1ra-1553/20 — Art. 217-1 al. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 17 august 2019, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, Bojoreanu Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe termen de 2 ani. A fost dispus încasarea de la Bojoreanu Vadim în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 5 040 lei.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Bojoreanu Vadim, de comun acord cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținerii unor profituri de pe urma activității în cauză, precum și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, pe parcursul anului 2018, au dobândit într-un mod nestabilit și ilegal droguri sub formă de cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, care reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, ce le păstrau la sine, iar la 1 data de 19.06.2018, aproximativ la orele 19.30, aflându-se în preajma blocului de locuit nr.62 din strada Chișinăului mun. Bălți, ilegal contra sumei de 250 lei, a înstrăinat unei persoane sub acoperire o pungă de polietilenă în interiorul căreia se afla o masă vegetală uscată de culoare galbenă-verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-603 din 29.06.2018, reprezintă masa vegetală uscată ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, și care conform scrisorii IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al MS RM cu nr.01-12/632 din 18.04.2017 reprezintă analog al substanței stupefiante AB- PINACA-CHM care sânt incluse în Tabelul nr.1 ”Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, ”Lista nr.1 substanțe stupefiante” din Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 și Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006. Cantitatea masei vegetale de culoare galbenă (materie uscată) constituie 1,316 gr, adică proporții deosebit de mari. Tot el, în comun cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținerii unor profituri de pe urma activității în cauză, precum și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, pe parcursul anului 2018, au dobândit într-un mod nestabilit și ilegal droguri sub formă de cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201, care reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, ce le păstrau la sine, iar la data de 12.07.2018, aproximativ la orele 19.00, aflându-se strada Ștefan cel Mare 4 din mun. Bălți, ilegal, contra sumei de 250 lei, i-a înstrăinat cet. Petrov Pavel (persoană sub acoperire) o masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galbenă, care conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-701 din 27.11.2018, reprezintă masa vegetală uscată ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, și care conform scrisorii IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al MS RM cu nr.01-12/632 din 18.04.2017 reprezintă analog al substanței stupefiante AB- PINACA-CHM care sânt incluse în Tabelul nr.1 „Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, „Lista nr.1 substanțe stupefiante” din Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 și Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006. Cantitatea masei vegetale de culoare galbenă (materie uscată) constituie 0,728 gr, adică proporții mari. Tot el, în comun cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținerii unor profituri de pe urma activității în cauză, precum și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, pe parcursul anului 2018, au dobândit într-un mod nestabilit și ilegal droguri sub formă de cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201, care reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, ce le păstrau la sine, iar la data de 17.07.2018, orele 19.00, aflându-se în regiunea cartierului „Podul Chișinăului” din mun. Bălți, ilegal, contra sumei de 250 lei, i-a înstrăinat cet. Petrov Pavel (persoană sub acoperire) o masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galbenă, care conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-702 din 2 27.11.2018, reprezintă masa vegetală uscată ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, și care conform scrisorii IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al MS RM cu nr.01-12/632 din 18.04.2017 reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM care sânt incluse în Tabelul nr.1 „Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, „Lista nr.1 substanțe stupefiante” din Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 și Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006. Cantitatea masei vegetale de culoare galbenă (materie uscată) constituie 0,811 gr., adică proporții mari. În total cantitatea ilegală a drogurilor pe care a înfăptuit-o Bojoreanu Vadim în scop de înstrăinare, este de 2,855 gr, adică constituie proporții deosebit de mari. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Avocatul Teleba Snejana în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei corespunzătoare. În motivarea cerințelor sale a invocat că: - cauza penală a fost examinată în temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală; - judecata în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în aspectul vizat se reține că alin.(1), (3) și (4) al normei date prevede că, (1) Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara, personal prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. (2) Judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe. (3) În cadrul ședinței preliminare sau până la începerea cercetării judecătorești, instanța îl întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, apoi acordă cuvântul procurorului, părții vătămate și celorlalte părți asupra cererii formulate. (4) Instanța de judecată admite, prin încheiere, cererea dacă din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sânt stabilite și dacă sânt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse și procedează la audierea inculpatului potrivit regulilor de audiere a martorului; - în aceste condiții a indicat că, inculpatul Bojoreanu Vadim pe parcursul urmăririi penale a manifestat un comportament adecvat, de conlucrare cu organele de drept, a recunoscut integral faptul înstrăinării substanțelor stupefiante unor persoane străine, nu a întreprins nici o acțiune menită să împiedice desfășurarea urmării penale, ba mai mult decât atât, supunându-se unui risc, a denunțat autorul și organizatorul schemei de răspândire a substanțelor ilegale – Balan Dumitru. În acest context se va mai remarca că el este învinuit de păstrarea și înstrăinarea ilegală a unor mase vegetale care conțin cannabinoidul sintetic MDMB (N) -2201 3 ce reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM de trei ori, astfel la data de 19.06.2018, în jurul orelor 19.30, la data de 12.07.2018, în jurul orelor 19.00, la data de 17.07.2018, în jurul orelor 19.00 la una și aceiași persoană - (agent sub acoperire) Petrov Pavel. Astfel, din materialele administrate de organul de urmărire penală se întrevede faptul că despre înfăptuirea fiecărei tranzacții unde inculpatul înstrăina substanțe stupefiante organul de urmărire penală cunoștea încă până la producerea acesteia, căci agentul sub acoperire era înzestrat în acest sens cu bani notați pentru utilizarea lor la efectuarea achiziției de control, (a se vedea f.d.36, 37, 53, 54) și de către organele de drept se petrecea nemijlocit măsura specială de investigație „Urmărirea vizuală” și „achiziția de control” (a se vedea f.d.38 și 55); - în aceste condiții a menționat că, la 19.06.2018 inculpatul a înstrăinat o cantitate de masă vegetală de culoare galbenă (materie uscată) de 1,316 gr, la 12.07.2018 – de 0,728 gr, iar la 17.07.2018 – 0,811 gr. În același timp, prin Rapoartele de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-603 de la 29.06.2018, nr.34/12/2- R701 de la 27.11.2018, nr.34/12/2-R-702 de la 27.11.2018 nu se constată care este cantitatea drogurilor sau substanțelor psihotrope care se conține în material uscată prezentată la examinare; - așadar, potrivit poz.187 din Lista nr.1 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora AB-P1NACA-CHM (C20H28N4O2) 0,01 gr. de substanță reprezintă cantitate mică, iar de la 0,01 gr. până la 0,25 gr. reprezintă cantități mari; - Curtea Europeană, în jurisprudența sa, a remarcat în mod constant că principiul preeminenței dreptului impune ca orice imixtiune a autorităților în drepturile individului, pe care Convenția Europeană le protejează, să fie supusă unui control riguros. O normă este clară, accesibilă și previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane să își corecteze conduita și să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-o normă (Silver s.a. vs. Regatul Unit, 25 martie 1983). Odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerența pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept pe care îi privesc măsurile de aplicare a acestei soluții (Păduraru vs. România, 1 decembrie 2005, §92); - în acest sens, Curtea Europeana a subliniat că, principiul legalității delictelor și pedepselor și principiul potrivit căruia o lege penală nu poate fi aplicată extensiv în detrimentul acuzatului, în special prin analogie, înseamnă că, o infracțiune trebuie să fie definită clar prin lege. Această condiție este îndeplinită atunci când individul poate să știe, pornind de la prevederea normei pertinente și cu ajutorul interpretării ce este dată în jurisprudență, ce acte și omisiuni sunt de natură să-i angajeze responsabilitatea penală (cauza Kokkinakis vs. Grecia, din 25 mai 1993). - în același timp, pornind de la faptul că legea penală este o lex stricta, trebuie de evidențiat că aceasta nu poate să abunde în texte incriminatoare sau 4 explicative. Spre deosebire de alte legi, legea penală trebuie interpretată prin aplicarea coroborată a interpretării gramaticale cu cea teleologică, care își propune lămurirea înțelesului normei juridice pornind de la finalitatea acesteia. În pofida exactității sale, dreptul penal, exprimat printr-o lex certa, este o ramură de drept sensibilă anume din cauza excesului de text normativ necesar a fi supus interpretării (îndeosebi în cazul obiectului juridic, fie al laturii subiective a componenței de infracțiune), inclusiv în baza normelor de trimitere sau de blanchetă; - reglementări în materia drogurilor și a circulației acestora se regăsesc în Convenția Unică asupra substanțelor narcotice, încheiată la New York, la 30 martie 1961; convenția Națiunilor Unite din 1971 cu privire la substanțele psihotrope; convenția Națiunilor Unite din 1988 împotriva traficului ilicit de substanțe psihotrope și narcotice; - Convențiile Națiunilor Unite clasifică drogurile în funcție de periculozitatea lor pentru sănătate, de riscul de abuz și de valoarea lor terapeutică; - în cadrul Uniunii Europene, preambulul Deciziei-cadru 2004/757/JAI a UE din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri prevede că „Pentru a stabili nivelul sancțiunilor, ar trebui avute în vedere elemente concrete, cum ar fi cantitățile și tipul de droguri traficate, [...]”, iar în conformitate cu articolul 4, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru aplicarea pedepsei, inclusiv când a) infracțiunea implică cantități mari de droguri”; - prin urmare, în virtutea reglementărilor internaționale, este de subliniat că pentru stabilirea pedepsei cantitatea drogurilor constituie un criteriu determinant. Cantitatea constituie un criteriu principal în distingerea circulației legale a substanțelor narcotice sau psihotrope de cea ilegală. Stabilirea cantității acestor substanțe diferă în baza: criteriilor „mici” sau „mari” și în funcție de greutatea substanței chimice active implicate; - în cazul din speță se va accentua asupra faptului că nu a fost stabilită cantitatea de substanță chimică activă care constituie stupefiant din substanța uscată depistată. Acest fapt afectează grav legalitatea acuzațiilor aduse. Or, persoana a recunoscut săvârșirea faptelor, dar calificarea corectă a acțiunilor conform normelor legii penale este prerogativa organului de urmărire penală; - în același context a menționat că, organul de drept urma să califice fiecare acțiune ilegală comisă de inculpat, căci fiecare înstrăinare de substanță stupefiantă așadar de la 19.06.2018, 12.07.2018 și 17.07.2018 reprezintă o infracțiune terminată. Însă organul de drept a cumulat acțiunile ilegale și cantitățile de substanță uscată vândută de la toate trei cazuri pentru a agrava situația inculpatului. 3.1. Avocatul Grimailo Nelea în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit regulilor primei instanțe prin care, Bojoreanu Vadim să fie eliberat de răspunderea penală și scutit de plata cheltuielilor judiciare. În motivarea cerințelor sale a invocat că: - în conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) Cod penal, persoanei 5 recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod; - în baza principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei înserate în art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia; - prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei penale. Persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată; - instanța de judecată nu a analizat și nu a apreciat corect circumstanțele comiterii infracțiunii, constatând lipsa unor careva circumstanțelor atenuante. Însă, potrivit declarațiilor inculpatului Bojoreanu Vadim, declarații date sub jurământ în ședința de judecată, acesta a săvârșit infracțiunea imputată datorită dependenței materiale față de Balan Dumitru căruia îi era dator cu o sumă de bani și care acesta din urmă insista să-i fie întoarsă, bani pe care Bojoreanu Vadim nu avea posibilitate să-i întoarcă la moment. Anume din acest motiv Bojoreanu Vadim a fost de acord săi ofere lui Balan Dumitru serviciile sale și anume să transmită persoanelor indicate de către acesta a unor pachete de polietilenă în care se aflau droguri. Aceste declarații au fost date de Bojoreanu Vadim încă în cadrul urmăririi penale la audierea în calitate de bănuit și ulterior susținute în calitate de învinuit; - mai mult, atât acuzatorul de stat în pledoaria sa a remarcat, cât și inculpatul și apărătorul acestuia s-au referit la încă o circumstanță atenuantă precum căința activă (sinceră); - pe lângă faptul că, încă la urmărirea penală Bojoreanu Vadim a contribuit activ la descoperirea infracțiunii ce i se încriminează, el concret a indicat sursa de unde a obținut drogurile înstrăinate - Balan Dumitru. Ulterior, în baza declarațiilor demascatoare ale lui Bojoreanu Vadim despre activitatea criminală a lui Balan Dumitru, în privința ultimului a fost începută urmărirea penală. Aceste fapte au fost confirmate în ședința de judecată de către acuzatorul de stat; - în speță, în prezența circumstanțelor atenuante - căința activă, dependența materială față de Balan Dumitru contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, în lipsa unor circumstanțe agravante și antecedente penale nestinse, precum și contrar prevederilor exprese ale legii de procedură penală în vigoare verdictul instanței de aplicare a unei pedepse privative de libertate este unul ilegal și neîntemeiat; - potrivit art.389 alin.(4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art.art.57 și 58 Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul 6 prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție; - art.57 Cod penal prevede: (1) Persoana care pentru prima oară a săvârșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă ea, după săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune. (2) Persoana care, în condițiile alin.(1), a săvârșit o infracțiune de altă categorie poate fi liberată de răspundere penală numai în cazurile prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod; - potrivit prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal, persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la art.art.217 sau 2171 Cod penal, este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce tine de circulația ilegală a drogurilor etnobotanicelor sau analogii acestora, după caz, prin autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune; - astfel, judecătorul la adoptarea hotărârii din 17.08.2019 nu a luat în considerație prevederile art. 389 Cod de procedură penală și greșit i-a stabilit pedeapsa lui Bojoreanu Vadim, ceea ce a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale și neîntemeiate, fapt care contravine prevederilor art.384 alin.(3) Cod de procedură penală care stipulează că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată; - mai mult ca atât, la adoptarea sentinței judecătorul nu a luat în considerație nici prevederile art.229 alin.(3) Cod de procedură penală, care stipulează: instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor; - astfel, nu este clară poziția instanței de judecată care a dispus încasarea din contul lui Bojoreanu Vadim a cheltuielilor de judecată în mărime de 5 040 lei atunci când au fost prezentate probe care confirmă faptul că inculpatul care nu este angajat în câmpul muncii are la întreținere 2 copii minori și concubina acestuia este însărcinată cu un alt copil, iar plata cheltuielilor de judecată în mod inevitabil va influența substanțial situația materială a persoanelor care se află la întreținerea inculpatului. 3.2. Inculpatul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei corespunzătoare. În motivarea cerințelor sale a invocat că: - deși cauza a fost examinata în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, pe parcursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut vina în infracțiunile comise, cele trei episoade, deși până la comiterea crimei organul de urmărire penală cunoștea că a fost o provocare din partea organului de urmărire 7 penală, agentul sub acoperire îl contacta pe Bojoreanu Vadim și îl provoca de fapt sa-i înstrăineze, dar de fapt nu în aceasta este esența, de fapt nu se contestă învinuirea adusă, se contestă doar calificarea infracțiunii și anume, consideră că la momentul producerii, fiecare episod urma sa fie calificat în baza art. 2171 alin. (1) Cod penal, și nu urma organul de urmărire penală sa-l provoace pe inculpat să fie cumulate toate, ceea ce a condus la aplicarea unei pedepse mult mai severe, potrivit rapoartelor de expertiză nr.34/12/2-R-603 din 29.06.2018, nr.34/12/2-R-701 din 27.11.2018, nr.34/12/2-R-702 din 27.11.2018, nu se constată care este cantitatea drogurilor sau substanțelor psihotrope care se conține în materialul uscat prezentat la examinare; - este de acord să suporte pedeapsa care i se cuvine dar conform conținutului acțiunilor întreprinse, totodată, susține apelurile declarate de avocatul Grimailo Nelea și de inculpat și cererea inculpatului privind aplicarea în privința sa a prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 februarie 2020, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, ținând cont de probele administrate și recunoașterea vinei de către inculpat, a constatat cu certitudine că Bojoreanu Vadim a comis infracțiunea imputată lui și că acțiunile inculpatului sunt corect calificate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Codul penal. Totodată, a subliniat că cauza penală a fost examinată conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, și în urma examinări cauzei penale în această procedură părțile pot exercita calea de atac apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. Considerând nefondate argumentele invocate de avocatul Teleba Snejana în favoarea inculpatului, deoarece sunt cu caracter de declarație. Instanța de apel a menționat că, deși apărarea susține că nu a fost stabilită cantitatea chimică activă care constituie stupefiant din substanța uscată depistată, în aspectul dat argumentele nu pot fi reținute. Deoarece potrivit rapoartelor de expertiză, se indică cantitatea masei vegetale, care constituie 1,316 grame, 0,728 grame, 0,811 grame, astfel că argumentele sunt declarative. Au fost respinse de către instanța de apel și afirmațiile invocate de avocatul Teleba Snejana, cu referire atât la prevederile legislației naționale și internaționale cât și la practica CEDO, deoarece sunt declarative, de către instanța de fond nefiind încălcate prevederile menționate. 4.1. La capitolul individualizare pedepsei penale cu trimitere la prevederile art.art.16, 61, 75, 76, 77 Cod penal și art.364 Cod de procedură penală, instanța de apel a constat că prima instanță analizând circumstanțele comiterii infracțiunii, ținând cont de pericolul social al faptei, de personalitatea inculpatului, ținând cont de faptul că a manifestat căința sinceră, a stabilit corect pedeapsă în limita minimă ajustată la 4 patru ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a respins afirmațiile invocate în apelul avocatului Grimailo Nelea în interesele inculpatului privind dezacordul cu sentința instanței în ce 8 privește pedeapsa aplicată inculpatului, că instanța de fond nu a analizat și nu a apreciat corect circumstanțele comiterii infracțiunii, constatând lipsa unor careva circumstanțe atenuante, potrivit declarațiilor inculpatului, declarații date sub jurământ în ședința de judecată, acesta a săvârșit infracțiunea imputată datorită dependenței materiale față de Balan Dumitru, căruia îi era dator cu o sumă de bani și care acesta din urmă insista să-i fie întoarsă, deoarece sunt pur declarative și expuse în viziunea autorului recursului, poziția avocatului fiind apreciată doar ca o poziție de apărare a inculpatului. La fel, consideră nefondate argumentele avocatului ce țin de necesitatea liberării inculpatului de răspundere penală, cu respingerea afirmațiilor, deoarece nu s-au constatat temeiuri de liberare a inculpatului de răspundere penală din motivele invocate. În sensul invocat, instanța de apel a reținut că, potrivit art.217 alin.(5) Cod penal, se reglementează că, persoana care a săvârșit acțiunile prevăzute la art.217 sau 2171 Cod penal, este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, după caz, prin autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală. Deși apărarea pretinde că inculpatul urmează a fi liberat potrivit prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal, instanța de apel a statuat că, din materialele prezentate pentru verificare nu rezultă autodenunțarea lui Bojoreanu Vadim sau contribuirea activă la descoperirea infracțiunilor vizate anterior investigării acțiunilor de organul de urmărire penală, situație nestabilită pe caz cu referire la inculpat, astfel că invocarea apărării este declarativă. Mai mult, după cum rezultă din materialele cauzei Bojoreanu Vadim a dat declarații după efectuarea măsurilor speciale de investigații inclusiv în privința lui, soldate cu rezultatele care au servit ca temei pentru punerea lui Bojoreanu Vadim sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. 4.2. Referitor la cheltuielile judiciare, instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art.art.227, 229 Cod de procedură penală și modificărilor operate prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, prin care a fost exclus alin.(2) art.143 Codul de procedură penală, considerând neîntemeiate afirmațiile apărării în aspectul scutirii de la plata cheltuielilor judiciare a inculpatului, mai ales că expertizele au fost efectuate după intrarea în vigoare a modificărilor sus- menționate.

Avocatul Teleba Snejana în numele inculpatului, în temeiul pct. 6) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 9 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei corespunzătoare. În motivarea cerințelor sale a invocat că: - cauza penală a fost examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, și inculpatul pe parcursul urmăririi penale a manifestat un comportament adecvat, de conlucrare cu organele de drept, a recunoscut integral faptul înstrăinării substanțelor stupefiante unor persoane străine, nu a întreprins nici o acțiune menită să împiedice desfășurarea urmării penale, ba mai mult decât atât, supunându-se unui risc, a denunțat autorul și organizatorul schemei de răspândire a substanțelor ilegale - Bălan Dumitru; - în acest context a remarcat că inculpatul este învinuit de păstrarea și înstrăinarea ilegală a unor mase vegetale care conțin cannabinoidul sintetic MDMB (N) -2201 ce reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM de trei ori, astfel la data de 19 iunie 2018, în jurul orelor 19:30, la data de 12 iulie 2018, în jurul orelor 19:00, la data de 17 iulie 2018, în jurul orelor 19:00 la unei și aceiași persoană - (agent sub acoperire) Petrov Pavel. Astfel din materialele administrate de organul de urmărire penală se întrevede faptul că despre înfăptuirea fiecărei tranzacții unde inculpatul înstrăina substanțe stupefiante organul de urmărire penală cunoștea încă până la producerea acesteia, căci agentul sub acoperire era înzestrat în acest sens cu bani notați pentru utilizarea lor la efectuarea achiziției de control, și de către organele de drept se petrecea nemijlocit măsura specială de investigație "Urmărirea vizuală" și "achiziția de control"; - la 19 iunie 2018 inculpatul a înstrăinat o cantitate de masă vegetală de culoare galbenă (materie uscată) de 1,316 gr., la 12 iulie 2018 - de 0,728 gr., iar la 17 iulie 2018-0,811 gr. în același timp, prin Rapoartele de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-603 de la 29.06.2018, nr. 34/12/2-R-701 de la 27.11.2018 , nr. 34/12/2- R-702 de la 27.11.2018 nu se constată care este cantitatea dogoririlor sau substanțelor psihotrope care se conține în material uscată prezentată la examinare; - potrivit poz.187 din lista nr.1 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora AB-PINA CHM (C H N O ) 0,01 gr. de substanță reprezintă 20 28 4 2 cantitate mică, iar de la 0,01 gr. până la 0,25 gr. reprezintă cantități mari; - cu trimetre la jurisprudența Curții Europene și prevederile art.1341 alin.(4) și (5) Cod penal a indicat că în speță nu a fost stabilită cantitatea de substanță chimică activă care constituie stupefiant din substanța uscată depistată. Acest fapt afectează grav legalitatea acuzațiilor aduse. Or, persoana a recunoscut săvârșirea faptelor, dar calificarea corectă a acțiunilor conform normelor legii penale este prerogativa organului de urmărire penală; - în același context a notat că, organul de drept urma să califice fiecare acțiune ilegală comisă de inculpat, căci fiecare înstrăinare de substanță stupefiantă de la 19.06.2018, 12.07.2018 și 17.07.2018 reprezintă o infracțiune terminată. însă organul de drept a cumulat acțiunile ilegale și cantitățile de substanță uscată vândută de la toate trei cazuri pentru a agrava situația inculpatului; - dosarul penal a fost intentat pe faptul realizării substanțelor narcotice de către Bălan Dumitru. Dar, prin raportul de constatare despre săvârșirea infracțiunii 10 de la 05.07.2018 precum că la data de 19.06.2018 o persoană neidentificată la acel moment (care ulterior a fost stabilit ca fiind Bojoreanu Vădim) i-a înstrăinat unui agent sub acoperire un pachet de polietilenă în interiorul căruia se afla o masă vegetală uscată. Ulterior, s-au autorizat efectuarea unor acțiuni de urmărire penală prin intermediul unui agent sub acoperire cum ar fi urmărirea vizuală, controlul transmiterii banilor și achiziția de control în perioada de la 12.07.2018 până la 11.08.2018 în același context menționează că organul de drept la data de 12.07.2018 prin intermediul aceluiași agent sub acoperire, alias Petrov Pavel, la data de 12.07.2018 iarăși 1-a provocat pe Bojoreanu Vădim să-i înstrăineze substanțe narcotice. Or, după cum reiese din declarațiile lui Petrov Pavel de la 12.07.2018 acesta "ar fi decis" din inițiativă proprie să se întâlnească cu Bojoreanu Vădim pentru a procura droguri. Deși, agentului sub acoperire i-au fost eliberați 250 lei marcați pe care după versiunea acestuia expusă în procesul-verbal de audiere, i-ar fi transmis lui Bojoreanu Vădim acești bani nu au fost depistați în flagrant și ridicați de la Bojoreanu Vădim, fapt ce este un moment foarte straniu. Care a fost necesitatea înzestrării agentului sub acoperire cu bancnote marcate, dacă acestea nu au fost ridicate de la Bojoreanu Vădim.

Asupra recursului declarat, a prezentat referință procurorul, care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece potrivit prevederilor pct. 30 din Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.13 din 16 decembrie 2013, cu privire la aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, de către instanțele judecătorești, „împotriva sentințelor adoptate de prima instanța în urma judecătorii în procedura simplificată părțile pot exercita calea de atac a apelul, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. După cum rezultă din conținutul recursului declarat, se atestă că recurentul a indicat drept temeiuri pentru declararea recursului art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, precum și în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal concluzionează asupra netemeiniciei acestora, din următoarele motive. În primul rând, instanța de recurs atestă că examinarea cauzei penale în privința lui Bojoreanu Vădim, a avut loc conform procedurii prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul, fiind asistat de avocatul Grimailo Nelea, 11 până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă și-a recunoscut vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, menționând că i-au fost explicate consecințele depunerii acestei cereri și că a scris și semnat cererea nominalizată nefiind silit sau influențat (f.d.139). Potrivit practicii unitare relevante speței, la examinarea cauzei penale în procedura simplificată, inculpatul trebuie să recunoască și încadrarea juridică a faptelor așa cum au fost reținute în rechizitoriu, or, în caz contrar instanța de judecată nu poate dispune examinarea cauzei conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală. Astfel, orice obiecții ale inculpatului referitor la probele administrate și încadrarea juridică a faptelor imputate, urmau a fi înaintate până la pronunțarea de către prima instanță a încheierii cu privire la admiterea cererii de soluționare a cauzei în procedura simplificată. Din momentul pronunțării încheierii prin care se dispune judecarea cauzei în procedura simplificată, inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate. Prin urmare, împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării cauzei în procedura simplificată părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neavând posibilitatea de a renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor prevederilor art.3641 alin.(1), (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Reieșind din aspectele descrise, Colegiul penal evidențiază, că temeiul invocat de recurent sub aspectul art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, prin care se critică încadrarea juridică a faptelor imputate inculpatului, este lipsit de suport legal, deoarece atât prima instanță cât și instanța de apel, judecând cauza pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, au verificat aspectul dacă faptele inculpatului au fost just încadrate în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Codul penal. În al doilea rând, cu referire la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu exigențele stipulate exhaustiv în art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelurile declarate de inculpat și avocații săi. Astfel, în fapt, hotărârile primei instanțe și instanței de apel corespund tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legale și întemeiate, nefiind constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Mai mult, în sinteza celor constate de către Colegiul penal vizavi de recursul declarat de către partea apărării, se evidențiază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în 12 asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Față de cele ce preced, instanța de recurs constată că argumentele enunțate denotă că instanțele ierarhic inferioare nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de partea apărării, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, iar recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Teleba Snejana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Bojoreanu Vadim xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2020. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Cobzac Elena 13