1ra-1525/20 — art. 155, 287 al. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 155, 287 al. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 5, 6, 10 CPP
1ra-1525/20 — art. 155, 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1525/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău Djulieta Devder, avocatul Andrei Cebotari în
numele părților vătămate Vlada Jigailo și Victor Danii, prin care solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2019, în cauza
penală, în privința lui
Abdulkudusov Adam XXXXX, născut XXXXX;
Zadonschi Evgheni XXXXX, născut XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 18.02.2019 până la 25.03.2019;
Instanța de apel de la 12.06.2019 până la 27.11.2019;
Instanța de recurs de la 04.06.2020 până la 21.10.2020.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul central din 25 martie 2019, cu
corectările aplicate prin încheierea din 26 martie 2019, Adam Abdulkudusov și
Evgheni Zadonschi au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute
de art. 155, 155 și 287 alin. (3) Cod penal și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 155 Cod penal (episodul cu Vlada Jigailo) lui Adam Abdulkudusov i-a fost
stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 1 an și 2 luni în penitenciar de tip
semiînchis.
Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal (episodul cu Victor
Danii), lui Adam Abdulkudusov i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen
de 1 an și 2 luni în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal lui Adam
Abdulkudusov i-a fost stabilită pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare în penitenciar
de tip semiînchis.
În baza prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, lui Adam
Abdulkudusov i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 8 luni închisoare în
penitenciar de tip semiînchis.
1
Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal (episodul cu Vlada
Jigailo), lui Evgheni Zadonschi i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen
de 1 an și 2 luni în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal (episodul cu Victor
Danii), lui Evgheni Zadonschi i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen
de 1 an și 2 luni în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, lui
Evgheni Zadonschi i-a fost stabilită de 3 ani și 3 luni închisoare.
În baza prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, lui Evgheni
Zadonschi i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 8 luni închisoare în
penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepselor de către inculpații Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi pe o
perioadă de probațiune 2 ani.
În temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal, aplicând condamnarea cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, instanța de judecată a obligat inculpații Adam
Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi să repare daunele cauzate părților vătămate
Vlada Jigailo și Victor Danii pe o perioadă de până la 4 luni din momentul devenirii
definitive a sentinței.
În privința inculpaților Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi s-a aplicat
măsura preventivă - obligația de nepărăsire a țării, până la devenirea definitivă a
sentinței.
Acțiunea civilă a părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo a fost admisă
parțial și s-a încasat în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov
în beneficiul lui Victor Danii suma de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, s-a
încasat în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov în beneficiul
lui Victor Danii suma de 3 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, s-a
încasat în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov în beneficiul
lui Vlada Jigailo suma de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, s-a încasat în mod
solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov în beneficiul lui Vlada Jigailo
suma de 3 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în rest, acțiunea a
fost respinsă. Cheltuielile judiciare în sumă de 256 de lei suportate la efectuarea
expertizelor medico-legale, au fost trecute în contul statului.
Cerința cu privire la încasarea de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov
a cheltuielilor în sumă de 140 lei pentru consumabile, 255 lei pentru interpret, 5 328,24
lei și 440 de lei salariul procurorului și asistentului acestuia - a fost respinsă.
2
Pentru a pronunța sentința în cauză, prima instanță a reținut că, Adam
Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi, la 10.12.2018, aproximativ la ora 06:20,
împreună și de comun acord, aflându-se într-un loc public și anume pe teritoriul
stațiunii de agrement a S.R.L. „Venatum” situată în extravilanul satului Grădinița, r-
nul Căușeni, loc în care cel puțin unsprezece persoane sărbătoreau ziua de naștere a
cet. Vada Jigailo, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, încălcând grosolan
ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezenta
mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită, demonstrând o lipsă de
respect față de cei prezenți, împreună, având asupra lor un cuțit și o armă de model
necunoscut, coordonând acțiunile lor, ambii au intrat în una din casele de odihnă
amplasate pe teritoriul dat. Aflându-se în incinta unei case de pe teritoriul sus indicat,
unde se aflau și alte persoane, Adam Abdulkudusov a inițiat o ceartă cu cei prezenți,
în timpul căreia, în prezența mai multor persoane, în vederea realizării acțiunilor
ilegale, a urcat pe masa situată la primul etaj din imobilul dat, de unde a rostit diferite
cuvinte necenzurate în adresa tuturor celor prezenți, după care tot Adam
Abdulkudusov, având asupra sa o armă de model necunoscut, a apropiat-o de capul
lui Sorin Partole și adresându-se către toți cei prezenți, a amenințat că va împușca în
toți.
Mai apoi, Evgheni Zadonschi împreună cu Adam Abdulkudusov au urcat la
etajul doi al aceluiași imobil, unde în vederea aplicării violenței fizice față de Victor
Danii, dat fiind faptul că Vlada Jigailo în acel timp îl apăra pe ultimul cu propriul ei
corp, Adam Abdulkudusov a apucat-o pe Vlada Jigailo de spate și de regiunea gâtului,
imobilizând-o astfel la podea, timp în care Evgheni Zadonschi având în mână o armă
de model necunoscut, a aplicat cu mânerul armei date câteva lovituri asupra lui Victor
Danii și anume în regiunea capului, gâtului și spatelui, după care a îndreptat arma în
direcția capului lui Victor Danii, timp în care Adam Abdulkudusov, având asupra un
cuțit, a tăiat lenjeria intimă (chiloți) în care era îmbrăcat Victor Danii, după care l-au
obligat pe Victor Danii să se așeze în ghenunchi și sub pretextul că anterior ar fi jignit-
o pe Ana Maria Vrabie, amenințându-l cu aplicarea forței fizice și cu omorul, l-au
obligat pe Victor Danii să-și ceară iertare de la Ana Maria Vrabie, care era prezentă în
acel moment la locul faptei, iar mai apoi Evgheni Zadonschi i-a mai aplicat lui Victor
Danii o lovitură cu piciorul în regiunea capului.
În rezultatul acțiunilor huliganice și a loviturilor aplicate lui Victor Danii, i-au
fost cauzate vătămări corporale sub formă de fractura marginală a coroanei d.2 maxilă
dreapta fără implicarea pulpei dentare, echimoze a pavilionului urechii stânga,
regiunea occipitală stânga, frunte dreapta, umărul stâng și regiunea lombară stânga,
leziuni corporale care au fost cauzate prin acțiunea traumatică prin lovire a unui corp
3
dur, contondent cu suprafață de interacțiune limitată și care potrivit concluziilor
raportului de expertiză medico-legală nr. 201830P0438 din 11.12.2019, se califică ca
vătămări corporale neînsemnate, iar lui Vlada Jigailo i-au fost cauzate vătămări
corporale sub formă de tumefierea țesuturilor moi pe cap, echimoze pe membrele
inferioare, leziuni corporale care au fost cauzate prin acțiunea traumatică prin lovire
a unui corp dur, contondent de suprafața de interacțiune limitată și care potrivit
concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 201830P0437 din 11.12.2018, se
califică ca vătămări corporale neînsemnate.
Prima instanță a mai stabilit că tot Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi,
la 10.12.2018, aproximativ la ora 06:30, împreună și de comun acord, aflându-se în
incinta unei case de pe teritoriul stațiunii de agrement a S.R.L. „Venatum” situată în
extravilanul satului Grădinița, r-nul Căușeni, în timpul comiterii acțiunilor huliganice
sus indicate, având intenția amenințării cu omor a cet. Vlada Jigailo, având asupra sa
o armă, le-au îndreptat în direcția pății vătămate Vlada Jigailo, amenințând-o pe
ultima cu omorul, amenințare percepută ca reală.
La fel, prima instanță a mai stabilit că tot Adam Abdulkudusov și Evgheni
Zadonschi, la 10.12.2018, aproximativ la ora 06:35, împreună și de comun acord,
aflându-se în incinta unei case de pe teritoriul stațiunii de agrement a S.R.L.
„Venatum” situată în extravilanul satului Grădinița, r-nul Căușeni, în timpul comiterii
acțiunilor huliganice sus indicate, după ce a amenințat-o cu omorul pe Vlada Jigailo,
având intenția amenințării cu omor și a cet. Victor Danii, au mai îndreptat armele și
în direcția acestuia, amenințându-l pe ultimul cu omorul, amenințare care de către
Victor Danii, a fost percepută ca reală.
2.1. La cererea scrisă a inculpaților Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi,
prima instanță a dispus examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de
urmărire penală procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.
Nefiind de acord cu sentința a declarat apel procurorul prin care a solicitat
casarea parțială a sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei, a soluționării
acțiunii civile și a cheltuielilor judiciare.
În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că la emiterea sentinței,
instanța de fond deși a calificat corect acțiunile inculpaților, le-a aplicat acestora
pedepse prea blânde, iar aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea
condiționată a executării pedepsei, nu va asigura realizarea scopului procesului penal.
Cu referire la cheltuielile judiciare, apelantul a menționat că cerința de încasare a
acestora a fost respinsă neîntemeiat, concluzie întemeiată pe prevederile art.227 și
art.229 Cod de procedură penală.
4
3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Cebotari Andrei în numele
părților vătămate Vlada Jigailo și Victor Danii, invocând că a fost viciată procedura de
examinare a cauzei în procedura simplificată; inculpații urmau a fi condamnați cu
executare reală, deoarece aceștia fac parte dintr-o grupare criminală internațională,
fapt care rezultă din informația prezentată de către procuratură; inculpații nu au
reparat prejudiciul cauzat; pretențiile privind încasarea cheltuielilor de judecată și cele
ce țin de acțiunea civilă urmau a fi admise integral.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2019,
au fost admise cererile de apel declarate de către procuror și de către avocatul Andrei
Cebotari în numele părților vătămate Vlada Jigailo și Victor Danii, casată parțial
sentința, în partea soluționării chestiunii cheltuielilor judiciare și în partea soluționării
acțiunilor civile și pronunță în această parte o hotărâre nouă, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, după cum urmează:
Se admite parțial cerința procurorului și se încasează în mod solidar de la Adam
Abdulkudusov și de la Evgheni Zadonschi în beneficiul statului suma de 256 de lei cu
titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, cu respingerea în
rest a cerințelor, ca fiind neîntemeiate.
Se admite parțial acțiunea civilă a părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo
și se încasează de la Evgheni Zadonschi în beneficiul lui Victor Danii și în beneficiul
lui Vlada Jigailo suma de câte 20 000 de lei fiecăruia cu titlu de prejudiciu moral și se
încasează de la Adam Abdulkudusov în beneficiul lui Victor Danii și în beneficiul lui
Vlada Jigailo suma de câte 20 000 de lei fiecăruia cu titlu de prejudiciu moral.
Se încasează în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov
în beneficiul lui Danii Victor suma de 7 000 de lei și în beneficiul lui Vlada Jigailo suma
de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În rest, acțiunile civile se resping ca neîntemeiate.
Se menține în rest sentința primei instanțe fără modificări.
4.1. Analizând materialele cauzei, instanța de apel a conchis că prima instanță a
constatat corect vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.
155, 155 și 287 alin. (3) Cod penal, împrejurări constatate din totalitatea de probe
acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101
Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, motiv
pentru care, vinovăția inculpaților Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi nici
nu a fost contestată, fiind contestată doar individualizarea pedepsei care le-a fost
aplicată acestora și modul de soluționare a acțiunii civile și a chestiunii cheltuielilor
judiciare.
5
De asemenea, instanța de apel a reținut că, în ședința instanței de apel, inculpații
Adam Abdulkudusov și Evgheni Zadonschi și-au susținut declarațiile date în instanța
de fond, conform cărora, își recunosc vina în cele incriminate.
Cu referire la cererile de apel și argumentele invocate în privința aplicării unei
pedepse prea blânde și că prima instanță a dispus eronat suspendarea condiționată a
executării pedepsei cu închisoarea, instanța de apel a menționat că prima instanță a
individualizat corect pedepsele aplicate inculpaților și a ținut cont de limitele
termenelor de pedeapsă, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de urmările produse.
Conform informațiilor din materialele dosarului, inculpații anterior nu au fost
condamnați (f.d.174, vol.I; f.d.6, vol.II), circumstanțe atenuante și agravante în
privința inculpaților nu au fost constatate.
Sancțiunea art. 155 Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 550
la 750 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180
la 240 de ore, sau închisoare de la 1 la 3 ani, iar art. 287 alin. (3) Cod penal prevede
pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani. După aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8)
Cod de procedură penală, noua limită de pedeapsă cu închisoare prevăzută la art. 155
Cod penal este de la 8 luni la 2 ani, iar noua limită de pedeapsă cu închisoare prevăzută
la art. 287 alin. (3) Cod penal, este de la 2 la 4 ani și 6 luni.
Cu referire la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel a
menționat că, prima instanță a conchis corect că este necesar de a stabili inculpaților
pedeapsa neprivativă de libertate, or, aceștia anterior nu au fost atrași la răspundere
penală și și-au recunoscut vina.
În ceea ce privește cerința procurorului invocată în cererea de apel referitor la
aplicarea în privința inculpatului Adam Abdulkudusov a măsurii de siguranță -
expulzarea, instanța de apel a subliniat că partea acuzării nu a prezentat în ședința de
judecată probe care să demonstreze că rămânerea lui Adam Abdulkudusov pe
teritoriul Republicii Moldova va fi o sursă de pericol, a cărei înlăturare va fi posibilă
doar prin îndepărtarea lui de teritoriul țării, precum și referitor la faptul că persoana
expulzată nu va fi supusă în statul în care urmează a fi expulzată la un tratament sau
la o pedeapsă inumane sau degradante, motiv pentru care, a conchis că instanța de
fond corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea procurorului cu privire la
expulzarea inculpatului Adam Abdulkudusov.
Cu referire la cerința invocată în apeluri privind acțiunea civilă a părților
vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo, instanța de apel a rețnut că aceștia au solicitat
încasarea, în mod solidar, de la inculpații Egheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov,
în beneficiul lui Victor Danii și Vlada Jigailo a prejudiciului moral în sumă de 500 000
de lei pentru fiecare.
6
În acest sens, instanța de apel a indicat că, inculpații au comis împreună aceleași
infracțiuni, dar acționând nemijlocit prin diferite acțiuni, astfel sentința este afectată
de erori de procedură în partea ce ține de admiterea acțiunii civile în partea încasării
în mod solidar de la inculpați a prejudiciului moral, or, prejudiciul moral se stabilește
individual pentru fiecare parte vătămată și îl achită fiecare inculpat separat fiecărei
părți vătămate.
Astfel, reiterând concluziile instanței de fond în partea stabilirii cuantumului
prejudiciului moral, instanța de apela ajuns la concluzia de a admite parțial acțiunea
civilă a părților vătămate și încasarea de la Evgheni Zadonschi în beneficiul lui Victor
Danii și în beneficiul lui Jigailo Vlada suma de câte 20 000 de lei fiecăruia cu titlu de
prejudiciu moral și de la Adam Abdulkudusov în beneficiul lui Victor Danii și în
beneficiul lui Vlada Jigailo suma de câte 20 000 de lei fiecăruia cu titlu de prejudiciu
moral, or, nu au fost prezentate probe care să confirme mărimea prejudiciului solicitat
în cuantum de 500 000 de lei.
Cu referire la cerința apelanților de încasare a cheltuielilor judiciare, conform
art. 96 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța judecătorească obligă partea care a
pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de
asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.
La materialele dosarului au fost prezentate dovezi că părțile vătămate Victor
Danii și Vlada Jigailo au suportat cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 7
000 și 5 000 de lei, respectiv prima instanță eronat a conchis de a admite parțial cerința
de încasare a cheltuielilor de judecată nominalizată.
Prin urmare, dat fiind că inculpații sunt vinovați de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 155, 155 și 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a ajuns la
concluzia de a încasa în mod solidar de la Evgheni Zadonschi și Adam Abdulkudusov
în beneficiul lui Victor Danii suma de 7 000 de lei și în beneficiul lui Vlada Jigailo suma
de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
Cu referire la cerința procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare, instanța
de apel a respins ca neîntemeiată această cerință, or, cheltuielile pentru consumabile,
interpret și salariul procurorului și a asistentului acestuia, sunt cheltuieli suportate din
bugetul de stat, fapt menționat în legea cu privire la procuratură.
Totodată, instanța de apel a conchis că este eronată concluzia primei instanțe
privind trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 256 de lei
suportate la efectuarea expertizelor medico-legale, or, acestea au fost suportate pentru
constatarea gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale
cauzate părților vătămate, vătămări cauzate anume de acțiunile prejudiciabile ale
inculpaților.
7
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care
în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea
parțială a deciziei în partea individualizării pedepse penale aplicate inculpaților, cu
remiterea cauzei spre rejudecare în această parte de către aceiași instanță în alt complet
de judecată.
În susținerea celor solicitate procurorul indică că, instanța de apel eronat a
apreciat circumstanțele cauzei, or, inculpații au comis mai multe infracțiuni care fac
parte din categoria celor mai puțin grave și grave cu un grad de prejudiciabilitate
sporit.
Astfel, consideră acuzatorul de stat că prin aplicarea unei pedepse neprivative
de libertate se va omite înfăptuirea scopului pedepsei penale, și anume, ca sancțiunea
penală să-și poate îndeplini eficient rolul preventiv-educativ.
5.1. Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Andrei Cebotari în
numele părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo care în temeiurile art. 427 alin.
(1) pct. 5), 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei cu
remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată.
În motivarea cerințelor indicate în recurs avocatul susține că, instanțele de fond
eronat au judecat cauza în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură
penală, or, inculpații nu indică ce model sau ce fel de armă au folosit la comiterea
infracțiunilor incriminate, or, nici până în prezent nu a fost elucidat această neclaritate.
De asemenea, apărătorul remarcă că, instanța de apel în partea descriptivă a
decizie indică circumstanțe contrarii probatoriului administrat în respectiva cauză
penală, or, instanța de apel susține că ,,inculpații anterior nu au fost trași la răspundere
penală, au recunoscut vinovăția pe deplin, material care să caracterizeze negativ inculpații la
cauză penală nu a fost anexat, reiterând comportamentul pozitiv al acestora după comiterea
faptei prejudiciabile (…)”, însă conform raportului adresat procurorului-șef al PCCOCS
(f.d. 26-28, 30-31, vol. III) nu se confirmă poziția instanței de apel.
Totodată, recurentul susține dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpaților, or,
aceasta este una prea blândă și consideră că va genera dispreț și este insuficientă
pentru corectarea inculpaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Mai mult decât atât, avocatul Andrei Cebotari menționează că, poziția instanței
de apel privind faptul că părțile vătămate nu au prezentat probe suficiente care să
justifice cuantumul prejudiciilor morale solicitate, este una eronată.
Astfel, consideră recurentul că instanța de apel a pronunțat o decizie
contradictorie, fără a da un răspuns clar și temeinic argumentelor din cererea de apel.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia avocatului Roman Plămădeală
8
expusă în referință în numele inculpaților, Colegiul penal conchide că acestea sunt
inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei soluții se expun
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sunt vădit neîntemeiate.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Procurorul indică ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, iar avocatul Andrei Cebotari în numele
părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo indică ca temei pe lângă cele menționat
de procuror și pct. 5) al alin. (1) al articolului stipulat mai sus, potrivit cărora hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazul când cauza a fost judecată în primă instanță sau
în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a
se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța de apel nu
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocând în acest context următoarele.
Cu referire la temeiul invocat de către apărător precum că, cauza a fost judecată
în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost
în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această
imposibilitate, temei stipulat în pct. 5) al alin. (1) din art. 427 Cod de procedură penală,
Colegiul penal conchide că, avocatul nu susține cu motive clare și întemeiate acest
temei.
Astfel, o instanță de recurs ordinar nu este în drept să completeze o cerere de
recurs, or, Colegiul penal reamintește că, instanța judecătorească nu este organ de
urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte
interese decât interesele legii.
Cu referire la temeiul pentru declarare a recursului ordinar indicat atât de
procuror, cât și de avocatul Andrei Cebotari, și anume, temeiul prevăzut de pct. 6) al
9
alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal subliniază că, alegațiile
recurenților în această parte țin de dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța
de apel, astfel Colegiul penal reamintește că, la etapa recursului ordinar nu
declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect
normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de
apel.
Astfel, critica adusă de recurenți referitor la procedura de apreciere a probelor,
ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și careva îndoieli privind
corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin le-a examinat,
apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin.
(1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererilor
de apel.
O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate
fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de
drept.
Subsecvent, Colegiul penal subliniază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în
asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă,
acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care
instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările
care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze
eficient orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se
mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO
Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua
o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu
excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația
motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca
impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO
Perez c. Franței).
De asemenea, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate alegațiile avocatului
Andrei Cebotari care susține că instanțele de fond eronat au judecat cauza în
procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală, or, din materialele
cauzei se confirmă legalitatea aplicării prevederilor menționate mai sus, deoarece
până la începerea cercetării judecătorești, inculpații au declarat, personal prin înscris
autentic, că recunosc săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și au solicitat ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
10
Totodată, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că, atât procurorul, cât
și avocatul Andrei Cebotari în numele părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo
invocă drept temei de declarare a recursului și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului
pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța
de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
În esență, recurenții critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea
pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a
individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă.
Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa trebuie să fie echitabilă,
legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să
realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie
în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont
de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.
Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie
individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării
legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a
tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei
pedepse în limitele prevăzute de lege.
Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a menținut sentința
primei instanțe în partea stabilirii pedepsei penale sub aspectul aplicării prevederilor
90 Cod penal, prin care le-a aplicat inculpaților o pedeapsă non privativă de libertate
conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare
cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal și 3641
Cod de procedură penală.
Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului
precum că, pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă și una inechitabilă, din
considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui
vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau
agravează răspunderea.
De asemenea, se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și
detaliat asupra menținerii sentinței în partea suspendării executării pedepsei penale
aplicate inculpaților, soluție pe care instanța de recurs o însușește ca fiind una legală
și întemeiată.
11
În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de
drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția
adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă
aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, este echitabilă în raport
cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea inculpaților și pericolul social al
infracțiunii săvârșite.
De asemenea, alegațiile recurenților precum că, inculpații au antecedente penale
fapt confirmat de raportul adresat procurorului-șef PCCOCS, instanța de recurs
ordinar îl respinge ca fiind neîntemeiat, or, prezența antecedentelor penale se
confirmă în cazierul juridic al persoanei.
Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către procuror
și avocatul Andrei Cebotari în numele părților vătămate Victor Danii și Vlada Jigailo,
nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce
impune soluția inadmisibilității recursurilor ordinare, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal,
d e c i d e :
inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău Djulieta Devder, avocatul Andrei Cebotari în
numele părților vătămate Vlada Jigailo și Victor Danii, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Abdulkudusov Adam XXXXX și Zadonschi Evgheni XXXXX, ca fiind vădit
neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 noiembrie 2020.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
12