1ra-575/2021 — art. 325 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 martie 2020, cauza fiind judecată în ordinea procedurii prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală, Șaganovschi Ivan XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 1 an închisoare cu amendă în mărime de 1 400 (una mie patru sute) unități convenționale, echivalentul a 70 000 (șaptezeci mii) lei. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că Șaganovschi Ivan XXXXX, la data de 17 noiembrie 2019, ora 13:58, conducând mijlocul de transport de model Toyota Auris cu n/î XXXXX, în timp ce se deplasa pe XXXXX, pentru 1 depășirea limitei de viteză a fost stopat de către ofițerii de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare a IGP, în vederea documentării privind săvârșirea contravenției prevăzute la art. 236 alin. (2) Cod Contravențional. Ulterior, Șaganovschi Ivan, conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale, dându-și seama de faptul că prin acțiunile sale încalcă ordinea publică și atentează la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității în sfera publică, care este incompatibilă cu săvârșirea unor fapte de corupere a persoanelor publice, și urmărind scopul producerii consecințelor juridice pentru sine, și anume determinării colaboratorilor de poliție de a nu documenta cazul contravențional, a oferit mijloace financiare ce nu i se cuvin, în scopul neîndeplinirii unor acțiuni din exercitarea funcției sale de serviciu, și anume o bancnotă cu nominalul de 200 lei MD, care au fost poziționați în buzunarul portierei din partea dreaptă din față a automobilului de serviciu cu numerele de înmatriculare MAI XXXXX, ofițerilor de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI, Ursu Sergiu și Sochircă Andrian, care potrivit art. 123 Cod penal sânt persoane publice. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, coruperea activă, adică oferirea, personal, unei persoane publice de bunuri (bani) , ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, lui Șaganovschi Ivan XXXXX, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, ceea ce constituie 100 000 lei. În temeiul prevederilor art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Pentru a susține cele solicitate prin apelul declarat, acuzatorul de stat a menționat că instanța de judecată corect a încadrat acțiunile inculpatului Șaganovschi Ivan în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, însă pedeapsa sub formă de amendă stabilită acestuia este greșit individualizată. Astfel, apelantul a explicat că, prima instanță, ținând cont de prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a stabilit de fapt, o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege, fără a face vreo referire la prevederile art. 79 Cod penal în sentința adoptată. Sancțiunea prevăzută la art. 325 alin. (1) Cod penal constituie închisoare de până la 6 ani cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale. Așadar, pe lângă 2 pedeapsa principală cu închisoarea, legiuitorul a stabilit în mod obligatoriu pedeapsa complementară − amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale. În concluzie, partea acuzării a subliniat că pedeapsa stabilită inculpatului este neîntemeiată și individualizată contrar prevederilor art. 61 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2020 apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința, din alte motive, inclusiv din oficiu potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Se stabilește inculpatului Șaganovschi Ivan XXXXX, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 100 000 (una suta mii) lei. În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii stabilită lui Șaganovschi Ivan XXXXX, pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an, obligându-l pe Șaganovschi Ivan XXXXX să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. În rest, sentința a fost menținută.

Pentru a motiva soluția adoptată, instanța de apel a notat că, judecata în instanța de fond s-a desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și legalitatea sentinței atacate este verificată sub aspectele de drept: dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii. Astfel, fiind audiat în ședința instanței de judecată, inculpatul Șaganovschi Ivan XXXXX a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu sub jurământ, fiind avertizat pentru darea mărturiilor false, conform art. 312 Cod penal, și a acceptat examinarea cauzei în ordinea prevăzută la art. 3641 Cod procedură penală și nu a solicitat administrarea de probe noi. Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că prima instanță a îndeplinit strict cerințele prevăzute la art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, iar opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale nu au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce a determinat instanța de apel de a conchide că nu este în drept să rețină o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Subsecvent, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al 3 pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Șaganovschi Ivan XXXXX în baza art. 325 alin. (1) Cod penal. Cu referire la individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a considerat necesar de a admite apelul declarat de procurorul în Procuratura Anticorupție, Popa Constantin, casând parțial sentința în partea stabilirii pedepsei inculpatului, din următoarele considerente. Soluția primei instanțe, deși rezultă a fi corectă în partea stabilirii pedepsei sub formă de închisoare, aceasta nejustificat i-a numit lui Șaganovschi Ivan o pedeapsa de un an închisoare, or, această mărime de pedeapsă, în viziunea instanței de apel, este prea aspră în coraport cu fapta comisă și urmările survenite. Cu referire la aplicarea pedepsei complementare, instanța de apel a notat că prima instanță eronat i-a aplicat lui Șaganovschi Ivan o amendă în mărime de 1 400 unități convenționale, deoarece acesta nu a fost redusă corect în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, fapt ce denotă că sentința urmează a fi casată doar în partea stabilirii pedepsei. Așadar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă cu aplicarea unei pedepse, prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală, sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 100 000 lei, astfel că, pedeapsa dată, este în corespundere cu prevederile legale, cu principiul proporționalității și cu scopul de restabilire a echității sociale și corectare a inculpatului. În același context, instanța de apel a conchis de a suspenda condiționat executarea pedepsei închisorii, care în esență oferă un sistem de garanții sub aspectul eficienței și poartă o severitate accentuată de natură să exprime un tratament adecvat inculpatului Șaganovschi Ivan și să garanteze resocializarea sa viitoare în sens pozitiv, scopul pedepsei penale, putând fi realizat și fără executarea pedepsei închisorii în condiții privative de libertate.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs odinar de către avocatul Mațco Andrei în numele inculpatului Șaganovschi Ivan, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, lui Șaganovschi Ivan să îi fie stabilită o pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de 1 500 (una mii cinci sute) unități convenționale, 4 în rest, celelalte dispoziții ale deciziei să fie menținute fără modificări. Pentru a motiva cele solicitate în recursul declarat, partea apărării menționează faptul că instanța de judecată corect a calificat acțiunile lui Șaganovschi Ivan în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, dar neechitabil și neîntemeiat a stabilit pedeapsa complementară sub formă de amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, atunci când era posibilă stabilirea minimului calculat în baza condițiilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Astfel, potrivit normei precitate, noile limite de pedeapsă vor constitui: închisoare de până la 4 ani cu amendă în mărime de la 1 500 la 3 000 unități convenționale. Concomitent, solicitarea recurentului privind stabilirea unei pedepse în limita minimă a amenzii în mărime de 1 500 u.c. se întemeiază pe următoarele circumstanțe: - inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune; - inculpatul și-a recunoscut integral vina; - în instanța de judecată s-a căit sincer de fapta comisă; - suma de 200 lei oferită de inculpat agentului de patrulare, în vederea determinării acestuia să nu întocmească proces-verbal cu privire la contravenție administrativă nu constituie o sumă semnificativă în coraport cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel sub formă de amendă; - inculpatul are la întreținere un copil minor și soția, care se află în concediu de îngrijire a copilului minor, iar salariu său de 6 000 (șase mii) lei/lunar, nu-i va oferi posibilitate de a achita amenda stabilită/majorată de instanța de apel în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 100 000 (una sută mii) lei. 6.1. Procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocat în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului ordinar, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel reieșind din temeiurile de drept prevăzute de norma menționată. Din conținutul recursului declarat se constată că titularul acestuia invocă temei de drept pct. 6), 10), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt, critică decizia contestată sub aspectul stabilirii unei pedepse prea aspre inculpatului în raport cu fapta comisă și circumstanțele cauzei. Astfel, partea apărării susține că cauza penală vizată a fost judecată în procedură simplificată, iar în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală noi limite de 5 pedeapsă vor constitui: închisoare de până la 4 ani cu amendă în mărime de la 1500 la 3000 unități convenționale. În aceste condiții, recurentul pledează pentru o sancțiune sub formă de amendă în mărime de 1 500 unități convenționale, considerând că 2 000 unități convenționale, stabilită de instanța de apel, este o sumă exagerată pentru inculpat, care are la întreținere un copil minor și a cărui salariu lunar nu depășește 6 000 lei. Verificând materialele cauzei și lucrările instanței de apel, Colegiul penal constată că cauza a fost judecată potrivit regulilor prescrise la art. 3641 Cod de procedură penală, iar în temeiul acestei proceduri simplificate, inculpatul a beneficiat de noi limite de pedeapsă, care corect au fost reflectate mai sus de către recurent. Concomitent, instanța de recurs constată, că instanța de gradul doi de jurisdicție, pronunțând o hotărâre nouă, legal și întemeiat a stabilit următoarele pedepse lui Șaganovschi Ivan: închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu amendă în mărime de 2000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 100 000 (una suta mii) lei. Nu în ultimul rând, justificat instanța de apel a înlăturat eroarea primei instanțe, referitoare la calcularea greșită a mărimii amenzii în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care de altfel, a fost invocată în apel de către acuzatorul de stat. Concomitent, nu poate fi trecută cu vederea și faptul redozării pedepsei închisorii, în sensul micșorării termenului acesteia: de la 1 an – stabilit de către prima instanță, la 6 luni – stabilit de către instanța de apel. Prin urmare, pornind de la prescripțiile art. 62 Cod penal și ținând cont de poziționarea și consecutivitatea categoriilor de pedepse enumerate mai sus, concluzionăm că această poziționare și consecutivitate are la baza sa severitatea pedepsei: de la cea mai blândă pedeapsă, – amenda, până la cea mai severă, – detențiunea pe viață. Acestea fiind constatate, Colegiul penal nu poate fi de acord cu opinia recurentului precum că, prin decizia instanței de apel, inculpatului i s-a stabilit o pedeapsă mai aspră, deoarece, pedeapsa închisorii a fost miscșorată, care constituie o categorie mai severă în raport cu amenda, iar mărimea amenzii a fost modifică pe motiv că nu corespundea limitelor calculate în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. La fel, nu poate fi acceptată de către instanța de recurs nici solicitarea recurentului privind stabilirea unei amenzi în limita minimă calculată potrivit regulilor procedurii simplificate, în mărime de 1 500 unități conveționale, întrucât, în viziunea Colegiului penal, mărimea amenzii stabilită de către instanța de apel este una legală, corect individualizată și proporțională faptei comise, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: 6 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mațco Andrei în numele inculpatului Șaganovschi Ivan împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Șaganovschi Ivan XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă Pronunțată integral la 08 iulie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan 7