special prin analogie, înseamnă că, o

infracțiune trebuie să fie definită clar prin lege. Această condiție este îndeplinită

atunci când individul poate să știe, pornind de la prevederea normei pertinente și

cu ajutorul interpretării ce este dată în jurisprudență, ce acte și omisiuni sunt de

natură să-i angajeze responsabilitatea penală (cauza Kokkinakis vs. Grecia, din 25

mai 1993).

- în același timp, pornind de la faptul că legea penală este o lex stricta,

trebuie de evidențiat că aceasta nu poate să abunde în texte incriminatoare sau

4

explicative. Spre deosebire de alte legi, legea penală trebuie interpretată prin

aplicarea coroborată a interpretării gramaticale cu cea teleologică, care își propune

lămurirea înțelesului normei juridice pornind de la finalitatea acesteia. În pofida

exactității sale, dreptul penal, exprimat printr-o lex certa, este o ramură de drept

sensibilă anume din cauza excesului de text normativ necesar a fi supus

interpretării (îndeosebi în cazul obiectului juridic, fie al laturii subiective a

componenței de infracțiune), inclusiv în baza normelor de trimitere sau de

blanchetă;

- reglementări în materia drogurilor și a circulației acestora se regăsesc în

Convenția Unică asupra substanțelor narcotice, încheiată la New York, la 30 martie

1961; convenția Națiunilor Unite din 1971 cu privire la substanțele psihotrope;

convenția Națiunilor Unite din 1988 împotriva traficului ilicit de substanțe

psihotrope și narcotice;

- Convențiile Națiunilor Unite clasifică drogurile în funcție de

periculozitatea lor pentru sănătate, de riscul de abuz și de valoarea lor terapeutică;

- în cadrul Uniunii Europene, preambulul Deciziei-cadru 2004/757/JAI a UE

din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele

constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit

de droguri prevede că „Pentru a stabili nivelul sancțiunilor, ar trebui avute în

vedere elemente concrete, cum ar fi cantitățile și tipul de droguri traficate, [...]”, iar

în conformitate cu articolul 4, statele membre trebuie să ia măsurile necesare

pentru aplicarea pedepsei, inclusiv când a) infracțiunea implică cantități mari de

droguri”;

- prin urmare, în virtutea reglementărilor internaționale, este de subliniat că

pentru stabilirea pedepsei cantitatea drogurilor constituie un criteriu determinant.

Cantitatea constituie un criteriu principal în distingerea circulației legale a

substanțelor narcotice sau psihotrope de cea ilegală. Stabilirea cantității acestor

substanțe diferă în baza: criteriilor „mici” sau „mari” și în funcție de greutatea

substanței chimice active implicate;

- în cazul din speță se va accentua asupra faptului că nu a fost stabilită

cantitatea de substanță chimică activă care constituie stupefiant din substanța

uscată depistată. Acest fapt afectează grav legalitatea acuzațiilor aduse. Or,

persoana a recunoscut săvârșirea faptelor, dar calificarea corectă a acțiunilor

conform normelor legii penale este prerogativa organului de urmărire penală;

- în același context a menționat că, organul de drept urma să califice fiecare

acțiune ilegală comisă de inculpat, căci fiecare înstrăinare de substanță stupefiantă

așadar de la 19.06.2018, 12.07.2018 și 17.07.2018 reprezintă o infracțiune

terminată. Însă organul de drept a cumulat acțiunile ilegale și cantitățile de

substanță uscată vândută de la toate trei cazuri pentru a agrava situația inculpatului.

3.1. Avocatul Grimailo Nelea în numele inculpatului a contestat cu apel

sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

regulilor primei instanțe prin care, Bojoreanu Vadim să fie eliberat de răspunderea

penală și scutit de plata cheltuielilor judiciare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că:

- în conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) Cod penal, persoanei

5

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod;

- în baza principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale

(art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei

înserate în art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia;

- prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată

la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea

penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a

principiului individualizării pedepsei penale. Persoanei declarate vinovate trebuie

să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată;

- instanța de judecată nu a analizat și nu a apreciat corect circumstanțele

comiterii infracțiunii, constatând lipsa unor careva circumstanțelor atenuante. Însă,

potrivit declarațiilor inculpatului Bojoreanu Vadim, declarații date sub jurământ în

ședința de judecată, acesta a săvârșit infracțiunea imputată datorită dependenței

materiale față de Balan Dumitru căruia îi era dator cu o sumă de bani și care acesta

din urmă insista să-i fie întoarsă, bani pe care Bojoreanu Vadim nu avea

posibilitate să-i întoarcă la moment. Anume din acest motiv Bojoreanu Vadim a

fost de acord săi ofere lui Balan Dumitru serviciile sale și anume să transmită

persoanelor indicate de către acesta a unor pachete de polietilenă în care se aflau

droguri. Aceste declarații au fost date de Bojoreanu Vadim încă în cadrul urmăririi

penale la audierea în calitate de bănuit și ulterior susținute în calitate de învinuit;

- mai mult, atât acuzatorul de stat în pledoaria sa a remarcat, cât și inculpatul

și apărătorul acestuia s-au referit la încă o circumstanță atenuantă precum căința

activă (sinceră);

- pe lângă faptul că, încă la urmărirea penală Bojoreanu Vadim a contribuit

activ la descoperirea infracțiunii ce i se încriminează, el concret a indicat sursa de

unde a obținut drogurile înstrăinate - Balan Dumitru. Ulterior, în baza declarațiilor

demascatoare ale lui Bojoreanu Vadim despre activitatea criminală a lui Balan

Dumitru, în privința ultimului a fost începută urmărirea penală. Aceste fapte au

fost confirmate în ședința de judecată de către acuzatorul de stat;

- în speță, în prezența circumstanțelor atenuante - căința activă, dependența

materială față de Balan Dumitru contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, în

lipsa unor circumstanțe agravante și antecedente penale nestinse, precum și contrar

prevederilor exprese ale legii de procedură penală în vigoare verdictul instanței de

aplicare a unei pedepse privative de libertate este unul ilegal și neîntemeiat;

- potrivit art.389 alin.(4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în

cazurile prevăzute în art.art.57 și 58 Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul

6

prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție;

- art.57 Cod penal prevede: (1) Persoana care pentru prima oară a săvârșit o

infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă

ea, după săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la

descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt

mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune. (2) Persoana care, în condițiile

alin.(1), a săvârșit o infracțiune de altă categorie poate fi liberată de răspundere

penală numai în cazurile prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială

a prezentului cod;

- potrivit prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal, persoana care a săvârșit

acțiunile prevăzute la art.art.217 sau 2171 Cod penal, este liberată de răspundere

penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce tine

de circulația ilegală a drogurilor etnobotanicelor sau analogii acestora, după caz,

prin autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii

acestora, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea

persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor

bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune;

- astfel, judecătorul la adoptarea hotărârii din 17.08.2019 nu a luat în

considerație prevederile art. 389 Cod de procedură penală și greșit i-a stabilit

pedeapsa lui Bojoreanu Vadim, ceea ce a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale și

neîntemeiate, fapt care contravine prevederilor art.384 alin.(3) Cod de procedură

penală care stipulează că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală,

întemeiată și motivată;

- mai mult ca atât, la adoptarea sentinței judecătorul nu a luat în considerație

nici prevederile art.229 alin.(3) Cod de procedură penală, care stipulează: instanța

poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau

persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a

acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra

situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor;

- astfel, nu este clară poziția instanței de judecată care a dispus încasarea din

contul lui Bojoreanu Vadim a cheltuielilor de judecată în mărime de 5 040 lei

atunci când au fost prezentate probe care confirmă faptul că inculpatul care nu este

angajat în câmpul muncii are la întreținere 2 copii minori și concubina acestuia este

însărcinată cu un alt copil, iar plata cheltuielilor de judecată în mod inevitabil va

influența substanțial situația materială a persoanelor care se află la întreținerea

inculpatului.

3.2. Inculpatul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei

corespunzătoare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că:

- deși cauza a fost examinata în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, pe parcursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut vina în

infracțiunile comise, cele trei episoade, deși până la comiterea crimei organul de

urmărire penală cunoștea că a fost o provocare din partea organului de urmărire

7

penală, agentul sub acoperire îl contacta pe Bojoreanu Vadim și îl provoca de fapt

sa-i înstrăineze, dar de fapt nu în aceasta este esența, de fapt nu se contestă

învinuirea adusă, se contestă doar calificarea infracțiunii și anume, consideră că la

momentul producerii, fiecare episod urma sa fie calificat în baza art. 2171 alin. (1)

Cod penal, și nu urma organul de urmărire penală sa-l provoace pe inculpat să fie

cumulate toate, ceea ce a condus la aplicarea unei pedepse mult mai severe, potrivit

rapoartelor de expertiză nr.34/12/2-R-603 din 29.06.2018, nr.34/12/2-R-701 din

27.11.2018, nr.34/12/2-R-702 din 27.11.2018, nu se constată care este cantitatea

drogurilor sau substanțelor psihotrope care se conține în materialul uscat prezentat

la examinare;

- este de acord să suporte pedeapsa care i se cuvine dar conform conținutului

acțiunilor întreprinse, totodată, susține apelurile declarate de avocatul Grimailo

Nelea și de inculpat și cererea inculpatului privind aplicarea în privința sa a

prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.

2020, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, ținând cont de

probele administrate și recunoașterea vinei de către inculpat, a constatat cu

certitudine că Bojoreanu Vadim a comis infracțiunea imputată lui și că acțiunile

inculpatului sunt corect calificate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Codul penal.

Totodată, a subliniat că cauza penală a fost examinată conform prevederilor

art.3641 Cod de procedură penală, și în urma examinări cauzei penale în această

procedură părțile pot exercita calea de atac apelului, de regulă, sub aspectul

individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat

potrivit procedurii simplificate. Considerând nefondate argumentele invocate de

avocatul Teleba Snejana în favoarea inculpatului, deoarece sunt cu caracter de

declarație.

Instanța de apel a menționat că, deși apărarea susține că nu a fost stabilită

cantitatea chimică activă care constituie stupefiant din substanța uscată depistată,

în aspectul dat argumentele nu pot fi reținute. Deoarece potrivit rapoartelor de

expertiză, se indică cantitatea masei vegetale, care constituie 1,316 grame, 0,728

grame, 0,811 grame, astfel că argumentele sunt declarative.

Au fost respinse de către instanța de apel și afirmațiile invocate de avocatul

Teleba Snejana, cu referire atât la prevederile legislației naționale și internaționale

cât și la practica CEDO, deoarece sunt declarative, de către instanța de fond nefiind

încălcate prevederile menționate.

4.1. La capitolul individualizare pedepsei penale cu trimitere la prevederile

art.art.16, 61, 75, 76, 77 Cod penal și art.364 Cod de procedură penală, instanța de

apel a constat că prima instanță analizând circumstanțele comiterii infracțiunii,

ținând cont de pericolul social al faptei, de personalitatea inculpatului, ținând cont

de faptul că a manifestat căința sinceră, a stabilit corect pedeapsă în limita minimă

ajustată la 4 patru ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis.

Instanța de apel a respins afirmațiile invocate în apelul avocatului Grimailo

Nelea în interesele inculpatului privind dezacordul cu sentința instanței în ce

8

privește pedeapsa aplicată inculpatului, că instanța de fond nu a analizat și nu a

apreciat corect circumstanțele comiterii infracțiunii, constatând lipsa unor careva

circumstanțe atenuante, potrivit declarațiilor inculpatului, declarații date sub

jurământ în ședința de judecată, acesta a săvârșit infracțiunea imputată datorită

dependenței materiale față de Balan Dumitru, căruia îi era dator cu o sumă de bani

și care acesta din urmă insista să-i fie întoarsă, deoarece sunt pur declarative și

expuse în viziunea autorului recursului, poziția avocatului fiind apreciată doar ca o

poziție de apărare a inculpatului.

La fel, consideră nefondate argumentele avocatului ce țin de necesitatea

liberării inculpatului de răspundere penală, cu respingerea afirmațiilor, deoarece nu

s-au constatat temeiuri de liberare a inculpatului de răspundere penală din motivele

invocate.

În sensul invocat, instanța de apel a reținut că, potrivit art.217 alin.(5) Cod

penal, se reglementează că, persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la art.217

sau 2171 Cod penal, este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la

descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz, prin autodenunțare, predare

benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, indicare a sursei de

procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la

săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor

rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei,

precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

Deși apărarea pretinde că inculpatul urmează a fi liberat potrivit prevederilor

art.217 alin.(5) Cod penal, instanța de apel a statuat că, din materialele prezentate

pentru verificare nu rezultă autodenunțarea lui Bojoreanu Vadim sau contribuirea

activă la descoperirea infracțiunilor vizate anterior investigării acțiunilor de

organul de urmărire penală, situație nestabilită pe caz cu referire la inculpat, astfel

că invocarea apărării este declarativă.

Mai mult, după cum rezultă din materialele cauzei Bojoreanu Vadim a dat

declarații după efectuarea măsurilor speciale de investigații inclusiv în privința lui,

soldate cu rezultatele care au servit ca temei pentru punerea lui Bojoreanu Vadim

sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod

penal.

4.2. Referitor la cheltuielile judiciare, instanța de apel a făcut trimitere la

prevederile art.art.227, 229 Cod de procedură penală și modificărilor operate prin

Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, prin care a fost exclus

alin.(2) art.143 Codul de procedură penală, considerând neîntemeiate afirmațiile

apărării în aspectul scutirii de la plata cheltuielilor judiciare a inculpatului, mai ales

că expertizele au fost efectuate după intrarea în vigoare a modificărilor sus-

menționate.

12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile

adoptate, solicitând casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171

9

alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei corespunzătoare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că:

- cauza penală a fost examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, și inculpatul pe parcursul urmăririi penale a manifestat un

comportament adecvat, de conlucrare cu organele de drept, a recunoscut integral

faptul înstrăinării substanțelor stupefiante unor persoane străine, nu a întreprins

nici o acțiune menită să împiedice desfășurarea urmării penale, ba mai mult decât

atât, supunându-se unui risc, a denunțat autorul și organizatorul schemei de

răspândire a substanțelor ilegale - Bălan Dumitru;

- în acest context a remarcat că inculpatul este învinuit de păstrarea și

înstrăinarea ilegală a unor mase vegetale care conțin cannabinoidul sintetic MDMB

(N) -2201 ce reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM de trei

ori, astfel la data de 19 iunie 2018, în jurul orelor 19:30, la data de 12 iulie 2018, în

jurul orelor 19:00, la data de 17 iulie 2018, în jurul orelor 19:00 la unei și aceiași

persoană - (agent sub acoperire) Petrov Pavel. Astfel din materialele administrate

de organul de urmărire penală se întrevede faptul că despre înfăptuirea fiecărei

tranzacții unde inculpatul înstrăina substanțe stupefiante organul de urmărire

penală cunoștea încă până la producerea acesteia, căci agentul sub acoperire era

înzestrat în acest sens cu bani notați pentru utilizarea lor la efectuarea achiziției de

control, și de către organele de drept se petrecea nemijlocit măsura specială de

investigație "Urmărirea vizuală" și "achiziția de control";

- la 19 iunie 2018 inculpatul a înstrăinat o cantitate de masă vegetală de

culoare galbenă (materie uscată) de 1,316 gr., la 12 iulie 2018 - de 0,728 gr., iar la

17 iulie 2018-0,811 gr. în același timp, prin Rapoartele de expertiză judiciară nr.

34/12/2-R-603 de la 29.06.2018, nr. 34/12/2-R-701 de la 27.11.2018 , nr. 34/12/2-

R-702 de la 27.11.2018 nu se constată care este cantitatea dogoririlor sau

substanțelor psihotrope care se conține în material uscată prezentată la examinare;

- potrivit poz.187 din lista nr.1 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79

din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora AB-PINA CHM (C H N O ) 0,01 gr. de substanță reprezintă

20 28 4 2

cantitate mică, iar de la 0,01 gr. până la 0,25 gr. reprezintă cantități mari;

- cu trimetre la jurisprudența Curții Europene și prevederile art.1341 alin.(4)

și (5) Cod penal a indicat că în speță nu a fost stabilită cantitatea de substanță

chimică activă care constituie stupefiant din substanța uscată depistată. Acest fapt

afectează grav legalitatea acuzațiilor aduse. Or, persoana a recunoscut săvârșirea

faptelor, dar calificarea corectă a acțiunilor conform normelor legii penale este

prerogativa organului de urmărire penală;

- în același context a notat că, organul de drept urma să califice fiecare

acțiune ilegală comisă de inculpat, căci fiecare înstrăinare de substanță stupefiantă

de la 19.06.2018, 12.07.2018 și 17.07.2018 reprezintă o infracțiune terminată. însă

organul de drept a cumulat acțiunile ilegale și cantitățile de substanță uscată

vândută de la toate trei cazuri pentru a agrava situația inculpatului;

- dosarul penal a fost intentat pe faptul realizării substanțelor narcotice de

către Bălan Dumitru. Dar, prin raportul de constatare despre săvârșirea infracțiunii

10

de la 05.07.2018 precum că la data de 19.06.2018 o persoană neidentificată la acel

moment (care ulterior a fost stabilit ca fiind Bojoreanu Vădim) i-a înstrăinat unui

agent sub acoperire un pachet de polietilenă în interiorul căruia se afla o masă

vegetală uscată. Ulterior, s-au autorizat efectuarea unor acțiuni de urmărire penală

prin intermediul unui agent sub acoperire cum ar fi urmărirea vizuală, controlul

transmiterii banilor și achiziția de control în perioada de la 12.07.2018 până la

11.08.2018 în același context menționează că organul de drept la data de

12.07.2018 prin intermediul aceluiași agent sub acoperire, alias Petrov Pavel, la

data de 12.07.2018 iarăși 1-a provocat pe Bojoreanu Vădim să-i înstrăineze

substanțe narcotice. Or, după cum reiese din declarațiile lui Petrov Pavel de la

12.07.2018 acesta "ar fi decis" din inițiativă proprie să se întâlnească cu Bojoreanu

Vădim pentru a procura droguri. Deși, agentului sub acoperire i-au fost eliberați

250 lei marcați pe care după versiunea acestuia expusă în procesul-verbal de

audiere, i-ar fi transmis lui Bojoreanu Vădim acești bani nu au fost depistați în

flagrant și ridicați de la Bojoreanu Vădim, fapt ce este un moment foarte straniu.

Care a fost necesitatea înzestrării agentului sub acoperire cu bancnote marcate,

dacă acestea nu au fost ridicate de la Bojoreanu Vădim.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece potrivit

prevederilor pct. 30 din Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii

Moldova nr.13 din 16 decembrie 2013, cu privire la aplicarea prevederilor art.3641

Cod de procedură penală, de către instanțele judecătorești, „împotriva sentințelor

adoptate de prima instanța în urma judecătorii în procedura simplificată părțile pot

exercita calea de atac a apelul, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că, acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, se atestă că recurentul a

indicat drept temeiuri pentru declararea recursului art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, precum și în

cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiurilor de

casare invocate, Colegiul penal concluzionează asupra netemeiniciei acestora, din

următoarele motive.

În primul rând, instanța de recurs atestă că examinarea cauzei penale în

privința lui Bojoreanu Vădim, a avut loc conform procedurii prevăzute de art.3641

Cod de procedură penală, iar inculpatul, fiind asistat de avocatul Grimailo Nelea,

11

până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă și-a recunoscut

vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată,

menționând că i-au fost explicate consecințele depunerii acestei cereri și că a scris

și semnat cererea nominalizată nefiind silit sau influențat (f.d.139).

Potrivit practicii unitare relevante speței, la examinarea cauzei penale în

procedura simplificată, inculpatul trebuie să recunoască și încadrarea juridică a

faptelor așa cum au fost reținute în rechizitoriu, or, în caz contrar instanța de

judecată nu poate dispune examinarea cauzei conform prevederilor art.3641 Cod de

procedură penală.

Astfel, orice obiecții ale inculpatului referitor la probele administrate și

încadrarea juridică a faptelor imputate, urmau a fi înaintate până la pronunțarea de

către prima instanță a încheierii cu privire la admiterea cererii de soluționare a

cauzei în procedura simplificată.

Din momentul pronunțării încheierii prin care se dispune judecarea cauzei în

procedura simplificată, inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul

procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii

simplificate.

Prin urmare, împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării

cauzei în procedura simplificată părțile pot exercita calea de atac a apelului, de

regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neavând posibilitatea de a

renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate.

În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de

procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea

cerințelor prevederilor art.3641 alin.(1), (4) Cod de procedură penală și nu poate

reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în

rechizitoriu și de către prima instanță.

Reieșind din aspectele descrise, Colegiul penal evidențiază, că temeiul

invocat de recurent sub aspectul art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală,

prin care se critică încadrarea juridică a faptelor imputate inculpatului, este lipsit de

suport legal, deoarece atât prima instanță cât și instanța de apel, judecând cauza pe

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, au verificat aspectul dacă

faptele inculpatului au fost just încadrate în conformitate cu dispozițiile prevăzute

de Codul penal.

În al doilea rând, cu referire la temeiul de recurs invocat de recurent prin

prisma pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu exigențele stipulate

exhaustiv în art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală,

iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea

apelurile declarate de inculpat și avocații săi.

Astfel, în fapt, hotărârile primei instanțe și instanței de apel corespund

tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legale și întemeiate, nefiind

constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Mai mult, în sinteza celor constate de către Colegiul penal vizavi de recursul

declarat de către partea apărării, se evidențiază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în

12

asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de

probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale

în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din

CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Față de cele ce preced, instanța de recurs constată că argumentele enunțate

denotă că instanțele ierarhic inferioare nu au comis erori de drept în raport cu

motivele invocate de partea apărării, că hotărârile contestate conțin motive clare și

legale pe care se întemeiază soluția, iar recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Teleba Snejana în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

12 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Bojoreanu Vadim xxx, deoarece

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2020.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

13