1ra-1690/2020 — art. 362 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 august 2019, inculpata Josan Mariana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoarea, fiindu-i stabilită o perioadă de probațiune de 2 ani. 1.1. Inculpatul Macarenco Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1 Cheltuielile de judecată suportate pe prezenta cauză penală în sumă de 780 lei, în conformitate cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, s-au dispus a fi trecute în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, în perioada nestabilită de organul de urmărire penală, Macarenco Ion, a perfectat un permis de conducere fals, care avea numărul de înregistrare 138100529 pe numele Josan Mariana, iar aceasta l-a folosit pentru a-i permite să conducă mijlocul de transport. Având scopul folosirii permisului de conducere fals, la 22 noiembrie 2016, în jurul orei 01.30, aflându-se în or. Chișinău, pe str. Ciuflea și conducând automobilul de marcă „BMW”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, a fost stopată de colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare, prezentând acestora permisul de conducere cu nr. 138100529 cu semne vădite de falsificare. Conform concluziei din Raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-7492, reiese că, blancheta permisului de conducere cu nr. 138100529, pe numele Josan Mariana este confecționat din material polimeric, cu folosirea aparatelor computerizate multiplicative cu imprimanta „InkJet”, nu la întreprinderea poligrafică specializată în confecționarea blanchetelor de documente.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Podlisnic Dorin în numele inculpatei Josan Mariana, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea ultimei. În susținerea celor solicitate, avocatul a indicat că, calificarea pretinsei fapte ca fiind comisă de două și mai multe persoane, nu corespunde adevărului și nici nu poate fi admisă, deoarece nici de către organul de urmărire penală și nici din declarațiile făcute de Josan Mariana în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, o asemenea circumstanță nu a fost stabilită, or nu a fost stabilit un scop comun care se presupune că îl urmărea Josan Marian, de comun cu cealalaltă persoană condamnată în prezenta cauză, iar la stabilirea pedepsei, consideră că urma a fi delimitat rolul fiecărui participant. A susținut că Josan Mariana involuntar a devenit victima unei persoane care prin iresponsabilitatea sa a profitat de naivitatea și încrederea deplină a ultimei, prezentându-i permisul de conducere cu inscripția „СУВЕНИР” în același timp pretinzând că e unul veritabil și că prin cunoscuți a putut să obțină perfectarea unui permis perfect legal, iar Macarenco Ion a recurs la asemenea acțiuni pentru a justifica banii obținuți de la părinții inculpatei. Cu referire la elementele componente ale infracțiunii imputate, a relatat că în acțiunile inculpatei Josan Mariana lipsesc cu desăvârșire obiectul infracțiunii, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă, iar în asemena condiții, a concluzionat că unica soluție legală ar fi achitarea inculpatei. 2

Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel avocatul Alexandru Tonu în numele inculpatului Ion Macarenco, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea acestuia. În susținerea celor solicitate, avocatul a indicat că, deși în rechizitoriul întocmit de către organul de urmărire penală, Macarenco Ion a fost trimis în judecată pentru că ‚,i-a perfectat un permis de conducere fals”, fiind astfel învinuit de confecționarea documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații, instanța de judecată, însă, l-a condamnat pentru faptul posesie. A mai indicat că, concluziile instanței contravin prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece probele nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de fond sunt premature și în acest caz, susține că într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestora, legătura lor cu conținutul altor probe, care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse și prin urmare, modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de fond nu a apreciat probele menționate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, au fost respinse apelurile declarate de către avocații Tonu Alexandru în numele inculatului Macarenco Ion și Podlisnic Dorin în numele inculpatei Josan Mariana, cu menținerea fără modificări a sentinței.

În motivarea deciziei, instanța de apel în urma verificării circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor apelanților, a ajuns la concluzia că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială vinovăția inculpaților Macarenco Ion și Josan Mariana în comiterea faptelor incriminate, astfel că la acest capitol, Colegiul penal a reținut drept declarative argumentele apărătorilor cu referire la faptul că învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, este formală și nu este confirmată prin probe, urmînd de a fi achitați. Colegiul penal a conchis că vinovăția inculpaților Macarenco Ion și Josan Mariana în comiterea infracțiunii incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate în textul deciziei, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile martorilor și probele scrise care ar trezi dubii nu sunt reținute, iar alegațiile apărătorilor în acest sens nu și-au găsit confirmarea. Cu referire alegațiile apărătorilor privind lipsa elementelor constitive ale componenței de infracțiune, Colegiul penal a conchis că, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii imputate acestora, inclusiv vinovăția lor, iar argumentele apelanților, precum că faptele inculpaților nu întrunesc elementele 3 infracțiunii, sunt neîntemeiate și contravin actelor cauzei, inclusiv declarațiilor martorului Iancu Dumitru și inculpatei Josan Mariana care în cadrul ședinței instanței de apel a declarat că nu deține permis de conducere, însă în momentul stopării de către colaboratorii de poliție a prezentat acel permis de conducere descris mai sus, care i-a fost transmis de către Macarenco Ion. De asemenea, Colegiul penal a conchis că nu are temei de a interveni în sentința instanței de fond nici în partea stabilirii întinderii pedepsei inculpaților or, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpaților, s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, acestora aplicându-li-se o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Tonu Alexandru în numele inculpatului Macarenco Ion și avocatul Podlisnic Dorin în numele inculpatei Josan Mariana, prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău din 12 august 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor respective pe baza materialului din dosarul cauzei, motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că, acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularii acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii 4 sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile avocaților, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate de către autorii cererilor de recurs, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, recurenții au efectuat o evaluare proprie a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpaților Macarenco Ion și Josan Mariana în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este efectuată doar de către instanța de judecată, iar intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul 5 mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților Macarenco Ion și Josan Mariana conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Cu referire la argumentul recurenților referitoare la faptul că instanța de apel a adoptat o soluție insuficient motivată, Colegiul penal relevă că, nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către recurenți, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe. La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o eroare de drept, așa precum se susține de către apărare, or, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Cu referire la argumentele recurenților privitor la existența în cauza examinată a erorii de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță, inculpații Macarenco Ion și Josan Mariana au fost recunoscuți vinoveți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite de mai multe persoane. 6 La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpaților în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, prima instanță a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității. Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpaților Macarenco Ion și Josan Mariana, astfel corect concluzionând că în acțiunile acestora sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, soluție pe care instanța de recurs o însușeșe și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Pe cale de consecință, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Sub aspectul temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală invocat de către recurenți, instanța de recurs reține că la menținerea soluției primei instanțe, instanța de apel a conchis că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 78 Cod penal, precum și de faptul că inculpații au săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, iar careva circumstanțe agravante sau atentuante conform art. 76-77 Cod penal nu au fost stabilite. Prin urmare, Colegiul penal constată că criteriile generale și speciale de individualizare a pedepsei au fost plenar valorificate, fiind stabilit inculpatei Josan Mariana termenul de pedeapsă în limitele prevăzute de sancțiunea art. 361 ali. (2) lit. b) Cod penal de 6 luni închisoare cu aplicarea art. 90 Cod penal, iar în privința inculpatului Macarenco Ion termenul de pedeapsă de un an închisoare. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, invocată de recurenți, care susține că acțiunile lui Macarenco Ion și Josan Mariana nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal constată că alegațiile recurenților în această parte sunt vădit neîntemeiate, deoarece apărarea a invocat supra și eroarea de drept prevăzută de p.8), astfel că invocarea erorii de drept prevăzute la p.12) este una contradictorie, mai mult, asupra argumentelor expuse în susținerea prezenței erorii 7 indicate, instanțele s-au expus în mod temeinic și deplin, considerând corectă încadrarea acțiunilor inculpaților în baza prevederilor art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Față de cele ce preced, Colegiul penal constată că motivele invocate de titularii cererilor de recurs constituie opinia subiectivă a acestora și nu pot fi acceptate, deoarece instanța de apel s-a expus argumentat asupra acestor motive invocate de recurent în decizia sa, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor argumente nu se identifică de instanța de recurs, care le acceptă și pentru a evita repetări inutile, le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care statuează că art. 6§1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță 19 inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale (hotărârea Albert vs. România din 16.02.2010 CEDO).

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Tonu Ion în numele inculpatului Macarenco Ion și de către avocatul Podlisnic Dorin în numele inculpatei Josan Mariana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, în cauza penală privindu-i pe Macarenco Ion XXXXX și Josan Mariana XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 decembrie 2020. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 8