1ra-233/ 2020 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-233/ 2020 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-233/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Felișcan Victor în numele inculpaților,

împotriva sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Central din 28 februarie

2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, din 17 aprilie 2019,

în cauza penală în privința lui

Dumbrava Nicolae xxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în satul xxxxx,

Tuchila Nicolae xxxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în satul xxxxxx,

Tofan Dumitru xxxxx, născut la 1xxxxxx,

originar și domiciliat în satul xxxxxx,

Pîrlii Ion xxxx, născut la xxx, originar și

domiciliat satul xxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 03.03.2016-28.02.2017

Instanța de apel: 29.03.2017-14.02.2018

15.08.2018-17.04.2019

Instanța de recurs: 07.05.2018-10.07.2018

22.08.2019 – 17.11.2020

A C O N S T A T A T :

Dumbrava Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și i-a fost aplicată

acestuia pedeapsa - 5 (cinci) ani închisoare.

În baza art.90 Cod penal pedeapsa cu închisoarea aplicată lui

Dumbrava Nicolae, a fost suspendată, dacă în termenul de probă de 3

(trei) ani condamnatul Dumbrava Nicolae nu va săvârși o nouă infracțiune

1

și prin comportarea sa exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Pîrlii Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și i-a fost aplicată acestuia

pedeapsa - 5 (cinci) ani închisoare.

În baza art.90 Cod penal pedeapsa cu închisoarea aplicată lui Pîrlii

Ion, a fost suspendată, dacă în termenul de probă de 3 (trei) ani

condamnatul Pîrlii Ion nu va săvârși o nouă infracțiune și prin

comportarea sa exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Tofan Dumitru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

art.287 alin.(3) Cod penal și i-a fost aplicată acestuia pedeapsa - 5 (cinci)

ani închisoare.

În baza art.90 Cod penal pedeapsa cu închisoarea aplicată lui Tofan

Dumitru, a fost suspendată, dacă în termenul de probă de 4 (patru) ani

condamnatul Tofan Dumitru nu va săvârși o nouă infracțiune și prin

comportarea sa exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Tuchila Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și i-a fost aplicată acestuia

pedeapsa - 5 (cinci) ani închisoare.

În baza art.90 Cod penal pedeapsa cu închisoarea aplicată lui

Tuchila Nicolae, a fost suspendată, dacă în termenul de probă de 3 (trei)

ani condamnatul Tuchila Nicolae nu va săvârși o nouă infracțiune și prin

comportarea sa exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Cererea avocatului Felișcan V. privind încetarea procesului penal s-

a respins ca fiind neîntemeiată.

reținut că, Dumbrava Nicolae, împreună cu Tuchila Nicolae, Tofan

Dumitru, Pîrlii Ion și încă o persoană în privința căreia dosarul a fost

disjuns, la 04.06.2014, în jurul orelor 05-00 – 06-00, aflându-se în fața

magazinului ÎI ”xxxxx”, situat în s. xxxxxxx, având intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, printr-o obrăznicie deosebită,

manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, fără nici un motiv, după ce Tofan Dumitru a inițiat un

conflict cu cet. Cijov Radu și Bogdan Eugeniu, i-au maltratat.

Apoi, peste un timp, prelungind acțiunile sale huliganice, fără nici

un motiv și din aceleași intenții, au continuat conflictul cu Cijov Radu,

Bogdan Eugeniu, Ivanco Andrian, Cebaniuc Igor, lovindu-i pe ultimii cu

pumnii, țevi metalice și picioare peste diferite părți ale copului, cauzându-

le dureri fizice, iar lui Bogdan Eugeniu leziuni corporale sub formă de

plagă la nivelul occipital pe stânga, edem la nivelul orbitei stângi, plagă

pe mucoasa buzei inferioare pe dreapta, echimoza brațului drept, care în

2

baza raportului de expertiză nr.98 „D” din 01.07.2015 se califică ca

vătămări ușoare ce au provocat dereglarea sănătății pe un timp de scurtă

durată, nu mai mult de 21 zile.

Continuându-și acțiunile sale huliganice, au aplicat lovituri cu țeava

metalică peste automobilul de model „BMW X5”, cu care se deplasa

Cebaniuc Igor, astfel deteriorându-i câteva sticle, cauzându-i pagubă

materială.

Acțiunile inculpaților Dumbrava Nicolae, Pîrlii Ion, Tofan Dumitru

și Tuchila Nicolae au fost încadrate în baza art.287 alin.(3) Cod penal,

după indicii calificativi:

- Avocatul Felișcan Victor în numele inculpaților Dumbrava Nicolae, Pîrlii

Ion, Tofan Dumitru, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

emiterea unei decizii de achitate a lui Dumbrava Nicolae, Pîrlii Ion, Tofan

Dumitru.

- Avocatul Suveică Nelea în numele inculpaților Pîrlii Ion și Dumbrava

Nicolae care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei

decizii de achitate a lui Pîrlii Ion și Dumbrava Nicolae.

- Avocatul Cebotari Angela în interesele inculpatului Tuchila Nicolae, care

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei decizii de

achitate a lui Tuchila Nicolae.

3.1 În motivarea apelului, avocatul Felișcan Victor în numele inculpaților

Dumbrava Nicolae, Pîrlii Ion, Tofan Dumitru a indicat că:

- în cursul examinării cauzei penale, aprecierii probelor, pronunțării

și eliberării actelor procedurale instanța de judecată a comis un șir de

grave ilegalități, dat fiind că judecătorul a creat impedimente legale la

depunerea apelului și formularea observațiilor, sentința a fost pronunțată

fără înștiințarea învinuiților și avocaților, la o altă dată decât cea anunțată,

a fost expediată în adresa cabinetului avocatului „Victor Felișcan” abia la

13.03.2017, dar în pofida acestor împrejurări, deja la 27.03.2017 (nr. ieșire

5720) a fost informat despre expedierea dosarului în Curtea de apel Bălți;

- instanța de la primele ședințe de judecată a dat dovadă că este

părtinitoare, sugerând inculpaților în două ședințe consecutive că pot

solicita să fie examinată cauza în ordinea art.3641 Cod de procedură

penală, acționând deja tendențios, făcând să se înțeleagă că vina acestora

este dovedită din moment ce inculpații la prima ședință au anunțat cu

fermitate că nu doresc să recunoască vina și ca judecata să aibă loc pe baza

probelor administrate în faza urmăririi penale;

- la următoarea ședință instanța lea spus învinuiților că este o

metodă mai simplă de examinare, însă această pretinsă „simplitate”

presupune recunoașterea unei infracțiuni pe care Dumbrava, Tuchila,

3

Tofan și Pîrlii care nu au comis-o;

- instanța de judecată a comis o gravă eroare judiciară, un act de

injustiție condamnând și respectiv aplicând pedepse penale în privința

unor persoane nevinovate, care au fost trase anterior la răspundere și

executând pedeapsa pentru aceleași fapte incriminate;

- consideră că instanța urma să admită cererea sa de încetare a

procesului penal, reieșind din următoarele considerente: la ședința de

judecată din 12.04.2016 procurorul nu a asigurat prezența părții vătămate

care este proba fundamentală care a stat la baza învinuirii și nu l-a somat

pe Bogdan Eugeniu să nu părăsească hotarele țării, fiind necesară

audierea; contrar legii, principiului echității, contradictorialității,

procurorul Corețchii Alexandru, a declarat în procesul-verbal din

21.04.2016 (f.d.240 verso) că este posibil de început cercetarea

judecătorească în lipsa părții vătămate; dat fiind că cererea privind

încetarea procesului penal poate afecta drepturile și interesele părții

vătămate, care este lipsită de dreptul de a se expune asupra cererii, nu

cunoaște despre data și ora examinării cauzei penale, a considerat legal și

echitabil să formuleze această cerere în ședința cu participarea părții

vătămate la ședința din 11.05.2016 care a fost respinsă de instanță;

- la data de 30.06.2014 agentul constatator al IP Soroca, Graur Igor a

emis decizia privind aplicarea sancțiunii contravenționale față de Tofan

Dumitru și ceilalți învinuiți conform art.78 alin.(2), art.354 Cod

Contravențional, adică huliganismul nu prea grav - acostarea jignitoare în

locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele

morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice;

- cererea de revizuire este semnată de Procurorul General Adjunct

Serbinov Igor la data de 30.04.2015 (peste 10 luni de la adoptarea deciziei

de către Graur Igor) și este trimisă spre examinare dlui D. Ghidirim la

20.04.2015 (peste 11 luni) și respectiv peste 11 luni șeful de post Graur Igor

a dispus: „Admiterea cererii de revizuire. Anularea deciziei din 30.06.2014

pe cauza contravențională în privința lui Tofan Dumitru și alții, privind

comiterea contravenției prevăzute în art.78 alin.(2), art.354 Cod

Contravențional și încetarea procedurii contravenționale în legătură cu

pornirea pe aceeași faptă a cauzei penale”;

- atât în cererea de încetare a procesului penal, cât și în cadrul

pledoariei a atenționat, că decizia Șefului de post Graur Igor este absolut

ilegală, abuzivă, el asumându-și rolul de instanță de judecată;

- instanța de judecată a respins cererea avocatului pentru primirea

avizului Consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție privitor la

aplicarea prevederilor art.476 alin.(2) și art.475 alin.(1) Cod

Contravențional, din moment ce procurorul vehement neagă aplicarea

4

art.475 Cod Contravențional în speța dată;

- făcând trimitere la dispozițiile art.475 Cod Contravențional a

invocat că, Graur Igor a examinat peste 11 luni propria decizie, a adoptat

în mod unilateral, fără înștiințarea lui Tofan Dumitru și a altor

contravenienți, o decizie care a produs efecte juridice și a stat la baza

pornirii urmăririi penale în privința lui Tofan Dumitru și alții;

- în pledoarie procurorul Corețchii Alexandru a afirmat că învinuiții

nu au contestat decizia de admitere a cererii de revizuire a lui Graur Igor,

fără a ține cont de faptul că, decizia adoptată de agentul constatator Graur

Igor nu a fost publică, prin ce a fost încălcat art.394 alin.(5) Cod

Contravențional. Decizia nu indică calea și termenul de atac unde

învinuiții pot să o conteste, fiind încălcat art.462 alin.(6) lit. b) Cod

Contravențional;

- dacă instanța de apel va considera că agentul constatator Graur

Igor era în drept să adopte o astfel de decizie, aceasta este viciată și din

alte considerente: a) în cadrul ședinței din 11.05.2016 a fost audiat

martorul acuzării Graur Igor care fiind avertizat de răspunderea pe care o

poartă pentru declarațiile mincinoase a declarat solemn, că nu a avut în

practica de activitate cereri de revizuire și a fost consultat de procurorul

raionului Cebotari Serghei care a și inițiat procedura de revizuire; b) prin

urmare, a viciat independența, imparțialitatea și intima convingere a

agentului de constatare bazată pe aprecierea proprie a speței, o decizie

care nu trebuie să fie influențată de șefii în epoleți cărora i se

subordonează și este supus controlului.

3.2 În motivarea apelului, avocatul Suveică Nelea în numele inculpaților

Pîrlii Ion și Dumbrava Nicolae a indicat că:

- prima instanță a dat o apreciere greșită faptelor și circumstanțelor

de fapt și nu a dat o apreciere corespunzătoare declarațiilor părții

vătămate Bogdan Eugen, a martorilor Graur Igor, Artenii Evghenia,

Șarapanovschi Larisa, Moraru Iurie, Diaur Vera, Graur Iurie, Naval Ion,

declarațiilor inculpaților;

- prima instanță a trecut cu vederea, că în conformitate cu art.4 –

dreptul de a nu fi pedepsit sau judecat de două ori, Protocolul 7 la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale, Strasbourg 22.XI.1984 - Nimeni nu poate fi urmărit sau

pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea

infracțiunii pentru care deja a fost achitat sau condamnat printr-o hotărâre

definitivă conform legii și procedurii penale ale aceluiași stat;

- din depozițiile lui Pîrlii Ion și Dumbrava Nicolae, amenda a fost

executată, a executat pedeapsa stabilită pentru fapta imputată;

- prin hotărârea Judecătoriei Soroca, s-a dispus respingerea

5

contestației depuse de procurorul raionului Soroca împotriva procesului

contravențional și deciziei de amendare a lui Pîrlii Ion ca tardivă.

Hotărârea respectivă nu a fost contestată de procuror în pofida faptului că

era indicat că este cu drept de atac la Curtea de Apel Bălți. Hotărârea a

devenit irevocabilă prin neatacare;

- la 30.04.2015, peste 10 luni de la emiterea deciziei de către agentul

constatator, ignorând prevederile imperative ale art.475 alin.(1) Cod

Contravențional, Procurorul General Adjunct a formulat o cerere de

revizuire a deciziei agentului constatator;

- contrar prevederilor art.475 alin.(1) și art.476 alin.(2) Cod

Contravențional, agentul constatator a dispus admiterea cererii de

revizuire cu încetarea procesului contravențional în privința lui Pîrlii Ion

și Dumbrava Nicolae cu încetarea procesului contravențional, iar la data

de 04.12.2014 a fost pornită pe aceeași faptă o cauză penală;

- consideră că Pîrlii Ion și Dumbrava Nicolae au fost pedepsiți de

două ori pentru aceeași faptă;

- analizând materialele dosarului, depozițiile părții vătămate,

martorilor, inculpaților, consideră că Pîrlii Ion și Dumbrava Nicolae au

fost impuși de circumstanțele cazului să acționeze fiind în legitimă

apărare;

- din declarațiile inculpaților care confirmă că au fost atacați cu bețe,

țevi metalice, ciocan de 4 persoane din satul Zăluceni, raionul Florești;

- însuși partea vătămată Bogdan Eugeniu confirmă faptul că nu

cunoaște cine la lovit și cine a lovit în automobil. Martorii Graur Iurie și

Naval Ion au confirmat că au venit 4 persoane străine înarmați cu bețe,

țevi metalice, care l-au lovit pe Tofan Dumitru în cap și au început a-i lovi

pe ceilalți inculpați. Martorul Graur Igor – sectoristul, confirmă faptul că

la locul unde a avut loc bătaia cioburi de sticlă de la automobilul BMW X5

nu au fost depistate. Martorii Graur Iurie și Naval Ion au confirmat faptul

că nimeni din inculpați nu a lovit automobilul. Fiind atacat Pîrlii Ion de 4

atacatori înarmați cu bețe și țevi de fier unde risca cu viața și sănătatea a

fost impus în situația de a se apărași a respinge atacul.

3.3 În motivarea apelului, Avocatul Cebotari Angela în interesele

inculpatului Tuchila Nicolae a indicat exact aceleași temeiuri pe care lea invocat

și avocatul Nelea Suveică în numele inculpaților Pîrlii Ion și Dumbrava Nicolae

în cererea sa de apel.

februarie 2018, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în temeiul

art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, în privința lui Tofan D.,

6

Pîrlii I., Dumbrava N. și Tuchila N., învinuiți de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece există alte circumstanțe

care exclud pornirea urmării penale și tragerea la răspundere penală.

din 10.07.2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de Circumscripție Bălți, Prisăcari Lilia, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2018, în cauza

penală privindu-i pe Tuchila Nicolae, Pîrlii Ion, Tofan Dumitru și

Dumbrava Nicolae și sa dispus rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

5.1 Instanța de recurs a reținut că: instanța de apel nu a verificat

minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, fiind reținute la baza deciziei adoptate probe ce nu

coroborează între ele, fără a fi supuse analizei minuțioase în coroborare cu

celelalte probe existente și administrate pe învinuirea adusă inculpaților.

Instanța de recurs ordinar a menționat că analizând suplimentar

materialele cauzei a depistat lipsa deciziei contravenționale de sancționare

a inculpaților, or în asemenea circumstanțe, soluția instanței de apel se

bazează exclusiv pe principiul non bis in idem, adică inculpații au fost

pedepsiți de două ori pentru una și aceiași faptă, dar de fapt instanța de

apel face referire la o încheiere cu privire la cercetarea informației (f.d. 55

v. 1).

Instanța de apel la adoptarea soluției de încetare a procesului penal,

urma să constate existența deciziei de constatare a faptelor în cauza

contravențională și să stabilească în afara oricărui dubiu fapta reținută în

cauza contravențională în sarcina inculpaților, care trebuie să corespundă

în tocmai cu faptele incriminate prin rechizitoriu.

Astfel, din materialele dosarului nu este clar care este fapta reținută

în procesul contravențional în privința inculpaților și care a fost

sancțiunea aplicată acestora, or instanțele de judecată trebuie să țină cont

și de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează

a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de recurs ordinar a reținut, că la stabilirea adevărului

instanțele de judecată urmează să aprecieze fiecare probă în conformitate

cu legislația în vigoare, să argumenteze suficient cauza respingerii sau

admiterii acesteia, făcând o analiză multi aspectuală tuturor

circumstanțelor elucidând adevărul, dar conducându-se cu strictețe de

prezentul Cod.

Instanța de recurs a reținut, că la judecarea apelului, instanța de apel

7

urma să stabilească, cercetând probele prezentate, sau după caz solicitând

părților sau organelor abilitate să prezinte probe, pentru a stabili cu

certitudine dacă există un asemenea proces contravențional, să stabilească

dacă aceiași faptă imputată inculpaților a fost constatată de două ori

(principiul non bis in idem), să stabilească sancțiunea aplicată, în baza

cărui articol contravențional a fost încadrată fapta (din informația de la

f.d. 53 vol. 1, reiese că în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional, în

decizia instanței de apel se face referire la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional), competența organului care a revizuit presupusa decizie

contravențională și procedura de revizuire a actului contravențional,

aceasta jucând un rol de importanță la examinarea cauzei.

Instanța de recurs ordinar a constatat că, la judecarea cauzei în

ordine de apel această chestiune nu a fost suficient analizată pentru a fi

apreciată corespunzător în conformitate cu prevederile art. 390 Cod de

procedură penală.

Bălți din 17 aprilie 2019, apelurile avocatului Felișcan Victor în numele

inculpaților Tofan Dumitru, Pîrlii Ion și Dumbrava Nicolae, avocatului

Suveică Nelea în numele inculpaților Pîrlii Ion și Dumbrava Nicolae și

avocatului Cebotari Angela în numele inculpatului Tuchila Nicolae, au

fost respinse ca nefondate, și menținută sentința fără modificări.

6.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță a respectat normele

procesuale-penale și normele penale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală.

La pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt, de drept și just a tras concluzia că inculpații

Dumbrava Nicolae, Tuchila Nicolae, Tofan Dumitru și Pîrlii Ion au comis

fapta infracțională, fiind just recunoscuți culpabili în comiterea

infracțiunii imputate.

Instanța de apel a considerat, că prima instanță corect a stabilit fapta,

încadrarea juridică și vinovăția lui Dumbrava Nicolae, Tuchila Nicolae,

Tofan Dumitru și Pîrlii Ion în comiterea infracțiunii prevăzute la art.287

alin.(3) Cod penal cu indicii de calificare: huliganismul agravat, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se

deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvîrșită de mai multe

persoane, cu aplicare altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale

a sănătății.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect și obiectiv apreciate, respectându-

8

se prevederile art.101 Cod de procedură penală și care au fost cercetate în

ședința de judecată, ulterior reflectate în partea descriptivă a sentinței din

28.02.2017 a judecătoriei Soroca sediul Central.

Din studierea amănunțită a declarațiilor martorilor vizați, inclusiv

ai apărării, precum și probele scrise rezultă cert, că inculpații Dumbrava

Nicolae, Tuchila Nicolae, Tofan Dumitru și Pîrlii Ion au aplicat lovituri cu

pumnii și țevi din metal persoanelor indicate în învinuire și peste

automobil, ca rezultat fiind cauzate vătămări corporale și deteriorat

automobilul. La analiza complexă a acestor probe s-a ajuns la concluzia,

că ele coroborează în cronica de desfășurare a evenimentelor și reflectă

realitatea obiectivă, formând cert faptul infracțiunii.

Instanța de apel a considerat, că prima instanță corect a apreciat

critic declarațiile inculpaților Dumbrava Nicolae, Tuchila Nicolae, Tofan

Dumitru și Pîrlii Ion, just stabilind că ele sunt combătute și vin în

contradicție cu materialele cauzei penale, printre care cercetarea la fața

locului, raportul de expertiză medico-legală, declarațiile părții vătămate,

a martorilor, examinările corpurilor delicte etc.

Instanța de apel a considerat, că în speța dată lipsește dubla

incriminare cum afirmă apărarea, considerând că prima instanță corect a

stabilit fapta infracțională, just a calificat-o la componența de infracțiune

prevăzută la art.287 alin.(3) Cod penal și întemeiat a constatat vinovăția

inculpaților Dumbrava Nicolae, Tuchila Nicolae, Tofan Dumitru și Pîrlii

Ion în comiterea acestei infracțiuni.

Ce ține de pedeapsa penală, instanța de apel a considerat că prima

instanță a aplicat inculpaților Dumbrava Nicolae Alexandru, Tuchila

Nicolae, Tofan Dumitru și Pîrlii Ion o pedeapsă legală, întemeiată,

motivată, echitabilă și proporțională faptelor de care acesta a fost învinuit

și a cărui vinovăție a fost dovedită.

A mai notat instanța de apel a că, inculpații Dumbrava Nicolae,

Tuchila Nicolae, Tofan Dumitru și Pîrlii Ion întemeiat au fost puși sub

învinuire, motivat le-a fost stabilită vinovăția în comiterea infracțiunii

prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal cu toate elementele infracțiunii și

legal a fost sancționat penal.

Sentința primei instanțe corespunde cerințelor art.338, 384, 389, 392-

294 Cod de procedură penală, contrar alegațiilor avocatului.

Prima instanță a apreciat corect declarațiile părții vătămate,

martorilor, actele de procedură penală, rapoartele de expertiză și just le-a

pus la baza sentinței. Faptul, că apărarea nu-i de acord cu aprecierile

instanței nu este un temei de încetare a procesului penal sau de achitare a

inculpaților. Nu este nici un motiv de încetare a procesului penal.

9

Felișcan Victor în numele inculpaților prin care invocând incidența pct. 6, 8,

11 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea

deciziei și sentinței, pronunțarea unei sentințe de încetare a procesului

penal în privința lui Dumbrava Nicolae, Tuchila Nicolae, Tofan Dumitru,

Pîrlii Ion, învinuiți în baza art. 287 alin.(3) Cod Penal, în temeiul art. 391

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe

care exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală

sau în lipsa circumstanțelor care exclude pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare a lui Dumbrava Nicolae, Tuchila Nicolae, Tofan

Dumitru, Pîrlii Ion.

7.1 În susținerea recursului avocatul Felișcan Victor în numele inculpaților

a invocat că:

- instanța de apel nu a verificat chestiuni importante pentru a oferi

o motivare completă;

- instanța de apel a ignorat indicațiile Curții Supreme de Justiție;

- s-a eschivat de a oferi aprecieri în sensul atribuirii sau neatribuirii

agentului constatator Graur Igor a rolului de instanță competentă să

revizuiască propria decizie, ignorând totodată argumentele invocate de

apărare în cererea de apel și în pledoariile în fața instanței;

- procedura de revizuire este prescrisă și poate fi deschisă doar în

termen de 6 (șase) luni, potrivit art. 475 alin.(1) Cod Contravențional;

- prin prezentarea de către procuror, în instanța de apel, a dosarelor

contravenționale pentru fiecare dintre inculpați, au fost epuizate dubiile

privitor la aplicarea față de Tofan Dumitru, Pîrlii Ion, Dumbrava Nicolae,

Tuchila Nicolae a principiului non bis in idem, însă instanța de apel adoptă

o decizie contrară acestui principiu fundamental, contrar prevederilor art.

22 alin.(3) CPF și practicii CtEDO statuate;

- temei de nulitate a deciziei emise de către agentul constatator

Graur Igor, faptul că, a fost admisă cererea de revizuire, anulată decizia

din 30.06.2014 pe cauza contravențională în privința lui

Tofan Dumitru și alții, privind comiterea contravenției prevăzute în art.

78 alin. (2), 354 Cod Contravențional și încetată procedura

contravențională în legătură cu pornirea pe aceeași faptă a cauzei penale",

însă a omis, sub sancțiunea nulității, să indice unul din temeiurilor

exhaustive stipulate în art. 475 alin.(2) lit. a), b), c), d), e) Cod

Contravențional;

- este lipsită de suport legal aprecierea instanței de apel, că deși

inculpații nu recunosc vina în huliganism penai, acestea indirect recunosc

vina prin acceptarea deciziilor contravenționale, care au fost anulate ca

urmare a pornirii urmăririi penale, invocând dubla incriminare, care nu

10

este confirmată în cazul dat nici de circumstanțele cauzei și nici de

prevederile legale;

- nu are valoare juridică faptul dacă inculpații direct sau indirect

recunosc careva fapte de huliganism penale din moment ce acestea au

acceptat să achite amenda pentru aceeași faptă contravențională, iar prin

achitare sancțiunea se consideră executată indiferent dacă agentul sau

procurorul s-au răzgândit;

- de la executarea sancțiunii contravenționale a trecut mai multe de

12 luni, ceea ce reprezintă un termen excesiv de mare pentru a crea o

incertitudine, lipsă de previziune și securitatea unei decizii irevocabile;

- inculpații atât în prima instanță, cât și în instanța de apel au

explicat că au acceptat achitarea amenzii contravenționale, la sugestia

agentului constatator, ca să scape de acest caz neplăcut și să evite procese

judiciare contravenționale de lungă durată, purtate prin instanțe, pentru

a putea pleca la muncă peste hotare, iar dacă aveau previziunea

consecințelor unui proces penal pentru faptele imputate, nu ar fi acceptat

nici achitarea acelei amenzi contravenționale și s-ar fi înarmat cu apărător

pentru a-și dovedi nevinovăția, or reluarea procesului nu a avut loc în

mod public deoarece revizuirea deciziei contravenționale a avut loc fără

înștiințarea contravenienților sau a altor persoane vizate, fără a le asigura

dreptul la apărare și fără a garanta publicitatea procesului și anunțarea o

deciziei care a produs efecte juridice și a stat la baza pornirii urmăririi

penale în privința inculpaților;

- este abuzivă și lipsită de suport legal aprecierea instanței de apel și

anume, că nu este nici un motiv de încetare a procesului penal.

Argumentele indicate de apărare în acest sens se combat prin materialele

penale. Dubla incriminare a inculpaților în cazul dat nu a avut loc, or

deciziile de sancționare au fost anulate, iar procesele contravenționale au

fost încetate în legătură cu pornirea pe aceiași faptă a cauei penale, decizii

care-s definitive;

- procesele și deciziile contravenționale au fost și executate în

termen de 72 ore de la adoptarea hotărîrii, adică cu un an înainte de

înaintarea cererii de revizuire;

- este dualistă, defectuoasă concluzia instanței de apel că Tofan

Dumitru, Pîrlii Ion, Dumbrava Nicolae și Tuchila Nicolae nu au atacat

decizia arbitrară a lui Graur Igor, omițând expunere asupra faptului că

acuzatorul a renunțat la o cale de atac și nu a contestat o hotărâre

contestabilă, întrucât șeful de post al IP Soroca al sectorului de poliție

Stoicani nr. 5 locotenent major de poliție Graur Igor nu a anulat hotărârea

Judecătoriei Soroca din 27.02.2015 și că procurorul nu a făcut uz de dreptul

de atac a hotărârii, în termen de 15 zile, iar neutilizarea unei căi de atac

11

reprezintă acceptarea soluției irevocabile și exclude utilizarea căilor

extraordinare, or decizia instanței de recurs în privința soluției din

27.02.2015 nu poate fi anticipată;

- instanța de judecată în mod superficial și evaziv a parcurs

argumentele apărării și a făcut abstracție chiar de însuși declarațiile părții

vătămate Bogdan Eugen date nemijlocit în ședință de judecată, care a

declarat cert în ședință de judecată, că …Tofan Dumitru nu m-a lovit, nu

știu cine m-a lovit, Tofan Dumitru era în fața mea cînd am fost lovit, Se

exclude ca prima lovitură să fie a lui Tofan, La ei (adică învinuiți) n-am

văzut careva obiecte, BMW-ul era închiriat, Nu am văzut ca Tofan

Dumitru să lovească cu pumnii, cu picioarele sau cu careva obiecte peste

mașină, Nu au fost prezentate spre recunoaștere, Puteam să fiu lovit de

altcineva, erau mulți…;

- agentul constatator Graur Igor, martorul acuzării a declarat în

ședință de judecată că nu a administrat personal careva probe care

dovedesc vinovăția lui Tofan Dumitru, Pîrlii Ion, Dumbrava Nicolae și

Tuchila Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod

Penal.

procedură penală a depus procurorul, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil,

pe motiv că este vădit neîntemeiat.

lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art.

422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să

admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de titularul acestuia. Prin alte cuvinte, instanța de recurs poate să

intervină în soluția instanței de apel și să dispună casarea integrală a

acesteia, atunci când se constată admiterea unor erori de drept, care au

dus, în consecință, la afectarea echității procedurii desfășurate în privința

persoanei deferite judecății.

În virtutea efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 din

Codul de procedură penală, obligă instanța de control judiciar ca, în afară

12

de temeiurile invocate și cererea formulată de apelant, să examineze cauza

sub toate aspectele de fapt și de drept, iar în temeiul celor prescrise de art.

417 alin.(1) pct.8) din același Cod, decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă fondul apelurilor și temeiurile, care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea lor, precum și motivele adoptării unei atare

soluții.

Astfel, Colegiul penal lărgit relevă că, de regulă, rezultând din

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, urmează să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel, totodată instanța

având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar.

Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze

suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel,

apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță),

pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii

temeinice vizavi de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire

și cel de sesizare a instanței.

O particularitate aparte în desfășurarea procedurii de judecare în

apel o reprezintă situația când, instanța urmează să rejudece cauza în

urma casării deciziei sale anterioare de către Curtea Supremă de Justiție,

în această situație pe lângă regulile generale de judecare de care se

ghidează Curtea de Apel, mai sunt incidente și anumite reguli speciale

obligatorii ce guvernează acest proces.

Cauza penală privindu-i pe Tofan Dumitru, Pîrlii Ion, Dumbrava

Nicolae și Tuchila Nicolae a fost deja judecată o dată în procedura

recursului ordinar, iar prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 10.07.2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Prisăcari Lilia, casată

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2018,

în cauza penală privindu-i pe Tuchila Nicolae, Pîrlii Ion, Tofan Dumitru

și Dumbrava Nicolae și sa dispus rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Dispozițiile legale referitoare la limitele rejudecării în cazul casării

hotărârii de instanța de recurs sunt cuprinse în art. 436 Cod de procedură

penală, unde este stipulat expres că instanța de rejudecare este pe deplin

independentă, respectând, în mod firesc și logic, indicațiile instanței de

recurs, care, potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, sunt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la

momentul pronunțării recursului.

Casarea deciziei instanței de apel a fost condiționată de erorile de

drept admise de această instanță la judecarea apelurilor, materializate în

13

aceea că, “…instanța de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținute la baza deciziei

adoptate probe ce nu coroborează între ele, fără a fi supuse analizei minuțioase în

coroborare cu celelalte probe existente și administrate pe învinuirea adusă

inculpaților”.

Reieșind din partea descriptivă a deciziei Colegiului penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 10 iulie 2018, se constată că instanța de apel

a primit „indicații” clare cu privire la omisiunile și erorile admise la

judecarea apelurilor, pe care urma în mod evident să le corecteze prin

rejudecarea cauzei.

În acest sens, instanța de apel s-a limitat să constate că, …în speța

dată lipsește dubla incriminare cum afirmă apărarea, considerând că instanța de

fond corect a stabilit fapta infracțională, just a calificat-o la componența de

infracțiune prevăzută la art.287 alin.(3) Cod penal și întemeiat a constatat

vinovăția inculpaților Dumbrava Nicolae Alexandru, Tuchila Nicolae Andrei,

Tofan Dumitru Ivan și Pîrlii Ion Gheorghe în comiterea acestei infracțiuni.

La fel, instanța de apel nu a înlăturat dubiile referitoare la

vinovăție create prin insuficiența probatoriului, care au fost semnalate de

avocații inculpaților, însă desconsiderate de către instanța de apel.

Totodată, instanța de apel nu a înlăturat erorile evidențiate

anterior de către instanța de recurs care a depistat:

a) lipsa deciziei contravenționale de sancționare a inculpaților,

întrucât soluția instanței de apel se bazează exclusiv pe principiul non bis

in idem, adică inculpații au fost pedepsiți de două ori pentru una și aceiași

faptă, dar de fapt instanța de apel face referire la o încheiere cu privire la

cercetarea informației (f.d. 55 v. 1);

b) la adoptarea soluției de încetare a procesului penal, instanța de

apel nu a constatat existența deciziei de constatare a faptelor în cauza

contravențională și nu a stabilit în afara oricărui dubiu fapta reținută în

cauza contravențională în sarcina inculpaților, care trebuie să corespundă

în tocmai cu faptele incriminate prin rechizitoriu.

c) instanța de apel nu a stabilit competența organului care a revizuit

presupusa decizie contravențională și procedura de revizuire a actului

contravențional, aceasta jucând un rol de importanță la examinarea

cauzei.

Conform art. 476 Cod contravențional, procurorul dispune de

dreptul de a înainta cerere de revizuire a deciziei sau hotărîrii emise în

cauza contravențională dacă se constată că în acțiunile contravenientului

sânt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de Codul

penal. Cererea de revizuire se depune în instanța a cărei decizie sau

hotărâre a rămas definitivă.

14

d) instanța de apel nu a stabilit divergența referitor la încadrarea

juridică a faptei or, din informația de la f.d. 53 vol. 1, reiese că fapta a fost

încadrată în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional, însă în decizia instanței

de apel se face referire la art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

Or, după cum s-a specificat expres anterior de către instanța de

recurs, la caz, este necesar ca în mod precis și explicit, prin argumente

temeinice și suficiente, să fie rezolvate problemele de drept apărute în

cadrul judecării cauzei, cu excluderea contradicțiilor existente. Lipsa unei

motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească afectează

grav respectarea garanțiilor procedurale a părților la un proces echitabil.

Așadar, contrar celor reținute de instanța de apel, Colegiul penal

lărgit constată că instanța nominalizată la adoptarea soluției nu a elucidat

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu

a pătruns în esența problemelor de fapt și de drept, acceptând niște

concluzii de ordin general preluate din rechizitoriu, cu privire la comiterea

faptei infracționale de către inculpați.

Din conținutul cererii de recurs declarat de avocatul Felișcan

Victor, se constată că acesta face trimitere la erorile de drept stipulate în

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 11) din Codul de procedură penală și pledează

pentru casarea totală sentinței și deciziei instanței de apel, dat fiind că prin

decizia instanței de apel nu s-a dat răspuns la toate argumentele invocate în

apel, iar reieșind din circumstanțele cauzei, în acțiunile inculpaților nu se

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate și că persoana

condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceiași faptă.

De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența

CEDO rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1)

din Convenție, înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta

observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, Convenția

nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi

concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai

1980). Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste

observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către

instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina

instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor,

argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva

Franței [MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei,

Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.

Desfășurând ideea că, observațiile părții apărării nu au fost

dezbătute de instanța de apel, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea

că, potrivit cererii de apel motivate declarate de avocatul Felișcan Victor

în numele inculpaților Tofan Dumitru, Pîrlii Ion, Dumbrava Nicolae, Tuchila

15

Nicolae, anexată la fila dosarului 220-227, vol. III, acesta își exprimă

dezacordul cu sentința din motiv că în opinia apărării instanța de judecată

a comis e eroare gravă judiciară aplicând pedepse penale în privința unor

persoane nevinovate, care au fost trase anterior la răspundere și executând

pedeapsa pentru aceleași fapte incriminate, precum și dezacordul cu

inițierea procedurii de revizuire invocând un șir de împrejurări pe care lea

descris amănunțit însă de către instanța de apel au fost lăsate fără o

apreciere cuvenită.

În coerența celor expuse, verificând dacă fapta imputată întrunește

elementele infracțiunii, în special cu privire la subiectul special, instanța

nu a răspuns prin soluția emisă la criticile invocate de către avocatul

Felișcan Victor referitor la faptul că prin prezentarea de către procuror, în

instanța de apel, a dosarelor contravenționale pentru fiecare dintre inculpați, au

fost epuizate dubiile privitor la aplicarea față de Tofan Dumitru, Pîrlii Ion,

Dumbrava Nicolae, Tuchila Nicolae a principiului non bis in idem, însă

instanța de apel adoptă o decizie contrară acestui principiu fundamental, contrar

prevederilor art. 22 alin.(3) CPF și practicii CtEDO statuate.

Constatând toate cele relatate supra, Colegiul penal lărgit,

conturează o opinie tendențioasă a instanței de apel, fără a da o apreciere

tuturor probelor în ansamblu, fără a răspunde la toate temeiurile invocate

de părți, ignorând nemotivat unele afirmații și situații certe sau cel puțin

nemotivând prevalarea unor circumstanțe, pe care s-a bazat soluția emisă,

asupra celorlalte probe existente la dosar.

În atare situație, se poate de concluzionat că instanța de apel,

unilateral a examinat probele și a dat mai mare prioritate probelor

prezentate de partea acuzării, ignorându-le neargumentat pe cele ale

părții apărării, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții pripite și nemotivate,

care nu se bazează pe aprecierea coroborată a probatoriului administrat.

În consecință, Colegiul penal lărgit ține să consemneze că găsește

întemeiate criticele titularului dreptului de recurs în partea ce ține de

insuficiența motivării deciziei adoptate de instanța de apel și consideră

relevant de a puncta că, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale

pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele

de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea

soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport

cu analiza probatoriului administrat în cauză.

Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva

hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în

cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal.

16

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85)

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de

către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de

către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare,

casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Încălcările punctate în prezenta decizie determină incontestabil

Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa total

decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate

toate probele în cumul, la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții

corecte și legale în cauza dată.

de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura

de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra

motivelor esențiale indicate în cererile de apel declarate și chestiunile

esențiale supuse atenției sale de partea apărării, și în măsura competenței

sale asupra motivelor din recursul declarat, nominalizate în prezenta

decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și

în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și

jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Felișcan Victor

în numele inculpaților, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți, din 17 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Dumbrava

Nicolae x, Tuchila Nicolae xxxxx, Tofan Dumitru xxxx, Pîrlii Ion xxxx și

dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2020.

17

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

18