1ra-1511/2021 — art. 27, 317 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27, 317 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1511/2021 — art. 27, 317 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1511/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Diaconu Iurie,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 iunie 2020 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2020, declarat de către
inculpatul
Spătărencu Nicolae XXXXX,
născut la XXXXX, originar și domiciliat în
XXXXX
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond: 12.12.2018 − 02.06.2020;
Instanța de apel: 23.07.2020 − 27.10.2020;
Instanța de recurs: 08.06.2021 − 20.10.2021.
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din
dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 iunie 2020, Spătărencu
Nicolae XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă
de închisoare pe un termen de 1 (un) an și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, s-a
adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin încheierea din 09 iunie 2017,
cu stabilirea unei pedepse definitive sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 2 (doi) ani, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis.
Demersul procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost admis și
dispusă încasarea de la Spătărencu Nicolae în contul statului suma de 606,20 lei.
1
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Mizerschii Nicolai, însă în privința
acestuia, instanța de recurs ordinar s-a pronunța printr-o hotărâre judecătorească
irevocabilă.
Prima instanță, în fapt, a constatat că, Spătărencu Nicolae XXXXX, fiind
persoana care execută pedeapsa cu închisoare, a săvârșit tentativa de evadare din locurile
de deținere, în următoarele împrejurări:
La 22.07.2016, persoana în privința căreia a fost disjunsă cauza, a fost plasată pentru
deținere în celula nr. 116, a blocului de regim nr. 3 al Penitenciarului nr. 13, mun. Chișinău.
Tot în aceeași celulă, la 21.04.2017 a fost plasat pentru deținere Mizerschii Nicolai, iar la
26.05.2017 și condamnatul Spătărencu Nicolae XXXXX. În timpul deținerii în celula
menționată supra, persoana în privința căreia a fost disjunsă cauza, Mizerschii și
Spătărencu urmau să respecte legislația execuțional-penală, în special prevederile
Statutului executării pedepsei (SEP) de către condamnați (aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, cu ulterioarele modificări) pct. 89, potrivit căruia erau
obligați să respecte întocmai cerințele Codului de executare a SEP.
În perioada deținerii în celula nr. 116, (24.04.2017 - 01.06.2017), date concrete nu au
fost posibile de stabilit, deținutul Mizerschii Nicolai, aderând la acțiunile persoanei în
privința căreia a fost disjunsă cauza, la acțiunile cărora a aderat și deținutul Spătărencu
Nicolae, aflându-se în loc de detenție, urmărind scopul de evadare din Penitenciarul nr.
13, amplasat pe str. Bernardazzi 3, în mun. Chișinău, în vederea eschivării de la ispășirea
pedepselor cu închisoarea stabilite de instanțele de judecată, realizând intențiile sale
criminale și acționând de comun acord, folosind obiecte confecționate artizanal, au săpat o
gaura-tunel în podea (amplasată în partea stângă a celulei de lângă ușa de la intrare - vizavi
de blocul sanitar) cu dimensiunea circa 30x50 cm, cu adâncimea de 1 metru, lungimea de
circa 2,25 m, diametru de circa 70 cm., tunelul fiind îndreptat spre fereastra celulei, prin
care intenționau să evadeze din penitenciar.
În continuare, la 01.06.2017, deținutul Mizerschii Nicolai a ieșit din celula nr. 116 și
a refuzat să între înapoi, comunicând că în celulă se fac săpături. Ulterior, în jurul orei 21.30,
în urma controlului tehnic efectuat de colaboratorii penitenciarului în celula nr.116 a
Penitenciarului nr. 13 a fost depistată gaura-tunel săpată în podea, de către persoana în
privința căreia a fost disjunsă cauza și Spătărencu și Mizerschii, în care se aflau 54 saci
improvizați manual din cearșafuri, plapume și hainele personale a deținuților indicați,
plini cu humusul obținut în rezultatul formării tunelului. În așa mod, persoana în privința
căreia a fost disjunsă cauza, Mizerschii Nicolai XXXXX și Spătărencu Nicolae XXXXX, nu
și-au realizat intențiile și acțiunile criminale, îndreptate nemijlocit la evadarea din
Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, din cauze independente de voința făptuitorilor, aceștia
oprindu-se de săpat în peretele clădirii.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a
2
reținut că, în drept, fapta inculpatului Spătărencu Nicolae XXXXX întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal, tentativă de
evadare din locurile de deținere, săvârșită de persoana care execută pedeapsa cu închisoare, precum
și de persoana care se află sub arest preventiv, săvârșită de două sau mai multe persoane.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, la data de 23.06.2020 a declarat apel
inculpatul Spătărencu Nicolae prin care a solicitat să fie achitat, deoarece el nu are nici o
atribuție cu această infracțiune. În momentul când el a fost transferat în celula 116 cu ceilalți
coinculpați, acolo deja se făceau săpături, iar când a fost transferat din această celulă,
administrația a descoperit aceste săpături și la acel moment el deja nu se mai deținea în
celula dată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2020,
apelul declarat de inculpatul Spătărencu Nicolae a fost respins, ca fiind depus peste
termen.
În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că inculpatul
Spatarenco Nicolae a depus apelul prin poștă la data de 19 iunie 2020, fără a solicita
repunerea în termen (f.d. 93).
În acest context, instanța de apel a notat că sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 02 iunie 2020, a fost pronunțată public și expediată în adresa inculpatului
Spatarenco Nicoale la data de 02.06.2020 (f.d. 82), ultimul confirmând instanței, prin
teleconferință că a recepționat copia sentinței la data de 03.06.2020, iar avocatul Cebotari
Pavel, în interesele inculpatului Spatarenco Nicolae a recepționat-o la data de 03.06.2020
(f.d. 85).
Astfel, potrivit prevederilor art. 403 alin. (1), 404 alin. (1) Cod de procedură penală,
este stipulat expres imposibilitatea declarării apelului mai târziu de 15 zile de la data
începerii executării pedepsei, ceea ce face imposibilă și repunerea în termen a apelului
declarat de inculpatul Spătărencu Nicolae, care a depus apel la data de 19 iunie 2020. Prin
urmare, curgerea termenului de contestare a sentinței cu apel pentru Spătărencu Nicolae,
începe din data de 02 iunie 2020, însă, inculpatul nu și-a exercitat dreptul legal de atac a
actului de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege.
Deci, în sensul celor menționate, instanța de apel a punctat că termenul de apel este
un termen procesual legal, durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta fiind absolut
și având un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de
a exercita calea de atac.
Reieșind din cele expuse mai sus, instanța a concluzionat că cererea de apel depusă
de inculpatul Spătărencu Nicolae, nu se încadrează în termenul legal, fiind depus tardiv,
iar repunerea în termen nu a fost solicitată, astfel că, repunerea apelului în termen, de către
instanța de apel, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea
termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, ceea ce în
accepțiunea CtEDO (cauza Ghirea versus Republica Moldova) urmează a fi interpretat ca
3
încălcare a principiilor securității juridice, cât și a egalității armelor, ceea ce duce la violarea
art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - dreptul la un proces echitabil, care
urmează a fi respectat cu referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare.
La data de 25 mai 2021, inculpatul Spătărencu Nicolae, declară recurs ordinar și
invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită repunerea
în termen a cererii de recurs, cu casarea hotărârilor pronunțate pe caz și pronunțarea unei
noi hotărâri de achitare în privința sa.
Pentru a argumenta cele solicitate în recursul declarat, inculpatul menționează că,
cu 5 zile înainte de a fi descoperită gaura respectivă în celula nr. 116, a fost plasat în acea
celulă de către serviciul securitate, care nu avea dreptul să îl plaseze în celula respectivă,
conform Codului de Executare și Statutului executării pedepsei de către condamnați, care
interzice deținerea persoanelor condamnate în penitenciar de tip semiînchis împreună cu
persoanele condamnate în penitenciar de tip închis.
Consideră recurentul că infracțiunea a fost înscenată de către administrația
penitenciarului împreună cu ceilalți coinculpați. Când a înțeles că a fost provocat la această
infracțiune de către administrația penitenciarului a ieșit din celulă și a refuzat să intre,
comunicând colaboratorilor penitenciarului că în celulă se sapă un tunel, însă ultimii nici
nu au reacționat îndată, dar peste un timp, în jurul orelor 21:30, la controlul de seară, au
intrat și au inspectat celula.
De asemenea, subliniază inculpatul că a omis termenul de apel, deoarece nu are
cunoștințe juridice și nu știa că poate contesta cu apel sentința, ba mai mult, în prima
instanță a fost asigurat cu un apărător din oficiu, și a admis că acesta va declarat apel și îi
va reprezenta interesele în continuare, lucru care nu s-a întâmplat. Mai relatează că, decizia
instanței de apel a recepționat-o de la administrația penitenciarului abia la 14.05.2021, adică
după 7 luni de la pronunțarea motivată a acesteia.
6.1. La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.
11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care pledează pentru
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind declarat peste termen.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din următoarele
considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței
de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea
acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a
4
deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Reieșind din materialele cauzei, instanța de recurs remarcă faptul că recurentul a
fost prezent la pronunțarea dispozitivului (vol. V, f.d. 134) și deci, cunoștea soluția
pronunțată pe cauza dată, precum și despre data când va fi pronunțată decizia motivată.
Subsecvent, decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la data 08.12.2020
(vol. V, f.d. 157), iar la data de 09.12.2020, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei
nominalizate instituției penitenciare în care era deținut inculpatul Spătărencu Nicolae (vol.
V, f.d. 157).
Aceste circumstanțe, certifică faptul că instanța de apel a întreprins măsuri pozitive
pentru a aduce la cunoștință decizia motivată participanților la proces, inclusiv inculpaților
care se aflau în detenție.
Prin urmare, criticile invocate în susținerea tardivității recursului ordinar de pe rol,
Colegiul penal le consideră neîntemeiate. Or, un aspect important, care urmează a fi
subliniat în speța dată, decurge anume din prescripțiile art. 230 alin. (2) coroborat cu art.
422 Cod de procedură penală, potrivit cărora termenul de recurs este absolut și are caracter
imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de
atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv.
Pe cale de consecință, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat la 25 mai
2021 de către inculpatul Spătărencu Nicolae împotriva deciziei instanței de apel din 27
octombrie 2020, este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal
al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Spătărencu Nicolae
Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie
2020, în propria cauză penală, deoarece este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 25 noiembrie 2021.
Președinte Diaconu Iurie
Judecători Guzun Ion
Catan Liliana
5