ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.03.2021

1ra-946/2021 — art. 217 alin. 2 CP

HOTĂRÂRE
17.03.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217 alin. 2 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-946/2021 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-946/2021

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Palancica Victor în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2020, în

cauza penală privindu-l pe

Romaliischi Dmitri Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat

mun. Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

fiind examinată în procedură simplificată, în temeiul art. 3641 Cod de procedură

penală, Romaliischi Dmitri Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 217 alin. (2) din Codul penal, la 5 (cinci) luni închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 85 din Codul penal, la pedeapsa aplicată prin sentință, s-a

adăugat parțial, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 04.06.2018, stabilindu-i lui Romaliischi Dmitri

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 4 (patru)

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a respins cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată

din contul inculpatului.

constatat că Romaliischi Dmitri, la o dată necunoscută și în circumstanțe

necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia ilegală a produsului

etnobotanic - MDMB (N)-2201, pe care l-a păstrat asupra sa, iar la 20.10.2018

aproximativ ora 18:01 min., în rezultatul consumării produsului etnobotanic -

MDMB (N)-2201, a fost observat de către Ionel Mihai în ograda blocului locativ

1

amplasat în mun. Chișinău, str. Xxxxx, în stare inconștiență la sol, care a solicitat

intervenția colaboratorilor de poliție.

În cadrul efectuării cercetării la fața locului de către echipajul de poliție BPRO

cu nr. MAI-1137, asupra lui Romaliischi Dmitri a fost depistat un pachețel

confecționat din hârtie de culoare albă, în interiorul căruia se afla o substanță

vegetală uscată și mărunțită de culoare gălbuie, cu un miros specific, care conform

raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-4915 din 10.12.2018,

reprezintă produs etnobotanic care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201,

cantitatea produsului etnobotanic care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-

2201, constituie 0,16 gr. masă uscată și mărunțită, iar în Hotărârea Guvernului al

Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor

și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului nu este inclus.

Conform avizului parvenit de la I.M.S.P Dispensarul Republican de

Narcologic al Ministerului Sănătății cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017, subsuata

MDMB(N)-2201 constituie analogul substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, care

este inclusă în ”Tabelul 1. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope

neutilizate în scopuri medicale”, iar potrivit pct. 187, al Hotărârii Guvernului nr.79

din 23.02.2006 cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

AB-PINACA-CHM cantitatea de la 0,01-0,25 gr., constituie proporții mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Romaliischi Dmitri a comis

infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (2) Cod penal, adică circulația ilegală a

drogurilor, etnobotanicelor sau a analoagelor lor, manifestată prin păstrarea etnobotanicelor

săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

dezacordul cu soluția instanței de fond, în partea cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului, partea acuzării a indicat că, instanța de judecată

neîntemeiat a dispus trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului, întrucât în

cadrul examinării cauzei penale date, nu au fost stabilite temeiuri din care să

rezulte că nu este rațional de a încasa cheltuielile judiciare de la condamnat.

Cu trimitere la prevederile art. 227, art. 228 alin. (3) și art.229 alin. (1)-(3) Cod

de procedură penală, susține că legea procesual-penală stabilește cazuri concrete

când condamnatul poate fi eliberat de plata cheltuielilor judiciare, însă instanța de

judecată nu a luat în considerație prevederile legale citate și neîntemeiat a trecut

cheltuielile judiciare în contul statului.

A precizat că în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit că Romaliischi

Dmitri este celibatar, este angajat în câmpul muncii (neoficial), locuiește cu părinții,

nu are persoane la întreținere și a declarat personal în cadrul audierii în calitate de

inculpat, că va achita benevol suma de 1680 lei.

În aceste circumstanțe, a considerat că achitarea cheltuielilor judiciare de către

condamnat în sumă de 1680 lei nu va influența substanțial asupra situației

materiale a acestuia.

2

Afirma că formarea unei practici greșite când cheltuielile judiciare se încasează

din contul statului, în condițiile în care legea procesual-penală prevede că

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat, reprezintă o încălcare gravă a

legii. Dispunerea suportării cheltuielilor judiciare din contul statului, trebuie să fie

cel puțin motivată prin existența excepțiilor prevăzute de lege și anume, în caz de

insolvabilitate sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influenta substanțial

asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea ei.

Pe când, la caz, instanța de judecată s-a limitat numai la expunerea normelor

legale, indicând în final că cheltuielile revendicate sunt cheltuieli efectuate în cadrul

urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar, ignorând prevederile art.

227-229 din Codul de procedură penală.

A subliniat că instanța nu a argumentat din care motive inculpatul nu are

posibilitate să achite cheltuielile judiciare și nu a motivat din care motiv statul și

societatea urmează să suporte cheltuielile în legătură cu restabilirea echității în

urma săvârșirii de către Romaliischi Dmitri a infracțiunii de care este invinuit.

A relatat că în acest mod, se creează situația în care persoana care nu respectă

normele legale stabilite în societate, săvârșește infracțiunea, iar statul și societatea,

fiind impuși să sancționeze fapta comisă, cheltuind astfel resurse materiale, sunt

nevoite să suporte cheltuieli în defavoarea altor membrii societății care duc un mod

de viață legal și care respectă normele stabilite.

2020, a fost admis apelul procurorului, fiind casată parțial sentința, doar în partea

cheltuielilor de judecată și pronunță în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încasat de la Romaliischi Dmitri, în

beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru efectuarea constatării tehnico-

științifică nr.34/12/1-R-4915 din 10.12.2018 - suma de 1680 (una mie șase sute

optzeci) lei. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

probatorul, a considerat dovedită indubitabil vina inculpatului Romaliischi Dmitri

privind comiterea infracțiunii care i se încriminează.

Instanța de apel a reținut, că sentința se contestă în partea cheltuielilor de

judecată, temei pentru a interveni în sentință din oficiu cu privire la încadrarea

juridică, conform art. 409 alin.(2) Cod procedură penală, lipsește.

Cu referire la argumentele apelantului expuse în pct. 3 din prezenta decizie,

instanța de apel a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 227 alin.(1) Cod de

procedură penală, cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii

pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Aliniatul (3) al aceleiași

norme, statuează că cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă

legea nu prevede altă modalitate.

Norma de drept citată supra, este o normă generală și nu obligă statul să

suporte cheltuielile, ci să le achite la momentul necesar pentru a facilita

operativitatea acțiunilor organului de urmărire penală și pentru a nu condiționa

termenul rezonabil prin încasarea cheltuielilor judiciare de la părțile în proces.

3

Conform art. 227, 229, 145 Cod de procedură penală, instanța de apel a atras

atenție asupra faptului că norma juridică respectivă urmează a fi interpretată

ținând cont de modificările operate prin Legea nr.316 din 22 decembrie 2017, în

vigoare 09 februarie 2018. Prin Legea respectivă, a fost exclus art.143 alin. (2) Codul

de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat.

Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea

condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor. Astfel, scutirea

condamnaților de la plata acestor sume urmează să reprezinte excepția, dar nu

regulă.

La caz, instanța de apel a notat că nu se atestă nici una dintre excepțiile

stabilite la art.229 alin. (2) Cod de procedură penală, ce ar condiționa eliberarea

condamnatului de la plata cheltuielilor judiciare, în condițiile în care cheltuielile

judiciare în mărime de 1680 lei au fost condiționate de necesitatea efectuării

constatării tehnico-științifică din 10.12.2018.

Totodată, instanța de apel a reținut că, inculpatului nu a invocat faptul că nu

dispune de mijloacele necesare în vederea compensării cheltuielilor judiciare în

mărime de 1680 lei - suportate de stat în vederea efectuării constatării tehnico-

științifică din 10.12.2018 și nu s-a constatat că acesta are la întreținere persoane,

astfel încât situația materială a acestora să fie influențată substanțial.

În concluzia celor expuse, instanța de apel a conchis că în speță, prima instanță

nejustificat a respins cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de

judecată din contul lui Romaliischi Dmitri, or, la caz nu se atestă nici una dintre

excepțiile statuate la art.229 Cod de procedură penală, care ar condiționa eliberarea

condamnatului de la plata cheltuielilor de judecată.

În consecința celor sus elucidate și totodată luând în considerare, instanța de

apel a ajuns la concluzia de a admite apelul declarat de acuzatorul de stat, cu

dispunerea încasării de la Romaliischi Dmitri a cheltuielilor de judecată în mărime

de 1680 lei.

Palancica V. în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă:

- în prezenta cauză penală, ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de

urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din partea părții apărării;

- în cazurile cînd expres a fost dispusă de organul de urmărire penală sau de

către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru

efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de

stat;

- instanța de apel a menționat ca cheltuielile judiciare suportate în cadrul

procesului penal, se trec în contul inculpatului, or, acestea sunt cheltuieli suportate

în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate;

4

- dispunerea unei expertize judiciare constituie o obligație procesuală a

procurorului (organului de urmărire penată), în faza de urmărire penală, dacă

circumstanțele cauzei o justifică. Expertiza urmează a fi dispusă și în favoarea

învinuitului pentru a respecta drepturile procesuale ale acestuia, inclusiv principiul

egalității armelor;

- în cazul unei omisiuni a procurorului (organului de urmărire penală) de a

respecta o asemenea obligație, persoanele interesate pot utiliza instrumentele

procesuale prevăzute în instituția controlului judiciar al procedurii prejudiciare.

Părțile interesate pot solicita efectuarea unei expertize judiciare la judecarea cauzei

în prima instanță sau în instanța de apel, în mod firesc, în toate cazurile, cheltuielile

suportate pentru efectuarea expertizelor sunt suportate de la bugetul de stat...”;

- consideră justificat de a casa această decizie în partea încasării cheltuielilor

judiciare și de a pronunța, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a respins demersul procurorului de a încasa de la

Romaliischi Dmitri în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei,

trecând aceste cheltuieli judiciare în sumă de 1680 lei în contul cheltuielilor din

bugetul de stat.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, just

ajungând la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată și că plata

cheltuielilor judiciare, pentru efectuarea expertizei, urmează a fi trecută în contul

inculpatului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente:

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din criticele expuse de către avocatul Palancica V. în numele

inculpatului, se constată că acesta contestă decizia instanței de apel, în exclusivitate

din considerentul că, a casat parțial sentința, în partea ce se referă la cheltuielile de

judecată, și pronunțat, în această parte, o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a fost încasat de la Romaliischi D. în beneficiul

statului suma de 1680 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest sentința a fost

menținută.

Contrar celor invocate de recurent, Colegiul penal consideră ca nefondate

criticile avocatului Palancica V. în numele inculpatului, referitor la pretinsa

încălcare admisă de instanța de apel, invocată de recurent și prevăzută la pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că, nemotivat au fost încasate

cheltuielile judiciare din contul inculpatului.

5

Așadar, în privința acestor alegații se constată, că au constituit obiect de

discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat,

respectiv nu există raționamente ca instanța de recurs să se îndepărteze de la

concluziile la care a ajuns instanța ierarhic inferioară.

Dispozițiile art. 227 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală, stipulează că

cheltuieli judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Instanța de recurs reține că, în prezenta cauză penală, a fost dispusă efectuarea

acțiunilor procesuale, fiind întocmită constatarea tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-

4915 din 10 decembrie 2018, pentru care a fost achitată suma de 1680 lei.

În conformitate cu prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală

cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului.

(2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și

apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică

garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu

dispune de mijloacele necesare.

Totodată, art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, stipulează că instanța

poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau

persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a

acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra

situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea

soluției adoptate, Colegiul penal constată că, această instanță a dispus casarea

parțială a acesteia, în partea care se referă la cheltuielile de judecată și a pronunțat

în această parte, o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care a fost încasat de la Romaliischi D. în beneficiul statului suma de 1680 lei,

cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest sentința a fost menținută, motivându-și

soluția.

Astfel, din conținutul recursului, se atestă că recurentul nu aduce argumente

sau circumstanțe ce ar putea răsturna soluția instanței de apel, privind încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, or în ședința de judecată a instanței

de apel nu au fost prezentate probe referitor la situația materială precară a

inculpatului, sau aflarea persoanelor la întreținerea acestuia.

În urma celor expuse, Colegiul penal atestă că constatarea tehnico-științifică

nr. 34/12/1-R-4915 din 10 decembrie 2018, a fost ordonată și efectuată în cadrul

procesului penal, fiind achitată pentru întocmirea acesteia din sumele alocate de

stat, astfel, pînă la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii

cheltuielile au fost avansate de stat, cheltuieli, care după condamnarea acestuia pot

fi recuperate de la condamnat. Astfel, Colegiul penal reține că raportul tehnico-

științifică nr. 34/12/1-R-4915 din 10 decembrie 2018, fiind efectuat în cadrul cauzei

penale în care instanțele de fond au constatat vinovăția lui Romaliischi D. de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel, just

6

la solicitarea procurorului a dispus ca inculpatul să recupereze cheltuielile

judiciare, nefiind stabilite careva circumstanțe de eliberare a acestuia de la plata

cheltuielilor judiciare, prevăzute la art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că la caz instanța de apel a

motivat eficient soluția de admitere a solicitării procurorului de a încasa cheltuielile

judiciare din contul inculpatului.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost

admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de casare

a soluției adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra tuturor

argumentelor indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel

referitoare la admiterea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind

încasarea de la inculpat a sumei de bani menționate mai sus, cu titlu de cheltuieli

suportate.

În cele din urmă, Colegiul penal, consideră că nu este incident în speță cazul

de casare invocat de către avocatul Palancica V. în numele inculpatului, ce ar servi

drept temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate,

în partea dispoziției referitoare la cheltuielile judiciare.

Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază, că argumentele invocate

de recurent sânt nefondate, ceea ce impune concluzia privind inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Palancica Victor

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Romaliischi Dmitri

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 17 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-03-17
0,96
1ra-951/2021 — art. 27,317 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-951/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda a examinat admisibil
CSJ 2021-06-09
0,95
1ra-1396/2021 — art. 320-1, 201-1 alin. 2 lit. a, b CP
Dosarul nr. 1ra-1396/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Toma Nadejda Judecători Cobzac Elena Timofti Vladimir examinând admisibili
CSJ 2022-03-17
0,95
1ra-2158/2021 — art. 287 alin. 3, 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-2158/2021 (1-20085408-01-1ra-29112021) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 ianuarie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion
CSJ 2022-06-03
0,95
1ra-424/2022 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-424/2022 (1-18001641-01-1ra-18032022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 aprilie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion GU
CSJ 2022-12-09
0,95
1ra-1284/22 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1284/2022 1-21039689-01-1ra-23082022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 09 noiembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecăto
Sursă