1ra-1525/20 — art. 155, 287 al. 3 CP

1ra-1525/20 — art. 155, 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1525/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău Djulieta Devder, avocatul Andrei Cebotari în

numele părților vătămate Vlada Jigailo și Victor Danii, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2019, în cauza

penală, în privința lui

Abdulkudusov Adam XXXXX, născut XXXXX;

Zadonschi Evgheni XXXXX, născut XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 18.02.2019 până la 25.03.2019;

Instanța de apel de la 12.06.2019 până la 27.11.2019;

Instanța de recurs de la 04.06.2020 până la 21.10.2020.

a c o n s t a t a t :

corectările aplicate prin încheierea din 26 martie 2019, Adam Abdulkudusov și

Evgheni Zadonschi au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 155, 155 și 287 alin. (3) Cod penal și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 155 Cod penal (episodul cu Vlada Jigailo) lui Adam Abdulkudusov i-a fost

stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 1 an și 2 luni în penitenciar de tip

semiînchis.

Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal (episodul cu Victor

Danii), lui Adam Abdulkudusov i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 1 an și 2 luni în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal lui Adam

Abdulkudusov i-a fost stabilită pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare în penitenciar

de tip semiînchis.

În baza prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, lui Adam

Abdulkudusov i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 8 luni închisoare în

penitenciar de tip semiînchis.

1

Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal (episodul cu Vlada

Jigailo), lui Evgheni Zadonschi i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 1 an și 2 luni în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal (episodul cu Victor

Danii), lui Evgheni Zadonschi i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 1 an și 2 luni în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, lui

Evgheni Zadonschi i-a fost stabilită de 3 ani și 3 luni închisoare.

În baza prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, lui Evgheni

Zadonschi i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 8 luni închisoare în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepselor de către inculpații Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi pe o

perioadă de probațiune 2 ani.

În temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal, aplicând condamnarea cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, instanța de judecată a obligat inculpații Adam

Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi să repare daunele cauzate părților vătămate

Vlada Jigailo și Victor Danii pe o perioadă de până la 4 luni din momentul devenirii

definitive a sentinței.

În privința inculpaților Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi s-a aplicat

măsura preventivă - obligația de nepărăsire a țării, până la devenirea definitivă a

sentinței.

Acțiunea civilă a părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo a fost admisă

parțial și s-a încasat în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov

în beneficiul lui Victor Danii suma de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, s-a

încasat în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov în beneficiul

lui Victor Danii suma de 3 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, s-a

încasat în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov în beneficiul

lui Vlada Jigailo suma de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, s-a încasat în mod

solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov în beneficiul lui Vlada Jigailo

suma de 3 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în rest, acțiunea a

fost respinsă. Cheltuielile judiciare în sumă de 256 de lei suportate la efectuarea

expertizelor medico-legale, au fost trecute în contul statului.

Cerința cu privire la încasarea de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov

a cheltuielilor în sumă de 140 lei pentru consumabile, 255 lei pentru interpret, 5 328,24

lei și 440 de lei salariul procurorului și asistentului acestuia - a fost respinsă.

2

Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi, la 10.12.2018, aproximativ la ora 06:20,

împreună și de comun acord, aflându-se într-un loc public și anume pe teritoriul

stațiunii de agrement a S.R.L. „Venatum” situată în extravilanul satului Grădinița, r-

nul Căușeni, loc în care cel puțin unsprezece persoane sărbătoreau ziua de naștere a

cet. Vada Jigailo, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, încălcând grosolan

ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezenta

mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită, demonstrând o lipsă de

respect față de cei prezenți, împreună, având asupra lor un cuțit și o armă de model

necunoscut, coordonând acțiunile lor, ambii au intrat în una din casele de odihnă

amplasate pe teritoriul dat. Aflându-se în incinta unei case de pe teritoriul sus indicat,

unde se aflau și alte persoane, Adam Abdulkudusov a inițiat o ceartă cu cei prezenți,

în timpul căreia, în prezența mai multor persoane, în vederea realizării acțiunilor

ilegale, a urcat pe masa situată la primul etaj din imobilul dat, de unde a rostit diferite

cuvinte necenzurate în adresa tuturor celor prezenți, după care tot Adam

Abdulkudusov, având asupra sa o armă de model necunoscut, a apropiat-o de capul

lui Sorin Partole și adresându-se către toți cei prezenți, a amenințat că va împușca în

toți.

Mai apoi, Evgheni Zadonschi împreună cu Adam Abdulkudusov au urcat la

etajul doi al aceluiași imobil, unde în vederea aplicării violenței fizice față de Victor

Danii, dat fiind faptul că Vlada Jigailo în acel timp îl apăra pe ultimul cu propriul ei

corp, Adam Abdulkudusov a apucat-o pe Vlada Jigailo de spate și de regiunea gâtului,

imobilizând-o astfel la podea, timp în care Evgheni Zadonschi având în mână o armă

de model necunoscut, a aplicat cu mânerul armei date câteva lovituri asupra lui Victor

Danii și anume în regiunea capului, gâtului și spatelui, după care a îndreptat arma în

direcția capului lui Victor Danii, timp în care Adam Abdulkudusov, având asupra un

cuțit, a tăiat lenjeria intimă (chiloți) în care era îmbrăcat Victor Danii, după care l-au

obligat pe Victor Danii să se așeze în ghenunchi și sub pretextul că anterior ar fi jignit-

o pe Ana Maria Vrabie, amenințându-l cu aplicarea forței fizice și cu omorul, l-au

obligat pe Victor Danii să-și ceară iertare de la Ana Maria Vrabie, care era prezentă în

acel moment la locul faptei, iar mai apoi Evgheni Zadonschi i-a mai aplicat lui Victor

Danii o lovitură cu piciorul în regiunea capului.

În rezultatul acțiunilor huliganice și a loviturilor aplicate lui Victor Danii, i-au

fost cauzate vătămări corporale sub formă de fractura marginală a coroanei d.2 maxilă

dreapta fără implicarea pulpei dentare, echimoze a pavilionului urechii stânga,

regiunea occipitală stânga, frunte dreapta, umărul stâng și regiunea lombară stânga,

leziuni corporale care au fost cauzate prin acțiunea traumatică prin lovire a unui corp

3

dur, contondent cu suprafață de interacțiune limitată și care potrivit concluziilor

raportului de expertiză medico-legală nr. 201830P0438 din 11.12.2019, se califică ca

vătămări corporale neînsemnate, iar lui Vlada Jigailo i-au fost cauzate vătămări

corporale sub formă de tumefierea țesuturilor moi pe cap, echimoze pe membrele

inferioare, leziuni corporale care au fost cauzate prin acțiunea traumatică prin lovire

a unui corp dur, contondent de suprafața de interacțiune limitată și care potrivit

concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 201830P0437 din 11.12.2018, se

califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Prima instanță a mai stabilit că tot Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi,

la 10.12.2018, aproximativ la ora 06:30, împreună și de comun acord, aflându-se în

incinta unei case de pe teritoriul stațiunii de agrement a S.R.L. „Venatum” situată în

extravilanul satului Grădinița, r-nul Căușeni, în timpul comiterii acțiunilor huliganice

sus indicate, având intenția amenințării cu omor a cet. Vlada Jigailo, având asupra sa

o armă, le-au îndreptat în direcția pății vătămate Vlada Jigailo, amenințând-o pe

ultima cu omorul, amenințare percepută ca reală.

La fel, prima instanță a mai stabilit că tot Adam Abdulkudusov și Evgheni

Zadonschi, la 10.12.2018, aproximativ la ora 06:35, împreună și de comun acord,

aflându-se în incinta unei case de pe teritoriul stațiunii de agrement a S.R.L.

„Venatum” situată în extravilanul satului Grădinița, r-nul Căușeni, în timpul comiterii

acțiunilor huliganice sus indicate, după ce a amenințat-o cu omorul pe Vlada Jigailo,

având intenția amenințării cu omor și a cet. Victor Danii, au mai îndreptat armele și

în direcția acestuia, amenințându-l pe ultimul cu omorul, amenințare care de către

Victor Danii, a fost percepută ca reală.

2.1. La cererea scrisă a inculpaților Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi,

prima instanță a dispus examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

casarea parțială a sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei, a soluționării

acțiunii civile și a cheltuielilor judiciare.

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că la emiterea sentinței,

instanța de fond deși a calificat corect acțiunile inculpaților, le-a aplicat acestora

pedepse prea blânde, iar aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea

condiționată a executării pedepsei, nu va asigura realizarea scopului procesului penal.

Cu referire la cheltuielile judiciare, apelantul a menționat că cerința de încasare a

acestora a fost respinsă neîntemeiat, concluzie întemeiată pe prevederile art.227 și

art.229 Cod de procedură penală.

4

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Cebotari Andrei în numele

părților vătămate Vlada Jigailo și Victor Danii, invocând că a fost viciată procedura de

examinare a cauzei în procedura simplificată; inculpații urmau a fi condamnați cu

executare reală, deoarece aceștia fac parte dintr-o grupare criminală internațională,

fapt care rezultă din informația prezentată de către procuratură; inculpații nu au

reparat prejudiciul cauzat; pretențiile privind încasarea cheltuielilor de judecată și cele

ce țin de acțiunea civilă urmau a fi admise integral.

au fost admise cererile de apel declarate de către procuror și de către avocatul Andrei

Cebotari în numele părților vătămate Vlada Jigailo și Victor Danii, casată parțial

sentința, în partea soluționării chestiunii cheltuielilor judiciare și în partea soluționării

acțiunilor civile și pronunță în această parte o hotărâre nouă, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

Se admite parțial cerința procurorului și se încasează în mod solidar de la Adam

Abdulkudusov și de la Evgheni Zadonschi în beneficiul statului suma de 256 de lei cu

titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, cu respingerea în

rest a cerințelor, ca fiind neîntemeiate.

Se admite parțial acțiunea civilă a părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo

și se încasează de la Evgheni Zadonschi în beneficiul lui Victor Danii și în beneficiul

lui Vlada Jigailo suma de câte 20 000 de lei fiecăruia cu titlu de prejudiciu moral și se

încasează de la Adam Abdulkudusov în beneficiul lui Victor Danii și în beneficiul lui

Vlada Jigailo suma de câte 20 000 de lei fiecăruia cu titlu de prejudiciu moral.

Se încasează în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov

în beneficiul lui Danii Victor suma de 7 000 de lei și în beneficiul lui Vlada Jigailo suma

de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunile civile se resping ca neîntemeiate.

Se menține în rest sentința primei instanțe fără modificări.

4.1. Analizând materialele cauzei, instanța de apel a conchis că prima instanță a

constatat corect vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

155, 155 și 287 alin. (3) Cod penal, împrejurări constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, motiv

pentru care, vinovăția inculpaților Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi nici

nu a fost contestată, fiind contestată doar individualizarea pedepsei care le-a fost

aplicată acestora și modul de soluționare a acțiunii civile și a chestiunii cheltuielilor

judiciare.

5

De asemenea, instanța de apel a reținut că, în ședința instanței de apel, inculpații

Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi și-au susținut declarațiile date în instanța

de fond, conform cărora, își recunosc vina în cele incriminate.

Cu referire la cererile de apel și argumentele invocate în privința aplicării unei

pedepse prea blânde și că prima instanță a dispus eronat suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea, instanța de apel a menționat că prima instanță a

individualizat corect pedepsele aplicate inculpaților și a ținut cont de limitele

termenelor de pedeapsă, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de urmările produse.

Conform informațiilor din materialele dosarului, inculpații anterior nu au fost

condamnați (f.d.174, vol.I; f.d.6, vol.II), circumstanțe atenuante și agravante în

privința inculpaților nu au fost constatate.

Sancțiunea art. 155 Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 550

la 750 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180

la 240 de ore, sau închisoare de la 1 la 3 ani, iar art. 287 alin. (3) Cod penal prevede

pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani. După aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, noua limită de pedeapsă cu închisoare prevăzută la art. 155

Cod penal este de la 8 luni la 2 ani, iar noua limită de pedeapsă cu închisoare prevăzută

la art. 287 alin. (3) Cod penal, este de la 2 la 4 ani și 6 luni.

Cu referire la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel a

menționat că, prima instanță a conchis corect că este necesar de a stabili inculpaților

pedeapsa neprivativă de libertate, or, aceștia anterior nu au fost atrași la răspundere

penală și și-au recunoscut vina.

În ceea ce privește cerința procurorului invocată în cererea de apel referitor la

aplicarea în privința inculpatului Adam Abdulkudusov a măsurii de siguranță -

expulzarea, instanța de apel a subliniat că partea acuzării nu a prezentat în ședința de

judecată probe care să demonstreze că rămânerea lui Adam Abdulkudusov pe

teritoriul Republicii Moldova va fi o sursă de pericol, a cărei înlăturare va fi posibilă

doar prin îndepărtarea lui de teritoriul țării, precum și referitor la faptul că persoana

expulzată nu va fi supusă în statul în care urmează a fi expulzată la un tratament sau

la o pedeapsă inumane sau degradante, motiv pentru care, a conchis că instanța de

fond corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea procurorului cu privire la

expulzarea inculpatului Adam Abdulkudusov.

Cu referire la cerința invocată în apeluri privind acțiunea civilă a părților

vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo, instanța de apel a rețnut că aceștia au solicitat

încasarea, în mod solidar, de la inculpații Egheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov,

în beneficiul lui Victor Danii și Vlada Jigailo a prejudiciului moral în sumă de 500 000

de lei pentru fiecare.

6

În acest sens, instanța de apel a indicat că, inculpații au comis împreună aceleași

infracțiuni, dar acționând nemijlocit prin diferite acțiuni, astfel sentința este afectată

de erori de procedură în partea ce ține de admiterea acțiunii civile în partea încasării

în mod solidar de la inculpați a prejudiciului moral, or, prejudiciul moral se stabilește

individual pentru fiecare parte vătămată și îl achită fiecare inculpat separat fiecărei

părți vătămate.

Astfel, reiterând concluziile instanței de fond în partea stabilirii cuantumului

prejudiciului moral, instanța de apela ajuns la concluzia de a admite parțial acțiunea

civilă a părților vătămate și încasarea de la Evgheni Zadonschi în beneficiul lui Victor

Danii și în beneficiul lui Jigailo Vlada suma de câte 20 000 de lei fiecăruia cu titlu de

prejudiciu moral și de la Adam Abdulkudusov în beneficiul lui Victor Danii și în

beneficiul lui Vlada Jigailo suma de câte 20 000 de lei fiecăruia cu titlu de prejudiciu

moral, or, nu au fost prezentate probe care să confirme mărimea prejudiciului solicitat

în cuantum de 500 000 de lei.

Cu referire la cerința apelanților de încasare a cheltuielilor judiciare, conform

art. 96 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de

asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

La materialele dosarului au fost prezentate dovezi că părțile vătămate Victor

Danii și Vlada Jigailo au suportat cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 7

000 și 5 000 de lei, respectiv prima instanță eronat a conchis de a admite parțial cerința

de încasare a cheltuielilor de judecată nominalizată.

Prin urmare, dat fiind că inculpații sunt vinovați de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 155, 155 și 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a ajuns la

concluzia de a încasa în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov

în beneficiul lui Victor Danii suma de 7 000 de lei și în beneficiul lui Vlada Jigailo suma

de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Cu referire la cerința procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare, instanța

de apel a respins ca neîntemeiată această cerință, or, cheltuielile pentru consumabile,

interpret și salariul procurorului și a asistentului acestuia, sunt cheltuieli suportate din

bugetul de stat, fapt menționat în legea cu privire la procuratură.

Totodată, instanța de apel a conchis că este eronată concluzia primei instanțe

privind trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 256 de lei

suportate la efectuarea expertizelor medico-legale, or, acestea au fost suportate pentru

constatarea gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale

cauzate părților vătămate, vătămări cauzate anume de acțiunile prejudiciabile ale

inculpaților.

7

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea

parțială a deciziei în partea individualizării pedepse penale aplicate inculpaților, cu

remiterea cauzei spre rejudecare în această parte de către aceiași instanță în alt complet

de judecată.

În susținerea celor solicitate procurorul indică că, instanța de apel eronat a

apreciat circumstanțele cauzei, or, inculpații au comis mai multe infracțiuni care fac

parte din categoria celor mai puțin grave și grave cu un grad de prejudiciabilitate

sporit.

Astfel, consideră acuzatorul de stat că prin aplicarea unei pedepse neprivative

de libertate se va omite înfăptuirea scopului pedepsei penale, și anume, ca sancțiunea

penală să-și poate îndeplini eficient rolul preventiv-educativ.

5.1. Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Andrei Cebotari în

numele părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo care în temeiurile art. 427 alin.

(1) pct. 5), 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei cu

remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor indicate în recurs avocatul susține că, instanțele de fond

eronat au judecat cauza în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură

penală, or, inculpații nu indică ce model sau ce fel de armă au folosit la comiterea

infracțiunilor incriminate, or, nici până în prezent nu a fost elucidat această neclaritate.

De asemenea, apărătorul remarcă că, instanța de apel în partea descriptivă a

decizie indică circumstanțe contrarii probatoriului administrat în respectiva cauză

penală, or, instanța de apel susține că ,,inculpații anterior nu au fost trași la răspundere

penală, au recunoscut vinovăția pe deplin, material care să caracterizeze negativ inculpații la

cauză penală nu a fost anexat, reiterând comportamentul pozitiv al acestora după comiterea

faptei prejudiciabile (…)”, însă conform raportului adresat procurorului-șef al PCCOCS

(f.d. 26-28, 30-31, vol. III) nu se confirmă poziția instanței de apel.

Totodată, recurentul susține dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpaților, or,

aceasta este una prea blândă și consideră că va genera dispreț și este insuficientă

pentru corectarea inculpaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Mai mult decât atât, avocatul Andrei Cebotari menționează că, poziția instanței

de apel privind faptul că părțile vătămate nu au prezentat probe suficiente care să

justifice cuantumul prejudiciilor morale solicitate, este una eronată.

Astfel, consideră recurentul că instanța de apel a pronunțat o decizie

contradictorie, fără a da un răspuns clar și temeinic argumentelor din cererea de apel.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia avocatului Roman Plămădeală

8

expusă în referință în numele inculpaților, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei soluții se expun

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Procurorul indică ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, iar avocatul Andrei Cebotari în numele

părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo indică ca temei pe lângă cele menționat

de procuror și pct. 5) al alin. (1) al articolului stipulat mai sus, potrivit cărora hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când cauza a fost judecată în primă instanță sau

în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a

se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat de către apărător precum că, cauza a fost judecată

în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost

în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate, temei stipulat în pct. 5) al alin. (1) din art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal conchide că, avocatul nu susține cu motive clare și întemeiate acest

temei.

Astfel, o instanță de recurs ordinar nu este în drept să completeze o cerere de

recurs, or, Colegiul penal reamintește că, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decât interesele legii.

Cu referire la temeiul pentru declarare a recursului ordinar indicat atât de

procuror, cât și de avocatul Andrei Cebotari, și anume, temeiul prevăzut de pct. 6) al

9

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal subliniază că, alegațiile

recurenților în această parte țin de dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța

de apel, astfel Colegiul penal reamintește că, la etapa recursului ordinar nu

declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect

normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de

apel.

Astfel, critica adusă de recurenți referitor la procedura de apreciere a probelor,

ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și careva îndoieli privind

corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin le-a examinat,

apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererilor

de apel.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate

fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de

drept.

Subsecvent, Colegiul penal subliniază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în

asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă,

acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care

instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările

care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO

Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu

excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația

motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca

impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO

Perez c. Franței).

De asemenea, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate alegațiile avocatului

Andrei Cebotari care susține că instanțele de fond eronat au judecat cauza în

procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală, or, din materialele

cauzei se confirmă legalitatea aplicării prevederilor menționate mai sus, deoarece

până la începerea cercetării judecătorești, inculpații au declarat, personal prin înscris

autentic, că recunosc săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și au solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

10

Totodată, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că, atât procurorul, cât

și avocatul Andrei Cebotari în numele părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo

invocă drept temei de declarare a recursului și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța

de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, recurenții critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea

pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a

individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa trebuie să fie echitabilă,

legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să

realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie

în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont

de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a menținut sentința

primei instanțe în partea stabilirii pedepsei penale sub aspectul aplicării prevederilor

90 Cod penal, prin care le-a aplicat inculpaților o pedeapsă non privativă de libertate

conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare

cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal și 3641

Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului

precum că, pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă și una inechitabilă, din

considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea.

De asemenea, se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și

detaliat asupra menținerii sentinței în partea suspendării executării pedepsei penale

aplicate inculpaților, soluție pe care instanța de recurs o însușește ca fiind una legală

și întemeiată.

11

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, este echitabilă în raport

cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea inculpaților și pericolul social al

infracțiunii săvârșite.

De asemenea, alegațiile recurenților precum că, inculpații au antecedente penale

fapt confirmat de raportul adresat procurorului-șef PCCOCS, instanța de recurs

ordinar îl respinge ca fiind neîntemeiat, or, prezența antecedentelor penale se

confirmă în cazierul juridic al persoanei.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către procuror

și avocatul Andrei Cebotari în numele părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo,

nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce

impune soluția inadmisibilității recursurilor ordinare, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău Djulieta Devder, avocatul Andrei Cebotari în

numele părților vătămate Vlada Jigailo și Victor Danii, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Abdulkudusov Adam XXXXX și Zadonschi Evgheni XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 noiembrie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

12