1ra-951/2021 — Art. 27,317 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 iunie 2020, Mizerschii Nicolai Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (4) din Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor, având în vedere pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 martie 2018, lui Mizerschii Nicolai Xxxxx i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Spătărencu Nicolae Xxxxx, în privința căruia nu a fost depus recurs.

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, instanța de fond a constatat că, Mizerschii Nicolai Xxxxx a săvârșit tentativa de evadare din locurile de deținere, în următoarele împrejurări: la 22.07.2016, Șalari Radu Xxxxx a fost plasat pentru deținere în celula nr. 116, a blocului de regim nr. 3 al Penitenciarului nr.13 mun. Chișinău. Tot în aceiași celulă a fost plasat pentru deținere Mizerschii Nicolai Xxxxx, iar la 26.05.2017 și condamnatul Spătărencu Nicolae Xxxxx. În timpul deținerii în celula menționată supra, Șalari Radu Xxxxx, Mizerschii și Spătărencu urmau să respecte legislația execuțional-penală, în special prevederile Statutului executării pedepsei (SEP) de către condamnați (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, cu ulterioarele modificări), potrivit pct. 89 fiind obligați să respecte 1 întocmai cerințele Codului de executare a SEP, în perioada deținerii în celula nr. 116, aproximativ (24.04.2017 - 01.06.2017), date concrete nefiind posibile de stabilit, deținutul Mizerschii Nicolai, aderând la acțiunile condamnatului Șalari Radu Xxxxx, la acțiunile căror a aderat și deținutul Spătărencu Nicolae, aflându-se în loc de detenție, urmărind scopul de evadare din Penitenciarul nr. 13, amplasat pe str. Bernardazzi 3 din mun. Chișinău, în vederea eschivării de la ispășirea pedepselor cu închisoare stabilite de instanțele de judecată, realizând intențiile sale criminale și acționând de comun acord, folosind obiecte confecționate artizanal, au săpat o gaura-tunel în podea (amplasată în partea stângă a celulei de lângă ușa de la intrare - vizavi de blocul sanitar) cu dimensiunea circa 30x50 cm, cu adâncimea de 1 metru, lungimea de circa 2,25 m, diametru de circa 70 cm., tunelul fiind îndreptat spre fereastra celulei, prin care intenționau să evadeze din penitenciar. În continuare la 01.06.2017 deținutul Mizerschii Nicolai a ieșit din celula nr. 116 și a refuzat să între înapoi, comunicând că în celulă se fac săpături. Ulterior, aproximativ la ora 21.30, în urma controlului tehnic efectuat de colaboratorii penitenciarului în celula nr.116 a Penitenciarului nr.13 a fost depistată gaura-tunel săpată în podea, de către Salari Radu Xxxxx, Spătărencu și Mizerschii, în care se aflau 54 saci improvizați manual din cearșafuri, plapume și hainele personale a deținuților indicați, plini cu humusul obținut în rezultatul formării tunelului. În așa mod, Șalari Radu Xxxxx, Mizerschii Nicolai Xxxxx și Spătărencu Nicolae Xxxxx, potrivit prevederilor nu și-au realizat intențiile și acțiunile lor criminale, îndreptate nemijlocit la evadarea din Penitenciarul nr.13, mun. Chișinău, din cauze independente de voința făptuitorilor, aceștia oprindu-se de săpat în peretele clădirii. Astfel, Mizerschii Nicolai Xxxxx prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele - tentativă de evadare din locurile de deținere, săvârșită de persoana care execută pedeapsa cu închisoare, precum și de persoana care se află sub arest preventiv, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Avocatul Cașu Lilian în numele inculpatului Mizerschii Nicolai, solicitând casarea totală a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Mizerschii N., să fie achitat. În motivarea apelului a invocat: - cu sentința nominalizată nu este de acord și solicită casarea integrală a acesteia; - consideră că vina inculpatului Mizerschii N. nu a fost demonstrată; - la materialele cauzei penale nu există probe pertinente, concludente și legal administrate care să demonstreze în mod echitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor ce i se incriminează; - din declarațiile tuturor martorilor ce au fost audiați în instanța de fond reiese că, despre faptul că în celula se efectuează săpături au fost înștiințați anume de inculpatul Mizerschii Nicolai, dar nu în urma controalelor planificate sau inopinate; 2 - infracțiunea nu era să fie descoperită dacă inculpatul Mizerschii Nicolai nu era să anunțe administrația penitenciarului despre planul de evadare a colegului de celulă; 3.2 Inculpatul Spatarenco Nicolae, prin care a solicitat să fie achitat, deoarece el nu are nici o atribuție cu această infracțiune.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2020, a fost respins, ca nefondat apelul avocatului Cașu L. în numele inculpatului Mizerschii N. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a constatat, că instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpaților Mizerschii Nicolai și Spătărencu Nicolae, în baza art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, întru constatarea existenței infracțiunii, identificarea făptuitorului și stabilirea vinovăției, au fost administrate următoarele mijloace de probă incluse în rechizitoriu, apreciate în cadrul cercetării judecătorești și verificate în ședința instanței de apel: declarațiile martorilor Cornei Eugen, Rotaru Eugeniu, Saracuța Andrei, Negura Casian Xxxxx, Postolachi Andrei, Urecheanu Vadim, raportul de expertiză nr.34/12/l-R-6091 din 20.11.2017 (f.d.109-115, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01.06.2017, cu anexă, tabel fotografic (f.d.32-42, vol.I); procesul-verbal de control tehnic nr. 99 din 05.04.2017 (f.d.84, vol.I); Fila nr. 15 din Registrul de evidentă a controalelor tehnice a celulelor (f.d.85, vol.I) Procesul-verbal de control tehnic nr. 143 din 19.05.2017 (f.d.86, vol.I); fila din registrul de evidență a controalelor tehnice a celulelor (f.d.87, vol.I); Reieșind din cele relatate, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a constatat că, prin acțiunile sale inculpații Mizirschi Nicolai și Spatarenco Nicolae au săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 27, 317 alin. (2) lit. b) din Codul penal. Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele avocatului Cașu Lilian, în numele inculpatului Mizerschii Nicolai, invocate în apel precum că, persoana nu poate fi supusă răspunderii penale pentru infracțiune dacă ea, benevol și definitiv, a renunțat la ducerea până la capăt a acesteia, or, din declarațiile martorilor Urecheanu Vadim și Saracuța Andrei, se constată că inculpații au fost în imposibilitate să continue săpăturile, deoarece au dat de temelia de beton unde era incomod de săpat, înțelegând că nu va fi posibil de realizat până la capăt planul infracțional, inculpatul Mizerschii Nicolai a înscenat imaginea respectivă, precum că, a refuzat să se întoarcă în celula în care era deținut pe motiv că, acolo se fac săpături, iar el nu vrea să fie tras la răspundere penală pentru evadare. La fel, au fost respinse și argumentele apărării precum că, persoana care a renunțat de bună voie la ducerea infracțiunii până la capăt este supusă răspunderii penale numai în cazul în care fapta săvârșită conține o altă infracțiune consumată, or, inculpatul Mizerschii Nicolae a întreprins acțiuni nemijlocite pentru a săpa tunelul și a evada din locul de detenție, însă din motive independente de voința lor, și anume imposibilitatea de a săpa în continuare în temelia clădirii penitenciarului și iminenta 3 deconspirare a lor de către angajații locului de detenție, au dus la denunțul inculpatului Mizerschii, denunț care însă nu îl absolvă de răspundere penală. Comiterea infracțiunii de tentativă de evadare, anume de Mizerschii Nicolae se mai dovedește și prin raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-6091 din 20.11.2017. La fel, instanța de apel a respins argumentele apărării invocate în cererea de apel, precum că, organizatorul și instigatorul infracțiunii nu se supun răspunderii penale dacă aceste persoane, printr-o înștiințare la timp a organelor de drept sau prin alte măsuri întreprinse, au preîntâmpinat ducerea de către autor a infracțiunii până la capăt. Complicele infracțiunii nu se supune răspunderii penale dacă a întreprins toate măsurile ce depindeau de el pentru a preîntâmpina comiterea infracțiunii, or, până a fi recunoscut faptul tentativei evadării Mizerschii Nicolai consemna graficul de lucru pentru a duce la bun sfârșit planul infracțional. Tot el, împreună cu Spătărencu Nicolae conștient au participat la pregătirea săvârșirii infracțiunii, și anume cosând saci improvizați din hainele personale, mutând sacii cu pământul scos în urma săpăturii, iar ulterior, făcând curat pentru a ascunde urmele de pământ. Instanța de apel a reținut că, partea apărării critică probele prezentate de către acuzatorul de stat și reținute de către instanța de fond, fără a prezenta careva acte ce ar confirma agumentele invocate, astfel în lipsa unor probe ce ar combate sau ar confirma alegațiile înaintate în cererea de apel, instanța a respins apelul, ca fiind nefondat. Totodată, instanța de apel a combătut argumentul invocat de avocatul Iulian Cașu, în numele inculpatului Mizerschii Nicolai, în apelul declarat precum că, inculpatul nu a comis fapta incriminată, or, de către instanța de fond au fost apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar versiunea apelului nu și-a găsit confirmare. Instanța de apel a reținut că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Mizerschii Nicolai nu echivalează cu achitarea acestuia de vreme ce există probe pertinente și concludente ce, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc vinovăția ultimului în săvârșirea infracțiunii incriminate. Mai mult, instanța de apel nu a reținut ca întemeiate declarațiile inculpatului Mizerschii Nicolai, precum că, nu recunoaște vinovăția deoarece nu a comis infracțiunea incriminată prevăzută de art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal, acestea fiind considerate ca o metodă de apărare și ascundere a realității, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente la dosar, inclusiv cu depozițiile părții vătămate și a martorilor oculari, apreciindu-le ca fiind veridice, deoarece sunt consecvente, se completează reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de judecată nu are, mai mult ca atât, declarațiile lor fiind confirmate prin probelele materiale cum ar fi procesele-verbale de cercetare la fața locului și de raportului de expertiză nr. 34/12/l-R-6091 din 20.11.2017, care se completează reciproc. Instanța de apel a respins și celelalte argumente expuse de către partea apărării 4 în susținerea apelului înaintat, or, instanța de apel a stabilit că, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. La fel, la aplicarea pedepsei instanța de apel a reținut că, instanța de fond a ținut cont că, scopul aplicării pedepselor penale este de protejare a societății de infractori și de infracțiunile comise de ei, de apărare a societății împotriva celor mai grave fapte antisociale și prevenirea lor, de persoana inculpatului care nu a recunoscut vinovăția, nu a recuperat prejudiciul părții vătămate, se caracterizează negativ, anterior a fost condamnat, unde prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pedeapsă pe care o consideră echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei. Totodată, instanța de apel a reținut că, inculpatul Mizirschii Nicolae a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 februarie 2018 și prin cumul parțial al pedepselor, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani. Totodată, s-a adăugat parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară, cu stabilirea unei pedepse definitive sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani și 1 lună, în penitenciar de tip închis, iar coroborat cu prevederile art. 84 alin. (4) din Codul penal, prin cumul parțial, pedeapsa definitivă stabilită inculpatului Mizirschii Nicolae este de 16 ani, sub formă de închisoare cu executarea în penitenciar de tip închis.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cașu I. în numele inculpatului Mizerschii N., care solicită casarea acesteia cu achitarea inculpatului. În motivarea recursului invocă: - la materialele cauzei nu există probe pertinente, concludente și legal administrate care să demonstreze în mod echitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se incriminează; - vina inculpatului Mizerchii N. nu a fost demonstrată, - din declarațiile tuturor martorilor ce au fost audiați, în prima instanță, reiese că despre faptul că în celulă se efectuează săpături, au fost înștiințați anume de inculpatul Mizerschii N., dar nu în urma controalelor planificate sau inopinate. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece toate probele au primit o apreciere la justa valoare, iar concluzia privind vinovăția inculpatului, rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. 5 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, de către recurent se solicită casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Mizerschii N. să fie achitat, invocând temeiul de casare ce se încadrează în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că „hotărârile instanței de apel poate fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.” Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că vina inculpatului nu a fost demonstrată, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de vinovăție, inclusiv a inculpatului Mizerschii N., de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de apel prin menținerea sentinței, prin care Mizerschii N. a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal, și-a argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile martorilor Cornei Eugen, Rotaru Eugeniu, Saracuța Andrei, Negura Casian, Postolachi Andrei, Urecheanu Vadim, raportul de expertiză nr.34/12/l-R-6091 din 20.11.2017 (f.d.109- 115, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01.06.2017, cu anexă, tabel fotografic (f.d.32-42, vol.I); procesul-verbal de control tehnic nr. 99 din 05.04.2017 (f.d.84, vol.I); fila nr. 15 din Registrul de evidență a controalelor tehnice a celulelor (f.d.85, vol.I); procesul-verbal de control tehnic nr. 143 din 19.05.2017 (f.d.86, vol.I); fila din registrul de evidență a controalelor tehnice a celulelor (f.d.87, vol.I), se demonstrează comiterea de către inculpatul Mizerschii N., a infracțiunii imputate 6 acestuia prin rechizitoriu, probe care sânt descrise amănunțit în hotărârea judecătorească (f.d. 140-157, v. V). Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului Mizerschii N. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, pe care Colegiul le însușește. Astfel, instanțele de fond reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-au motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, în sensul pretinderii că, din declarațiile tuturor martorilor ce au fost audiați, în prima instanță, reiese că despre faptul că, în celulă se efectuează săpături, au fost înștiințați anume de inculpatul Mizerschii N., dar nu în urma controalelor planificate sau inopinate. Astfel, acest aspect a constituit obiect de discuție în instanța de apel, care întemeiat a reținut faptul că, din declarațiile martorilor Urecheanu Vadim și Saracuța Andrei, se constată că inculpații au fost în imposibilitate să continue săpăturile, deoarece au dat de temelia de beton unde era incomod de săpat, înțelegând că nu va fi posibil de realizat până la capăt planul infracțional, inculpatul Mizerschii Nicolai a înscenat imaginea respectivă, precum că, a refuzat să se întoarcă în celula în care era deținut pe motiv că, acolo se fac săpături, iar el nu vrea să fie tras la răspundere penală pentru evadare. La fel, Colegiul penal reține că au fost respinse și argumentele apărării precum că, persoana care a renunțat de bună voie la ducerea infracțiunii până la capăt este supusă răspunderii penale numai în cazul în care fapta săvârșită conține o altă infracțiune consumată, or, inculpatul Mizerschii Nicolae a întreprins acțiuni nemijlocite pentru a săpa tunelul și a evada din locul de detenție, însă din motive independente de voința lor, și anume imposibilitatea de a săpa în continuare în temelia clădirii penitenciarului și iminenta deconspirare a lor de către angajații locului de detenție, au dus la denunțul inculpatului Mizerschii, denunț care însă nu îl absolvă de răspundere penală. Comiterea infracțiunii de tentativă de evadare, anume de Mizerschii Nicolae se mai dovedește și prin raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-6091 din 20.11.2017, potrivit căruia înscrisurile manuscrise (literale și cifrice), de pe fila de hârtie depistată și ridicată la data de 01.06.2017, în cadrul cercetării la fața locului în celula nr. 116 al blocului de regim nr. 3 din incinta Penitenciarului nr. 13, au fost executate de către Mizerschii Nicolai Xxxxx. (f.d.109-115, vol.I), astfel până a fi recunoscut faptul tentativei evadării, Mizerschii Nicolai consemna graficul de lucru pentru a duce la bun sfârșit planul infracțional. Tot el, împreună cu Spătărencu Nicolae conștient au participat la pregătirea săvârșirii infracțiunii, și anume cosând saci improvizați din hainele personale, mutând sacii cu pământul scos în urma săpăturii, iar ulterior, făcând curat pentru a ascunde urmele de pământ. Instanța de recurs conchide că, în prezenta speță au fost prezentate suficiente 7 probe și anume declarațiile martorilor menționați, în coroborare cu procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, ce coroborează între ele și indică la Mizerschii N., că a comis infracțiunea prevăzută de art. 27, 317 alin. (2) lit. b) Cod penal. Așadar, în contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la care au ajuns instanțele de fond privitor la calificarea acțiunilor și vinovăția inculpatului Mizerschii N. sunt corecte și corespund materialului probator, iar pedeapsa aplicată este echitabilă și în limitele legii penale. Din acest punct de vedere se atestă că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, din care considerent se dispune inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Mizerschii Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Mizerschii Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Mizerschii Nicolai Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 17 martie 2021. Președinte Timofti Vadimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda 8